29 March 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MANDATELE DE SUPRAVEGHERE IN DOMENIUL SECURITATII NATIONALE DINCOLO DE STATISTICA - In perioada 2009-2018 au fost emise peste 26.000 de mandate de interceptare de siguranta nationala, cu o rata de pana la 4.000 pe an, dintre care doar doua cereri au fost respinse. Avocatul Mihai Mares: "Sunt problematice doar lipsa unui control efectiv al incheierilor prin care sunt emise si folosirea informatiilor obtinute in urma acestor mandate in dosarele penale”

Scris de: L.J. | pdf | print

5 June 2020 15:12
Vizualizari: 4783

Inalta Curte de Casatie si Justitie a anunţat recent ca de la inceputul acestui an, au fost emise de 353 mandate de supraveghere (in baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei).

Potrivit firmei de avocatura Mares & Mares, specializate in drept penal, in perioada 2009-2018 au fost emise peste 26.000 de mandate de interceptare de siguranta nationala, cu o rata de pana la 4.000 pe an, dintre care doar doua cereri au fost respinse. Intrebarea care se pune este daca judecatorul care autorizeaza astfel de mandate face o analiza concreta a tuturor cerintelor legale inainte de a incuviinta supravegherea sau de a o dispune in mod cvasiautomat.


 

Reprezentantii firmei considera ca este surprinzatoare in acest context recenta decizie a Sectiei pentru Judecatori din cadrul CSM de a respinge cererea de sesizare a Inspectiei Judiciare pentru efectuarea unui control la inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea stabilirii legalitatii emiterii acestor mandate de siguranta nationala.

Ca atare, comparativ cu numarul unor astfel de mandate emise de instanta suprema in perioada 2017-2019 (2.816) si in anii precedenti, ar parea ca tendinta este pe o panta usor descendenta.

Potrivit analizei Mares & Mares, dincolo de statistica, mandatele de supraveghere de siguranta nationala au pus reale probleme de constitutionalitate si legalitate in procesele penale recente. Interceptarile si inregistrarile convorbirilor telefonice si in mediul ambiental sunt masuri cu un grad ridicat de intruziune in viata privata a persoanelor.

Aceste aspecte au fost constatate si in practica CEDO (in cauze precum Dumitru Popescu c. Romaniei din 2007 sau mai recenta cauza Stana c. Romaniei in 2018). Curtea europeana a stabilit ca emiterea a mandatelor de supraveghere in dosarele de coruptie reprezinta o masura care nu are acoperire legala si care determina violarea articolului 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, privind „dreptul la respectarea vietii private si de familie”. CEDO a constatat ca sistemul de emitere de mandate de siguranta nationala in dosarele de coruptie „nu dispune de garantii adecvate”, aratand, in primul rand, ca persoanele interceptate nu pot contesta interceptarile in aceasta forma.

„E cunoscut faptul ca DNA a uzat de mandatele pe siguranta nationala si in spete in care infractiunile nu faceau parte dintre cele prevazute de Legea nr. 51/1991. In mod nelegal au fost emise mandate de autorizare si prelungire a interceptarilor si inregistrarilor de orice fel, chiar si atunci cand nu existau suspiciuni cu privire la actiuni ce ar fi putut constitui amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei. Aceste masuri sunt deosebit de intruzive, in primul rand pentru ca durata de valabilitate a autorizarii acestor activitati este de sase luni, putand fi prelungita pana la doi ani”, considera Mihai Mares (foto), partenerul fondator al Mares & Mares.

O alta problema o constituie faptul ca in anumite situatii, la dosarul cauzei se depun doar mandatele de autorizare/prelungire atunci cand sunt declasificate, refuzand-se, insa, declasificarea incheierilor de autorizare a activitatilor de interceptare si inregistrare a convorbirilor telefonice si in mediul ambiental, pentru a putea fi verificata de catre persoanele acuzate respectarea dispozitiilor legale si motivarea acestora.

Folosirea ca „probe” a unor astfel de informatii pot prejudicia iremediabil dreptul la un proces echitabil, avand in vedere imperativele principiului loialitatii şi cel al nemijlocirii in administrarea probelor.


Jurisprudenta Curtii Constitutionale din ultimii ani vine sa remedieze aceste practici arbitrare, fortand legiuitorul sa echilibreze fortele si sa asigure o veritabila „egalitate a armelor” in procesul penal:

In 2016, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale prevederile care permiteau ofiterilor serviciilor de informatii sa efectueze operatiuni tehnice in aplicarea mandatelor de supraveghere tehnica dispuse de judecatori. Au urmat multiple decizii ale Curtii Constitutionale, care au limitat din ce in ce mai mult efectele implicarii serviciilor de informatii in justitie. In acest sens este Decizia nr. 802/2018 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale tarii” si decizia din februarie 2020, prin care s-a hotarat ca interceptarile SRI in baza mandatelor de siguranta nationala nu mai pot fi folosite ca probe in procesul penal.

„Ca urmare, in multe cauze, judecatorii de camera preliminara au constatat nulitatea absoluta a proceselor de redare a interceptarilor si a exclus suportii pe care erau stocate inregistrarile. Pe de alta parte, nu ne putem astepta ca aceste mandate sa nu mai fie emise. Scopul lor principal este acela de a aduna informatii pentru realizarea securitatii nationale, iar Legea securitatii nationale nu a suferit modificari importante in ultimii ani. Sunt problematice doar lipsa unui control efectiv al incheierilor prin care sunt emise si folosirea informatiilor obtinute in urma acestor mandate privind siguranta nationala in dosarele penale”, concluzioneaza Mihai Mares.

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 28.03.2024 – Bomba cu fas a lui Kovesi

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva