Dosarul in care fostul ministru al Apararii, Victor Babiuc, fiica acestuia, Ioana Babiuc, Gigi Becali si fostul secretar de stat in MAPN, Dumitru Cioflina, sunt acuzati de infractiuni de coruptie va fi returnat DNA-ului ca urmare a deciziei completului de 3 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dupa ce magistratii Gheorghe Florea, Ana Maria Dascalu si Stefan Pistol au stabilit ca DNA nu a respectat procedura legala in ceea ce priveste sesizarea instantei. Astfel, cu opinie majoritara, judecatorii au ajuns la concluzia ca nu seful DNA, Daniel Morar, (foto) era cel care trebuia sa ceara presedintelui Romaniei avizul pentru inceperea urmaririi penale impotriva lui Babiuc, ci Procurorul General al Romaniei, acesta fiind titularul exclusiv al acestei actiuni. In opinie separata, unul din cei trei judecatori mentionati a opinat ca nu Procurorul General al Romaniei este titularul exclusiv al acestei actiuni si a decis continuarea judecarii cauzei.

Decizia Inaltei Curti nu este definitiva, completul de 5 judecatori urmand sa judece recursul DNA-ului in acest caz. Fostul ministru Victor Babiuc a fost acuzat de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si luare de mita, alaturi de fiica sa, acuzata de complicitate la luare de mita, Gigi Becali, acuzat de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata si continuata.

Opinia majoritara a ICCJ: sesizarea presedintelui Romaniei de catre procurorul sef al DNA este nelegala

Completul de trei judecatori al instantei supreme, cu opinie majoritara, a statuat, prin sentinta numarul 875, din dosarul 9030/1/2010, ca sesizarea presedintelui Romaniei de catre Procurorul sef al DNA si nu de catre Procurorul General al romaniei este nelegala, data fiind “necompetenta functionala a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie de a formula sesizare in conditiile legii” privind raspunderea ministeriala. Totodata, Curtea a reclamat ca DNA a utilizat probe in acuzare desi acestea ar fi trebuit anulate imediat dupa decizia Curtii Constitutionale care a invalidat modul in care s-a dispus inceperea urmaririi penale. Conform sustinerioor lui Babiuc, dosarul sau, initial instrumentat de Sectia Parchetelor Militare, primise, in 5 mai 2006, o solutie de scoatere de sub urmarire penala, si, la numai cateva zile de la aceasta solutie, adica in 14 mai 2006, cauza sa a fost declinata la DNA. Culmea, dupa momentul declinarii la DNA, deci in 15 mai 2006, procurorul militar superior celui care a dat solutia de scoatere de sub urmarire penala a infirmat-o. Numai ca, potrivit lui Babiuc, aceasta solutie nu mai putea fi luata, de vreme ce dosarul fusese declinat la DNA! Inalta Curte a atras atentia DNA-ului asupra acestei chestiuni. ICCJ a invocat in sprijinul sentintei sale si o decizie a Curtii Constitutionale, care a declarat ca neconstitutional dreptul procurorului sef al DNA de a cere aviz pentru inceperea urmaririi penale, mentionand ca, desi decizia CCR a fost ulterioara solicitarii avizului in cazul de fata, “produce efecte si asupra actelor si masurilor procesuale sau procedurale intocmite anterior momentului constatarii neconstitutionalitatii, care trebuie declarate nule in totalitate, cauza revenind la momentul initial al sesizarii, prealabil inceperii urmaririi penale.”

Instanta, in opinie minoritara: Babiuc trebuia sa invoce incalcarea procedurilor cel mai tarziu la citirea rechizitoriului

In opinie minoritara, unul din cei trei judecatori ICCJ a considerat ca: “dreptul presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a unui membru al Guvernului pentru fapte savarsite in exercitiul functiei lor nu este conditionat de o anumita sesizare, nu presupune respectarea obligatorie a unor proceduri prealabile, acesta avand ca unic izvor de drept Constitutia Romaniei, si deci, Presedintele are libertatea de a stabili, fara alta reglementare exterioara, modul de exercitare a acestui drept”. De asemenea, judecatorul a sustinut ca nu s-a precizat care a fost vatamarea concreta produsa drepturilor lui Babiuc, mai ales ca acesta a semnat rechizitoriul fara a reclama nimic. “Fiind o pretinsa incalcare a legiii in prima faza a procesului penal, inculpatul Babiuc Victor era tinut sa o invoce, cel mai tarziu, la prezentarea materialului de umarire penala. (…) Neprocedand la invocarea ei cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala se deduce, logic juridic, ca inculpatului nu i s-a produs nicio vatamare a drepturilor sale procesuale”.

*Cititi aici sentinta penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie