Ex-judecatorul Adrian Toni Neacsu a fost achitat de Inalta Curte de Casatie si Justitie dupa ce judecatorii Sandel Macavei, Maricela Cobzariu si Sofica Dumitrascu au ajuns la concluzia ca nu poate fi catalogata drept infractiune si nu poate atrage raspunderea penala o fapta ce nu este prevazuta de legea penala. Magistratii ICCJ au stabilit astfel ca problematica naturii juridice a foilor colective de prezenta pe care membrii CSM le completau nu este bine reglementata, iar in absenta unor norme juridice ferme, actualul avocat nu poate fi tras la raspundere penala. Aceste explicatii se regasesc in motivarea sentintei de achitare a fostului membru CSM, ex-judecatorul Adrian Toni Neacsu, pronuntata in data de 15 mai 2014, de completul ICCJ format din judecatorii Sandel Macavei, Maricela Cobzariu si Sofica Dumitrascu in dosarul in care acesta a fost trimis in judecata pentru abuz in serviciu. Sentinta data de ICCJ in data de 15 mai 2014 in dosarul lui Adrian Toni Neacsu, care a fost reprezentant la fond de avocatul Alexandru Chiciu, nu este definitiva, urmand ca in data de 22 septembrie 2014 sa inceapa judecarea apelului la Completul de 5 judecatori al ICCJ.

A picat victima pentru ca nu s-a aliat clicii din CSM

Punerea sub urmarire penala a lui Toni Neacsu (foto2) a survenit la scurt timp de la momentul la care fostul membru CSM s-a opus alegerii procuroarei Oana Schmidt-Haineala in functia de presedinte al Consiliului, actiunea fiind catalogata de multi reprezentanti ai sistemului judiciar drept o razbunare din partea procuroarei Haineala. Dupa cum se stie, ex-judecatorul Adrian Toni Neacsu a fost acuzat de procurorii DNA ca in lunile iulie, septembrie, octombrie, noiembrie si decembrie 2012, in calitate de membru CSM, ar fi falsificat zece documente justificative, respectiv cinci foi colective de prezenta si cinci cereri pentru plata cheltuielilor de diurna de detasare, reprezentand venituri din salarii si drepturi asociate aferente unui numar de 48 de zile in care a absentat nemotivat de la serviciu, in baza carora ar fi incasat suma de 66.942 lei. Procurorii DNA au procedat, la inceputul anului 2013, si la perchezitionarea, in mod abuziv, a biroului lui Toni Neacsu din CSM, de unde au ridicat calculatorul fostului magistrat, zvonindu-se la acea data ca Oana Haineala (foto 1 dreapta), in calitate de sefa CSM, a fost cea care le-a deschis usa procurorilor DNA pentru a intra in sediul CSM intr-o zi de duminica. De altfel, in cele opt volume aflate la dosarul de la ICCJ a lui Adrian Toni Neacsu au fost depuse mai multe documente din care reiese ca Adrian Toni Neacsu a fost monitorizat de serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor. Un exemplu il constituie Procesul-Verbal de sesizare din oficiu, din 10 ianuarie 2013, intocmit de procurorul sef serviciu Mariana Alexandru, pe care Lumeajustitiei.ro l-a publicat, in exclusivitate, la mijlocul lunii martie 2014: "Din datele si informatiile primite de la serviciile specializate in culegerea si prelucrarea informatiilor(...), rezulta ca judecatorul Neacsu Adrian-Toni, membru in CSM, ar fi savarsit in anul 2012 urmatoarele fapte de coruptie...".

In final, punerea sub urmarire penala a lui Toni Neascsu si modul de lucru al procurorilor DNA au dovedit ca dosarul fostului membru CSM au avut un singur scop: mazilirea judecatorului si alungarea acestuia din CSM. Se poate spune ca s-a si reusit, din moment ce, in prezent, fostul presedinte al Tribunalului Vrancea, Adrian Toni Neacsu, a trecut in avocatura, numarandu-se printre putinii candidati admisi in profesie ca avocat definitiv in urma promovarii examenului din 2013.

