Judecatoarea Cleopatra Ioana Sipoteanu de la Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti a restituit dosarul in care primarul Municipiului Craiova Lia Olguta Vasilescu este acuzata de DNA de fapte de coruptie, dupa ce a constatat nulitatea relativa a actelor de urmarire penala generata de faptul ca procuroarea de caz, vestita Claudia Rosu, i-a ingradit acesteia dreptul de a-si face aparari reale si efective. Modul de lucru al Claudiei Rosu, prin privarea de la dreptul la aparare, a condus la retinerea Olgutei Vasilescu pentru 24 ore, si a produs deci o “vatamare expresa si nu potentiala”, judecatoarea TMB constatand ca procuroarea DNA a strans probe doar in defavoarea primarului Craiovei si nu i-a permis acesteia sa studieze dosarul si sa-si produca si administreze probe in aparare, decat dupa cele 24 de ore de retinere. Replica procuroarei Claudia Rosu fata de aceste mentiuni este retinuta in incheierea prin care judecatoarea Ioana Sipoteanu a restituit dosarul Liei Olguta Vasilesu la DNA si pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in exclusivitate: “Simpla enuntare a unor pretinse neregularitati sau a unor vatamari potentiale nu poate atrage nulitate relativa/excluderea actului in masura in care nu este indicat in mod concret in ce a constat vatamarea suferita de inculpat si motivul pentru care aceasta vatamare nu ar putea fi inlaturata in alt mod, spre exemplu refacerea actului sau readministrarea probei in cursul judecatii”.

Indicii de represiune nedreapta: Procurorii DNA sunt prinsi ca au apelat la tehnici “neloiale” si probe “nelegale” in dosarul Liei Olguta Vasilescu

Din argumentele retinute de judecatoarea Ioana Sipoteanu de la TMB in Incheierea pronuntata in data de 6 octombrie 2016 in dosarul nr. 27415/3/2016/a1 se desprinde ideea ca procurorii anticoruptie fac greseli monumentale atunci cand se grabesc sa compromita si sa arunce dupa gratii o persoana publica, iar practicile acestora cu siguranta ar fi aspru taxate la CEDO. Daca tinem insa cont de justificarile procuroarei DNA Claudia Rosu, retinute in incheierea de la TMB, concluzionam cu regret ca aceaste practici reprezinta modul curent de desfasurare a unei anchete penale in parchetul condus de Laura Codruta Kovesi.

Inchierea judecatoarea Ioana Sipoteanu este, in opinia noastra, unul dintre documentele din care procurorii DNA ar trebui sa ia notite pentru a-si unifica practica, in conformitate cu legislatie romaneasca, dar si cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care ar trebui sa le devina Biblie.

Modul deficitar, constatat chiar de Tribunalul Bucuresti, in care procuroarea Claudia Rosu a instrumentat dosarul Liei Olguta Vasilescu conduce la doua ipoteze: fie Claudia Rosu dovedeste nestiinta de carte, fie Claudia Rosu a actionat cu rea-credinta. Ce credeti?

Amintim ca Lia Olguta Vasilescu a fost trimisa in judecata in iulie 2016 pentru luare de mita, folosirea autoritatii sau influentei in scopul obtinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si spalare de bani (in fapt, Lia Olguta Vasilescu fiind acuzata ca a vopsit fatadele blocurilor din Municipiul Craiova in scop electoral, ca a amenajat parcarile din fata Teatrului National din Municipiu si a construit pasajul subteran din zona Universitate Craiova, in scop in scop electoral sau ca l-a adus in concert in Craiova pe cantaretul Goran Bregovic, tot in scop electoral).

In final, ne intrebam daca nu cumva este cazul ca Inspectia Judiciara sa dispuna verificari fata de procuroarea DNA, Claudia Rosu, dar si fata de adjunctul Sectiei I de combatere a coruptiei din DNA procurorul Danut Volintiru, cel care a confirmat dosarul Liei Olguta Vasilescu, in conditiile in care cele mai rasunatoare dosare pe care le-a instrumentat prezinta grava incalcari ale legilor in vigoare si ale drepturilor omului, activitatea sa de procuror fiind exercitata cu vizibile deficiente.

