Parlamentul si Guvernul au casunat pe banii magistratilor. Ba ca nu li se cuvin, ba ca sunt prea multi, ba ca daca ii primesc, de ce ii primesc si cum pot face sa ii ia, omitand total ca aceste drepturi le revin dupa toti anii in activitate si sunt garantate prin Constitutia Romaniei! Caci doar nu toata tara e plina de procurori “de elita” si de executanti care calca in picioare drepturile omului in cadrul procedurilor judiciare. Lumea Justitiei a sustinut si sustine in continuare dreptul magistratilor la o remuneratie decenta, peste medie, care sa le asigure traiul decent, fara griji, precum si dreptul la pensie apropiata indemnizatiei obtinute in activitate.

Totusi, dupa zbaterile Parlamentului, care nu mai stie ce sa faca pentru a lua “pensiile speciale” ale judecatorilor si procurorilor, vine randul Guvernului sa infiereze magistratii pentru banii primiti. De data aceasta, ceea ce deranjeaza sunt drepturile salariale obtinute de judecatori, procurori si personal auxiliar in baza unor hotarari judecatoresti definitive si deci executorii.

Lumea Justitiei prezinta in continuare continutul integral al Notei de informare privind executarea silita a Ministerului Finantelor in baza hotararilor judecatoresti definitive, prin care au fost acordate drepturi salariale magistratilor si personalului auxiliar din sistemul judiciar, nota care apartine Ministerului Finante, aparand ca fiind adresata de catre ministrul Finantelor, Marcel Bolos (foto), fiind semnata de secretarul general Lucian Ovidiu Heius si secretarul de stat Daniela Pescaru.

Nota Ministerului Finantelor: “Desi beneficiaza de cele mai mari remuneratii, magistratii de la IICCJ, procurorii Parchetului General, precum si angajatii CSM au dispus masuri administrative prin care s-a realizat majorarea salariilor din Justitie”

O nota in care este analizat “fenomenul litigios fara precedent” prin care magistratii obtin in instante hotarari definitive de recalculare a drepturilor salariale care li se cuvin conform legii, fenomen “agravat” si de masurile administrative dispuse de CSM prin Hotararea 2225/2023 prin care s-a realizat o “noua (consistenta) majorare” a salariilor din justitie: “In anul 2023, desi in ceea ce priveste salarizarea, in sistemul public, beneficiaza de cele mai mari remuneratii, magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), procurorii Parchetului General (PG) precum si angajatii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au dispus masuri administrative prin care s-a realizat majorarea salariilor din Justitie. Majorarile cu 25% ale salariilor se vor face retroactiv, incepand cu data de 1 ianuarie 2018, veniturile fiind recalculate pe ultimii cinci ani. La acestea se vor adauga dobanda legala penalizatoare si indicele inflatiei”.

Nemultumirea Ministerului de Finante este cu atat mai mare cu cat prin majorarea dispusa administativ a indemnizatiilor magistratilor ar urma sa creasca si “pensiile speciale”, fata de care se retine ca vor fi oricum cu mult decat “salariul lor net”: “Prin majorarea acestor venituri salariale cu 25% se ajunge si la majorarea cu 25% a pensiilor speciale acordate judecatorilor”.

In cuprinsul notei se mentioneaza cu naduf si faptul ca un magistrat poate iesi la pensie la 50 ani, cu o valoare medie a pensiei de circa 21.000 lei, in conditiile in care valoarea medie a pensiei unui ceteatean obisnuit este de 2000 lei, avand in activitatea privilegiul de a se situa “in varful piramidei salarizarii in sectorul public”.

Se puncteaza in nota pe care o prezentam integral mai jos, ale carei concluzii sunt absolut radicale, in prezent Ministerul Finantelor se confrunta cu un nou val de litigii ce au ca obiect “acordarea de daune morale, motivat de o desfaurare a activitatii in instante/parchete de natura sa afecteze sanatatea la locul de munca (similar pretentiilor formulate de persoanele din penitenciar pentru insuficienta spatiului de detentie); acordarea sumelor de bani aferente posturilor vacante; cresterea artificiala a remuneratiei aferente ultimei luni de activitate, astfel incat un magistrat a carei indemnizatie lunara a fost relativ constanta pe parcursul ultimilor ani, sa beneficieze de procentul de 80% dintr-o suma care nu se raporteaza la indemnizatia sa reala, ci la o ultima indemnizatie in care sunt diverse beneficii pecuniare care nu au reprezentant o constanta a veniturilor si are un caracter exceptional”.

Ministerul Finantelor atrage astfel atentia ca “toate aceste pretentii de natura pecuniara formulate de magistrati in contradictoriu cu Statul roman sunt de natura sa creeze, sa accentueze discrepantele existente din sectorul public, impartind salarizarea in doua concepte:

-salarizare prin lege (pentru sectorul public, cu exceptia magistratilor)

-salarizare prin acte administrative (Ex. Hotararea CSM nr. 2225/2023) hotarari judecatoresti (pentru justitiei)”.

Or, conchide nota semnata de secretarul general Lucian Ovidiu Heius si Secretarul de stat Daniela Pescaru in fata acestei situatii este necesara stoparea fenomentului litigios prin masuri legislative si administrative, astfel incat sa se evite situatia de a se ajunge la “acumularea unor sume de plata exorbitante, iar la final la imposibilitatea suportarii cheltuielilor bugetare generate de procese”.

*Cititi aici Nota Ministerului Finantelor