ICCJ: “Fapta inculpatului de a fi determinat cu intentie pe ordonatorul principal de credite al CSM, de a incalca, fara vinovatie, atributiile de serviciu specifice functiei, nu poate realiza elementele constitutive ale infractiunii de participatie improprie la infractiunea unica continuata de abuz in serviciu”

In sentinta nr. 459 din dosarul nr. 2620/1/2013 prin care Adrian Toni Neacsu si fostul sofer al acestuia, Angel Rosca, au fost achitati, judecatorii ICCJ explica faptul ca s-a tinut cont si de marturiile date in instanta de ceilalti membri ai CSM care, in majoritate, au evidentiat ca programul de munca al unui membru CSM are caracter nenormat, precum si ca foile colective de prezenta nu erau completate cu regularitate. Printre cei care au evidentiat caracterul nenormat al programului de munca al membrilor CSM s-au numarat Horatius Dumbrava, Mircea Aron si Bogdan Gabor, instanta retinand ca a fost sigulara declaratia data de judecatoarea Alina Ghica, fosta sefa CSM, care a sustinut necesitatea prezentei zilnice la serviciu prevalat de caracterul „activitatii permanente a organismului Consiliul Superior al Magistraturii”:

"Incercand a grupa declaratiile, in functie de teza expusa, constatam ca exista un grup principal de martori care impartasesc punctul de vedere al inculpatului Neacsu Adrian Toni, vizand caracterul nenormat al programului de munca al unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii (Dumbrava Nicolae Horatius, Aron Mircea si Gabor Bogdan), alti martori care prevalandu-se strict de dispozitiile legii 317/2004, pe sintagma generala „CSM este un organ cu activitate permanenta”, nasc necesitatea prezentei zilnice la serviciu a membrului CSM (Danilet Vasilica Cristi si Schmidt Haineala Oana Andreea), oarecum singulara fiind declaratia martorei Ghica Alina Nicoleta (foto 1 stanga), care desi reitereaza necesitatea prezentei zilnice la serviciu prevalat de caracterul „activitatii permanente a organismului Consiliul Superior al Magistraturii”, atunci cand face vorbire de baza legala a sustinerii, face trimiteri atat la „Legile nr. 303 si nr.304 din 2004 si Legea nr.317/2004” dar si la aspectul juridic ca „nu am gasit pentru membrul CSM niciun fel de cadru legal care sa devieze de la dispozitiile legale care vizeaza activitatea de munca (n.n. a oricarui salariat), in Codul muncii sau legile speciale”. (...)

Sub aceste aspecte, demna de semnalat este hotararea de principiu nr. 1237 privind notiunea de „program de lucru flexibil al judecatorului” adoptata de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, in sedinta din 19 noiembrie 2013, in cuprinsul careia se specifica: „ii este permis judecatorului sa nu fie prezent in fiecare zi la ora 8.00, respectiv sa nu plece din instanta in fiecare zi la ora 16.00”. In continuare, au fost instituite o serie de obligatii acestuia, printre care si cea de „prezenta zilnica la sediul instantei, chiar daca durata de timp zilnica in care se afla la sediul instantei nu este de 8 ore”. (...)

In concluzie, fara a transa problematica naturii juridice a mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii ce desfasoara o activitate permanenta, sau catalogarea specifica dreptului muncii a indemnizatiei de care beneficiaza acesta, prin prisma calitatii de demnitar pe care o are, potrivit art. 37 din Regulamentul de organizare si functionare a CSM; in functie de cele mai sus aratate, in lipsa unor norme si a unui regulament cadru cert, ferm si unitar interpretat aplicabil in materie, nici fapta inculpatului de a fi determinat cu intentie pe ordonatorul principal de credite al CSM, de a incalca, fara vinovatie, atributiile de serviciu specifice functiei, considerata astfel atata vreme cat a dispus plata integrala a drepturilor de natura salariala si asociate aferente unui numar de 48 de zile in care Adrian Toni Neacsu a absentat de la sediul instituției, nu poate realiza elementele constitutive ale infractiunii de participatie improprie la infractiunea unica continuata de abuz in serviciu. (...)

Acest desfasuratorul probator converge, de altfel, cu pozitia exprimata de inc. Neacsu Adrian Toni, in sensul ca a fost prezent doar la lucrarile comisiei nr. 1, in zilele in care s-au desfasurat sedintele de plen si cele ale sectiei pentru judecatori, dar si cu declaratiile martorilor-colegi CSM care au catalogat, in esenta, prezenta sa generala la sediul instituției drept “meteorica”, insa au subliniat si ca „numitul Neacsu nu a creat niciodata probleme...acesta s-a prezentat la toate sedintele de plen…la sedintele la care participa era bine pregatit”.