Prezentam in continuare pasaje din Incheierea pronuntata in data de 6 octombrie 2016 de judecatoarea Cleopatra Ioana Sipoteanu de la Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti in dosarul nr. 27415/3/2016/a1:

"In lumina acestor considerente, judecatorul de camera preliminara constata – fara a impune procurorului un anumit stil de redactare – ca rechizitoriul nu cuprinde toate datele privitoare sa faptele retinute in sarcina inculpatilor si nici mijloacele de proba care sa le sustina – asa cum cer dispozitiile art. 328 alin. 1 CPP – situatie in care obiectul si limitele judecatii nu pot fi stabilite in mod corect si cele indicate in rechizitoriu nu pot constitui temei al unei trimiteri in judecata.

Referitor la incalcarea dreptului la aparare al inculpatei Vasilescu Lia Olguta in cursul urmaririi penale, procurorul de caz apreciaza ca 'simpla enuntare a unor pretinse neregularitati sau a unor vatamari potentiale nu poate atrage nulitate relativa/excluderea actului in masura in care nu este indicat in mod concret in ce a constat vatamarea suferita de inculpat si motivul pentru care aceasta vatamare nu ar putea fi inlaturata in alt mod, spre exemplu refacerea actului sau readministrarea probei in cursul judecatii”.

Judecatorul de camera preliminara a analizat aceste aspecte in motivarea sus expusa, inclusiv de ce faza de judecata nu ar trebui sa suplineasca sau sa acopere neregularitati din cursul urmaririi penale.

In concret, ingradirea dreptului inculpatei de a-si face aparari reale si efective a dus la retinerea ei pentru 24 ore, la prezentarea ei in fata judecatorului de drepturi si libertati cu propunere de arestare preventiva, ceea ce reprezinta o vatamare expresa si nu potentiala.

Mai mult, propunerea de arestare preventiva a inculpatei a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti si nu s-a dispus impotriva ei nicio alta masura preventiva.

In aceste conditii, daca dreptul la aparare al inculpatei ar fi fost respectat inca din momentul in care i s-a adus la cunostinta calitatea de suspect – asa cum cer imperativ dispozitiile legale in materie – exista reala posibilitate de a nu se ajunge la o trimitere in judecata sau, cel putin, nu la o trimitere in judecata pentru un numar atat de mare de infractiuni.

Art. 10 alin. 2 CPP stipuleaza expres ca 'partile si avocatul au dreptul sa beneficieze de timpul si inlesnirile necesare pregatirii apararii', iar alin. 5 prevede ca 'organele judiciare au obligatia de a asigura exercitarea deplina si efectiva a dreptului la aparare... in tot cursul procesului penal'.

Ori, inculpata Vasilescu Lia Olguta nu a beneficiat nici de timpul, nici de inlesnirile necesare pregatirii apararii in si din momentul inceperii urmaririi penale 'in personam', ceea ce evident i-a produs i-a produs o vatamare care nu poate fi inlaturata prin administrarea de probe in favoarea sa doar incursul judecatii.

A strange probe si in favorarea suspectului sau inculpatului nu inseamna doar a le administra pe cele propuse de acesta, ci este o obligatie a organelor judiciare de a le strange si administra asa cum procedeaza si cu cele in defavoarea suspectului sau inculpatului (art. 5 alin. 2 CPP).

In acelasi sens s-a pronuntat si CEDO, art. 6 definind notiunea de proces echitabil, care presupune ca organele de urmarire penala sa fi examinat in mod real probele propuse in aparare, sa respecte principiile contradictorialitatii, egalitatii armelor, nemijlociriim legalitatii si loialitatii in administrarea mijloacelor de proba.

