EXCLUSIV - Secretarul de stat din MJ, Alina Bica, a incasat o achitare usturatoare ca procuror DIICOT. Doi nevinovati au stat 6 luni in arest!

Procurorul Alina Bica (foto) secretar de stat in Ministerul Justitiei (institutie unde a fost detasata din functia de procuror al DIICOT - Structura Centrala) a inregistrat inca o „performanta notabila” in cariera. Inalta Curte a respins la 30.11.2010 recursul DIICOT in dosarul 36.025/3/2007, astfel incat, in mod definitiv, doua persoane trimise in judecata de Alina Bica, prin Rechizitoriul nr. 19/D/P/2006 au fost achitate. Grav este ca din cauza acuzatiilor de crima organizata aduse de procurorul Alina Bica, doua persoane – Gheorghe Badescu si Viorel Romanescu, au stat in arest 6 luni, si respectiv 5 luni. Iar o treia (Buran Bosneag) arestata si ea, a primit o pedeapsa de doi ani de inchisoare cu suspendare, instanta retinand “constituirea si apartenenta la un grup de crima organizata nu poate fi retinuta, in raport de faptul ca pentru infractiunile de fals de moneda si alte valori s-a dispus achitarea (deci lipseste obiectul grupului, savarsirea de infractiuni), iar pentru tentativa de inselaciune, in rechizitoriu se mentioneaza ca Bosneag Buran s-a prezentat singur la Sucursala BRD Medgidia.” Cu alte cuvinte, marea anchetatoare Alina Bica a dat-o-n bara rau de tot, iar statul urmeaza sa plateasca daune persoanelor tinute pe nedrept in arest si trimise aiurea in judecata.

“Crima strategica” s-a fasait

De retinut ca anul acesta, Alina Bica si-a sustinut la Academia de Politie o teza de doctorat, in care arata: “Lumea de azi este confruntata cu un inamic nou - crima strategica - care este o combinatie de crima organizata, trafic de droguri si acte de terorism, cu o intindere si continut larg ce ameninta grav puterea legitima a statelor”. Din pacate, crima strategica n-a prea fost cine stie ce in Rechizitoriul nr. 19/D/P/2006, finalizat cu doua achitari in cazul a doua persoane – tinute 5-6 luni arestate – iar in cazul celei de-a treia o condamnare cu suspendare pentru tentativa de inselaciune, dupa ce si aceasta a efectuat 5 luni de arest. Contactat telefonic, procurorul sef al DIICOT, Codrut Olaru ne-a confirmat cele mai sus aratate despre rechizitoriul Alinei Bica , insa a apreciat ca este vorba despre “o achitare partiala”, iar apoi, vizavi de faptul ca doua persoane au stat arestate atata timp si au fost trimise nejustificat in judecata, a acceptat barbateste, ca DIICOT trebuie sa-si asume nu doar succesele, dar si nereusitele.

Istoria dosarului

Prin Rechizitoriul nr. 19/D/P/2006, procurorul Alina Bica i-a trimis in judecata pe inculpatii Gheorghe Badescu si Viorel Romanescu (pentru fals de moneda si alte valori in varianta detinerii si punerii in circulatie, dar si pentru constituire de grup de crima organizata) si pe inculpatul Bosneag Buran (pentru tentativa de inselaciune, dar si pentru aceleasi infractiuni ca in cazul primilor doi inculpati). S-a retinut ca in perioada 2004 - 2006, acuzatii au constituit un grup infractional prin care incercat sa puna in circulatie instrumente financiare emise de Security Pacific National Bank, cunoscand ca aceste instrumente sunt falsificate, in scopul valorificarii lor la mai multe banci. Diferit de primii doi inculpati, in cazul lui Bosneag Buran s-a retinut ca acesta, prin intermediul firmei Trident Investment Holding Ltd, a incercat sa plaseze la Sucursala BRD Medgidia mai multe asemenea instrumente financiare, in valoare de 2000 de dolari, pentru a obtine contravaloarea lor. Acesta din urma a sustinut mereu ca nu a stiut ca instrumentele financiare (realizate in afara tarii) sunt false. De asemenea, in caz s-a dispus confiscarea a 25.326 de instrumente financiare, detinute de acuzati, care ar fi incercat sa le plaseze la diferite banci din Romania si restul Europei. In fapt, instrumente financiare similare au circulat legal in lume un numar de ani, dupa care, dat fiind ca multe au fost falsificate, ele au devenit intr-o perioada demult trecuta “un sport national” in SUA unde multi au fost pacaliti cu ele. Dupa fuziunea Security Pacific National Bank cu Bank of America, acestea au fost retrase de pe piata, iar onorarea celor deja puse in circulatie a mai fost posibila pana in anul 1994. Prin urmare, din 1994 a expirat termenul legal la care acestea mai puteau fi valorificate.

In considerentele achitarii inculpatilor, instantele de judecata au considerat ca acestia nu au falsificat instrumentele financiare, intrucat nu ei le-au creat, iar – cel mai important – acestea erau demult retrase si numai aveau puterea legala de a circula. Ele devenind simple hartii folosite doar de colectionarii particulari. Despre folosirea carora - au retinut instantele de judecata - “nu subzista elementele de continut constitutiv ale infractiunii de fals in moneda si alte valori, in varianta detinerii si punerii in circulatie prevazuta de art. 282, al. 1 si 2 Cod penal in sarcina lui Badescu Gheorghe, Buran Bosneag si Romanescu Viorel, imprejurare fata de care... a dispus achitarea acestora.” Daca pentru falsificarea de valori toti trei au fost achitati, in cazul lui Buran Bosneag s-a retinut comiterea infractiunii de inselaciune, sub forma tentativei, pentru faptul ca la 02.02.2006 “a incercat sa induca in eroare reprezentantii BRD prin introducerea la plata a doua instrumente financiare despre care avea cunostinta ca sunt false.”

Acuzatii grave ale instantei vizavi de ancheta procurorilor DIICOT

In aceasta cauza au fost cercetate mai multe persoane, insa s-au operat numeroase disjungeri, doar cei trei fiind trimis in judecata pentru faptele de care au fost acuzati. Curtea de Apel Bucuresti a facut verificari in 2009 si a constatat ca privitor la alte disjungeri dosarele nu au fost finalizate (!?!??). In consecinta, fata de aceste miscari de neinteles ale anchetatorilor, judecatorii de la Curtea de Apel Bucuresti, Lavinia Lefterache si Corneliu Bogdan Ion Tudoran (decizia penala nr. 85 din 15 aprilie 2010) au mentionat in motivare: “Solutia aleasa de DIICOT privind disjungerea cauzei, ca si restrangerea obiectului judecatii in rechizitoriul intocmit de parchet la unele acte materiale, incadrarea juridica extrem de restrictiva data faptelor, scoaterea de sub urmarire penala pentru spalare de bani si inselaciune sunt criticabile” (…) limitarea obiectului judecatii.... disparitia unor probe... sesizarea instantei doar pentru unele din actele materiale dupa cum rezulta din dispozitivul rechizitoriului, au facut dificila aflarea adevarului. In mod corect instanta de fond nu a putut folosi datele din dosar referitoare la alte fapte, fiind incidente dispozitiile privind prezumtia de nevinovatie. Obiectul judecatii fiind limitat la infractiunile cu care instanta este sesizata" - (vezi facsimil).

Ne intrebam si noi ca in “Poiana lui Iocan”, pe cine oare au facut scapati procurorii DIICOT in acest dosar in care au fost implicate inclusiv personaje din SUA? Au trimis oare “la misto” oameni in judecata, stiind ca acestia vor fi achitati? Niste simpli “pestisori”?... Greu de spus. Chiar ne intrebam de ce a mai fost condamnat pentru tentativa de inselaciune cel de-al treilea – atata vreme cat instrumentele financiare nu mai aveau nicio valoare de piata (false ori reale ele fiind demult retrase din circulatie) ele fiind aidoma unor bani de hartie de la jocul Monopoly, cu care nu puteai pacali nicio banca – dovada ca nici nu au fost onorate acele instrumente prezentate la BRD... Multe sunt enigmele acestui caz. Cert este ca, in loc ca marea ancheta sa duca la sanctionarea unei “crime strategice” ea s-a finalizat cu o achitare usturatoare! Fie ea si “partiala”...