Curtea de Conturi nu a cerut foi de prezenta la CSM

In motivarea ICCJ, se arata ca in urma controlului dispus de Curtea de Conturi in anul 2011, pe vremea cand presedinte al CSM era judecatorul Horatius Dumbrava, nu a fost impusa intocmirea expresa a unor foi de prezenta sau condici de prezenta. Conform declaratiei data in fata instantei de directorul Directiei Economice si administrative a CSM, Rodica Motoc Zaharia, in anul 2005 exista regula ca pentru salariatii Consiliului, dar si pentru presedintele si vicepresedintele CSM, sa se intocmeasca foi colective de prezenta, practica la care s-a renuntat in 2006, pe motiv ca membrii Consiliului aveau statut de demnitari:

"In plus, consideram ca pot fi punctate anumite chestiuni de detaliu vizand activitatea de control exercitata in intervalul 04.04.2011 - 13.07.2011, de Curtea de Conturi a Romaniei la Consiliul Superior al Magistraturii, finalizata prin Procesul-verbal de constatare incheiat la data de 13.07.2011, Raportul de audit financiar nr. 18995/1154/13.07.2011 si Decizia nr. XII/5/20.07.2011/D1 (vol. 3, filele 165 – 205), precum si natura demersurilor administrative ulterioare:

-In cursul actiunii de controlul s-a constatat strict ca „statele de salarii intocmite pentru membrii CSM nu au la baza documente justificative asa cum prevad dispozitiile OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile si ale art. 6 din Legea nr. 82/1991 legea contabilitatii” si s-a dispus in conformitate cu prev. art. 43 lit. c din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi inlaturarea deficientei.

Concret, OMFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar contabile, in Anexa 2 - Norme specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile prevede: ”statul de salarii se intocmeste intr-un exemplar sau in doua exemplare, dupa caz, lunar….pe baza documentelor de evidenta a timpului lucrat efectiv”.

Asadar niciun moment organul de control nu a impus intocmirea expresa a unor foi de prezenta sau condici de prezenta. Sustinerea in acelasi sens parvine de la chiar persoana ce a indeplinit functia de presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii in cursul anului 2011 – „Ordinul Ministrului Finantelor Publice ce a fost invocat ca temei legal nu prevedea intocmirea stricta a unor foi colective de prezenta insa am luat aceasta decizie in urma discutiilor cu directorul departamentului economic”. Mai mult, abordand insasi natura juridica a „foilor de prezenta”, in cursul urmaririi penale, martorul Dumbrava Nicolae Horatius a invederat: „in opinia mea foaia colectiva de prezenta este un document pregatitor care nu produce consecinte juridice, singurul care produce consecinte fiind statul de salarii conform anexei 2, cap. 5 don OMFP 5312/2008. (...)

Ilustrativa, pentru intreg demersul financiar contabil in materie, apare declaratia martorei Zaharia Motoc Rodica, directorul Directiei Economice si administrative a Consiliului Superior al Magistraturii(f.17-18, vol.II instanța):

„Pentru anul 2005 exita regula ca pentru salariatii Consiliului Superior al Magistraturii sa se intocmeasca foi colective de prezenta, dar si pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii care erau presedinte si vicepresedinte. Motivatia deriva din faptul ca acestia erau singurii cu activitate permanenta. Din anul 2006 s-a renuntat la aceasta practica, astfel ca nici pentru acestia nu se mai intocmeau foi colective... Stiu ca au fost discutii exprese intre membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu siguranta la nivelul grupurilor pentru a se renunta intre anii 2006-2011 la acele foi de prezenta colective pentru ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii aveau statut de demnitari. Discutiile vizand calitatea de demnitar convergeau spre ideea ca prezenta unui membru Consiliului Superior al Magistraturii la serviciu nu este obligatorie. Cu ocazia controlului Curtii de Conturi din anul 2011 am adus la cunostinta statutul de demnitar al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii....Din anul 2011 ca urmare a unei verificari a Curtii de Conturi ni s-a cerut sa intocmim documente justificative a prezentei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pentru a sta la baza perfectarii statelor de plata. Intrucat nu exista o procedura si o completare standard a acestor foi de prezenta exista o practica oarecum neunitara, in sensul ca pentru aparatul administrativ se intocmeau aceste foi colective ce au fost extinse si la membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru aparatul administrativ se intocmeau foile colective in functie de condica de prezenta, pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii condica nu exista.…Curtea de Conturi a solicitat o clarificare insa nu a existat si nici nu exista vreo hotarare (n.n. a Consiliului Superior al Magistraturii) in acest sens”.

ICCJ: "Absenta unor norme juridice ferme, a unei reglementari ca asa trebuie procedat si, corelativ, absenta unor obligatii implicite legale ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot conduce la atragerea unor raspunderi de natura penala"

"In concluzie, fara a transa in cadrul unui dosar penal problematica naturii juridice a „foii colective de prezenta” pretins impusa in sarcina membrilor Consiliului Superior al Magistraturii; in functie de cele mai sus aratate, in lipsa unor norme si a unui regulament cadru, a unei proceduri adecvate, aplicabile in materie, nici fapta de atestare a unor imprejurari necorespunzatoare adevarului in cuprinsul acelor foi de prezenta nu poate fi catalogata drept infractiune.