Procurorul de caz mentioneaza in ordonanta din data de 03.10.2016 dispozitiile art. 94 pct. 3 CPP care prevad ca procurorul stabileste data si durata consultarii dosarului intr-un termen rezonabil, dar nu le apreciaza incidente in cauza (fila 16) data fiind imprejurarea ca inculpata a avut acces la dosarul de urmarire penala a doua zi dupa aducerea la cunostinta a calitatii de suspect, dupa punerea in miscare a actiunii penale si dupa aducerea la cunostinta a calitatii de inculpat, la data de 31.03.2016, cand dosarul se afla in fata judecatorului de drepturi si libertati.

In primul rand, judecatorul de camera preliminara analizeaza imprejurarile de fapt nu doar prin prisma art. 94 pct. 3 CPP, luat izolat, ci coroborat cu dispozitiile art. 94 alin. 1 si art. 94 alin. 4 CPP – despre care s-au facut mentiuni in motivare.

In al doilea rand, reiese foarte clar ca procurorul nu a dat in niciun fel eficienta dreptului inculpatei de acces la dosar, desi avea aceasta obligatie.

Imprejurarea ca inculpata a avut acces la dosar a doua zi, la judecator, nu anihileaza obligatia pe care procurorul o avea de a respecta dreptul la aparare.

In al treilea rand, la data de 30.03.2016 cand s-a formulat cererea apararii de consultare a dosarului, acesta se afla inca la procuror si daca s-ar fi permis inculpatei exercitarea deplina si efectiva a dreptului la aparare, aceasta poate nu ar fi ajuns a doua zi in fata unui judecator de drepturi si libertati cu propunere de arestare preventiva.

Nu in ultimul rand, chiar daca inculpata si-a putut exercita dreptul la aparare – asa cum sustine procurorul – aceasta exercitare s-a rezumat la a studia intr-un timp limitat actele dosarului, neavand posibilitatea reala, efectiva, de a si produce si administra probe in aparare.

Procurorul de caz a inteles gresit motivarea incalcarii dreptului la aparare data de judecatorul de camera preliminara atunci cand a retinut la fila 17 din ordonanta ca incalcarea acestui drept s-a produs pe motiv ca 'intre calitatea de suspect si punerea in miscare a actiunii penale au trecut doar cateva ore'.

Este adevarat ca legea nu prevede o durata de timp intre aceste momente, dar nu durata de timp in sine e motivul, ci faptul ca in aceasta foarte scurta durata de timp nici nu i s-a permis inculpatei accesul la dosar- ceea ce era o obligatia a organului de urmarire penala (in situatia in care s-ar fi impus restrictionarea consultarii dosarului lipseste MOTIVAREA) – nici nu a existat in mod real o exercitare a dreptului la aparare ca si suspect (prevazuta imperativ de lege), mai apoi ca si inculpat, nu a beneficiat de inlesnirile prevazute, de asemenea, de lege necesare pregatirii unei aparari depline, efective, in perioada 30.03.2016-20.04.2016.

In fine, iar se pierde din vederea imprejurarea ca o plangere impotriva actelor si masurilor procurorului este UN DREPT al inculpatei si chiar in absenta unei astfel de plangeri, legea permite inculpatei sa invoce in procedura de camera preliminara incalcarea dreptului la aparare, iar constatarea de catre judecator a acestei incalcari, in aceste conditii, nu este una generica.

Referitor la excluderea declaratiilor date de martorii Selavartea Constantin, Vlasceanu Ion si Mireanu Gabriela, in fata unui ofiter de politie judiciara, fara ca acesta sa aiba delegare de la procuror, in ordonanta procurorului din data de 3.10.2016 (fila 18) nu se face nicio mentiune.

Judecatorul de camera preliminara constata in continuare ca aceste probe sunt obtinute nelegal si va mentine dispozitia de excludere a lor.

Referitor la denunutul-declaratie din data de 7.03.2016 al martorului Parvulescu Ionut, procurorul de caz isi asuma semnatura aplicata pe coltul din dreapta sus al denunutului.

Mentinand motivarea deja expusa cu privire la aceasta declaratie (acceptata ca atare din cate se pare si de catre procurorul de caz) judecatorul de camera preliminara precizeaza urmatoarele:

In volumul 3 UP, fila 134, se afla aceasta declaratie a martorului Parvulescu Ionut :

Pe coltul din dreapta sus scrie 'dat in prezenta mea in mun.Craiova, azi, 07.03.2016, orele 16.00-20.30'.

in conditiile in care nu este specificata calitatea celui care a facut aceasta mentiune ('in prezenta mea'), in care procurorul de caz sustine ca semnatura ii apartine, in care judecatorul nu cunoaste semnatura si nu o poate certifica, in care deductia logica ar fi ca procurorul de caz s-ar fi deplasat la Craiova special pentru a lua aceasta declaratie – fara a exista vreo dovada la dosar in acest sens – judecatorul de camera preliminara isi mentine punctul de vedere in sensul ca declaratia martorului nu apare luata in conditii de legalitate.

In fine, referitor la inregistrarea dialogului ambiental din data de 19.02.2016 dintre Vlasceanu Ion si Parvulescu Ionut, procurorul de caz sustine (fila18) ca 'a fost legal obtinuta si loial valorificata'.

Argumentele procurorului vizeaza faptul ca 'intrebarile adresate de un interlocutor celuilalt nu sunt de natura a afecta capacitatea celui ce raspunde de a relata constient, liber si voluntar ceea ce cunoaste, avand posibilitatea de a relata doar aspectele pe care si le aminteste ori pe care le doreste'. Judecatorul de camera preliminara isi mentine punctul de vedere cu privire la maniera neloiala in care s-a pus in aplicare autorizatia de supraveghere tehnica, implicit isi mentine intreaga motivare deja expusa.

De precizat ca in conditiile in care cei doi interlocutori nu se cunosteau si nu vorbeau in mod frecvent nici macar despre probleme mai putin grave decat o ancheta DNA in desfasurare, in conditiile in care interlocutorul intrebat spune 'nu stiu..., nu-mi aduc aminte' si totusi este presat prin insistenta si perseverenta celuilalt interlocutor -Vlasceanu Ion (care deja daduse declaratie de martor la DNA in care nu a facut nicio referire la Parvulescu Ionut, ci a mentionat expres numele altor doua persoane cu care a discutat) nu se poate aprecia loiala modalitatea in care martorul Parvulescu Ionut a fost fortat de Vlasceanu Ion sa caute anumite raspunsuri la intamplari vechi de cativa ani.

Relatarea martorului nu a avut la baza o vointa proprie, o libertate si un voluntariat astfel incat sa poata fi valorificata in mod legal intr-un proces penal.

In concluzie, in baza art. 346 alin. 1 si 3 lit. a CPP, judecatorul de camera preliminara va restitui cauza la Parchetul de pe langa ICCJ-DNA-Sectia de combatere a coruptie, constatand neregularitatea actului de sesizare a instantei ce atrage imposibilitatea stabilirii obiectului si limitelor judecatii cu privire la inculpatii Preda Radu Cosmin, Popescu Elena Daniela si Vasilescu Lia Olguta.

Va mentine dispozitiile incheierii de sedinta din data de 20.09.2016 pronuntata de judecatorul de camera preliminara si anume:

'In baza art. 345 alin. 2 CPP rap. La art. 282 alin. 1 CPP si art. 102 alin. 3 CPP, cu ref la art. 6 din CEDO constata nulitatea relativa a actelor de urmarire penala privind pe inculpata Vasilescu Lia Olguta, prin incalcarea dreptului acesteia la aparare.

Exclude actele de urmarire penala efectuate de ofiterii de politie judiciara fara a avea delegarea procurorului de caz si anume: declaratiile martorilor Selavartea Constantin, Vlasceanu Ion, Mireanu Gabriela si denunutl (declaratie) formulat de Parvulescu Ionut Cosmin la data de 07.03.2016.

Exclude proba constand in interceptarea convorbirii ambientale dintre Vlasceanu Ion si Parvulescu Ionut din data de 19.02.2016, aceasta fiind obtinuta in mod nelegal'.”

*Cititi aici pasajele relevante din incheierea judecatoarea Ioana Sipoteanu de la TMB din dosarul Liei Olguta Vasilescu