Absenta unor norme juridice ferme, a unei reglementari ca asa trebuie procedat si, corelativ, absenta unor obligatii implicite legale ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot conduce la atragerea unor raspunderi de natura penala. Este de esenta oricarei raspunderi coercitive preexistenta unor norme clare, cu caracter imperativ, de la a caror abateri subiectul activ sa se faca vinovat. Este de esenta oricarei infractiuni caracterul premisa a unor raporturi sociale previzibile, normate, care sa presupuna incalcarea lor, cu intentie (precum cazul de fata), de catre subiectul activ.

Sub aspectul elementelor de factura subiectiva sunt de remarcat, de altfel, apararile inculpatului Neacsu Adrian pe acest palier, care sunt in deplin acord cu cele anterior descrise, si in consecinta trebuie a fi primite:

„Pe tot parcursul anului 2011 nu au fost semnate in niciun moment foi de prezenta care sa ateste intr-un fel sau altul prezenta membrilor Consiliului Superior al Magistraturii la activitatile Consiliului. Atat indemnizatia cat si diurna s-au achitat pe tot parcursul anului 2011 in absenta unei astfel de foi de prezenta. In decembrie 2011 in urma unui raport al Curtii de Conturi, presedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturii ne-a adus la cunostinta ca urmeaza sa se intocmeasca la nivelul cabinetelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii documente referitoare la prezenta. Aceste aspecte au fost discutate la nivel informal fara sa se fi intocmit un raport scris in acest sens. Discutiile au fost in sensul ca aceste documente urmeaza sa aibe un caracter pur formal....Eu aveam foaia colectiva direct completata si doar semnam pe aceasta...Niciun moment nu am avut reprezentarea ca prin semnarea acelor foi de prezenta urmeaza sa beneficiez de drepturi cu caracter banesc. Tot in decembrie 2011, pentru a testa caracterul formal al acestor foi colective s-a hotarat ca acestea sa fie semnate doar de presedintele Sectiei iar nu de ordonatorul principal de credite, pentru a atesta faptul ca acestea nu sunt documente financiar contabile. Tot cu aceeasi imprejurare a fost verificat inclusiv Ordinul Ministrului Finantelor la care facea referire raportul Curtii de Conturi, foaia colectiva nefiind document financiar contabil. In momentul de fata in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu se semneaza foi colective de prezenta sau se consemneaza un „x” in locul celor 8 ore”. (...)

In concret, instanta de judecata propunand solutia de achitare, a analizat principial infractiunile reclamate, prin prisma tuturor elementelor constitutive clasice, ce tin de subiect, obiect, latura obiectiva si latura subiectiva. Din aceasta perspectiva, aparenta limitare in tratament juridic, propusa in actualul Cod de procedura penala, la “fapta….nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege” inscrisa la art. 16 lit. b C.proc.pen. pare a crea anumite disfunctionalitati.

Apreciem insa ca aspectele doctrinare in jurul chestiunii legate de tipicitatea infractiunii vin sa clarifice situatia, notiunea fiind analizata prin prisma tuturor urmatoarelor elemente: subiect, obiect, latura obiectiva si latura subiectiva. Considerand toate cele patru elemente mentionate ca apartinand in egala masura tipicitatii, constitutive ale infractiunii, indiferent care dintre conditiile mentionate nu este satisfacuta de o fapta concreta, aceasta din urma nu se va mai incadra in “tiparul” prevazut de norma de incriminare, cu alte cuvinte nu va fi tipica, “nu va fi prevazuta de legea penala”.

In aceste conditii, sintagma “fapta nu este prevazuta de legea penala” din noul Cod de procedura penala va capata doua valente: cea clasica, preluata din vechiul art. 10 lit. b, cand in raport cu materialitatea sa, fapta nu cade sub incidenta legii penale, nu constituie infractiune, inscriindu-se in domeniul unui alt ilicit (civil, administrativ, disciplinar, financiar etc.), aspect atestat prin continutul art. 25 al. 5 C.proc.pen. unde se arata ca doar in cazul achitarii in baza art. 16 al. 1 lit. b teza intai C.proc.pen. instanta lasa nesolutionata actiunea civila (corespunzator art. 346 al. 4 vechi C.proc.pen.); dar si cea moderna, de inglobare in tratament juridic a tuturor elementelor infractiunii.

Raportand aspectele teoretice la intreaga motivare a instantei de judecata vizavi de acuzatiile penale aduse inculpatilor, in cauza se impune solutia unica de achitare aplicabila ambilor, de incidenta a disp. art. 17 al. 2 rap. La art. 16 lit. b in referire la art. 396 al. 5 C.proc.pen.."

*Cititi aici in integralitate sentinta ICCJ in dosarul lui Adrian Toni Neacsu