Lumea Justiției prezintă o speță de interes pentru toți șoferii din România cărora polițiștii rutieri le suspendă permisele de conducere. 

Avocatul Virgil-Alin Cismaru (foto 1) din Baroul Mehedinți a fost achitat definitiv, la 24 februarie 2026, de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul în care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova l-a trimis în judecată pentru o presupusă faptă de conducere a unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 alin. 2 din Codul penal).

Concret, prin decizia nr. 36 din 24 februarie 2026, pronunțată în dosarul nr. 286/54/2025, judecătoarele ICCJ Ioana Bogdan, Lavinia-Valeria Lefterache și Lucia-Tatiana Rog au menținut achitarea dispusă prin sentința nr. 114 din 3 iulie 2025 de către magistrata Andreea-Mona Cazacu (foto 2) de la Curtea de Apel Craiova. Soluția a fost dispusă în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală: „fapta nu este prevăzută de legea penală”.

În esență, avocatul a fost trimis în judecată pentru că a fost prins conducând după ce Poliţia Rutieră îl amendase și îi suspendase permisul pentru exces de viteză. Problema este că, în momentul celei de-a doua interacțiuni cu Poliția, procesul-verbal contravențional din primul caz încă nu îi fusese comunicat avocatului. Așadar, suspendarea încă nu începuse să producă efecte, după cum au reținut atât CA Craiova, cât și ICCJ.

Cronologia arată în felul următor:

La 8 august 2024, avocatul a fost prins circulând cu 105 km/h în localitatea Orșova (așadar, cu 5 km/h peste limita de 50 km/h de la care permisul trebuie suspendat, în plus față de amendă) și fără să aibă permisul asupra lui. Fiind înștiințat verbal despre sancțiunile pe care urma să le primească (suspendarea permisului și amendă de 1.485 de lei), avocatul a întrebat polițistul dacă putea pleca (deoarece se grăbea să ajungă la o procedură judiciară) și dacă agentul îi putea comunica procesul-verbal la adresa indicată de contravenient. Auzind răspunsul afirmativ al organului, Alin Cismaru și-a continuat drumul. Deci nu poate fi vorba despre un refuz de a primi sau de a semna procesul-verbal, după cum au constatat atât CA Craiova, cât și ICCJ. Situația este confirmată de înregistrarea video surprinsă de bodycamul polițistului.

În 7 septembrie 2024, avocatul a fost din nou prins în trafic, tot fără permis asupra sa (de data aceasta, în urma unui control de rutină, nu a vitezei excesive). Verificându-l în baza de date, Poliția Rutieră Mehedinți a descoperit incidentul din luna precedentă, l-a amendat cu 990 de lei pentru lipsa permisului și s-a autosesizat cu privire la pretinsa infracțiune de conducere a unui vehicul fără permis (art. 335 alin. 2 CP).

Procesul-verbal privind suspendarea permisului (aferent incidentului din august) i-a fost comunicat avocatului abia la 9 septembrie 2024.

Așadar, 9 septembrie 2024 este momentul în care suspendarea permisului ar fi putut începe să-și producă efectele. Cu alte cuvinte: nu putem vorbi despre infracțiunea de la art. 335 alin. 2 Cod penal în intervalul 8 august – 9 septembrie 2024, a subliniat avocatul Cismaru în fața judecătorilor, ambele instanțe primindu-i argumentele.

Precizăm că rechizitoriul nr. 334/234/P/2024 din 6 martie 2025 a fost întocmit de către procurorul Marius-Nicușor Efrim (foto 3) de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, actul de acuzare fiind confirmat de către șeful PCA Craiova Eugen-Cristian Grigorie (vezi facsimil).

Permis suspendat un an și jumătate

În declarația oferită pentru Lumea Justiției, avocatul Alin Cismaru a evidențiat dimensiunea abuzului la care l-a supus Parchetul Curții de Apel Craiova:

„Abuzul pe care l-am resimțit din partea Parchetului Curții de Apel Craiova nu a fost unul abstract, de birou, care să rămână între filele unui dosar. A fost un abuz care m-a afectat direct, concret, în profesie, în viața de familie și în tot ceea ce înseamnă normalitate pentru un om. Din 27 septembrie 2024 și până la 24 februarie 2026, când Înalta Curte s-a pronunțat definitiv, am stat cu dreptul de a conduce suspendat. Asta înseamnă aproape un an și jumătate în care am trăit, zi de zi, consecințele unei măsuri care mi-a afectat profund viața.

În toată această perioadă, am avut peste 200 de termene în instanță. Pentru un avocat, deplasarea nu este un detaliu, nu este un moft, ci face parte din însăși exercitarea profesiei. Când îți este suspendat dreptul de a conduce pentru o perioadă atât de lungă, nu ți se produce doar un inconvenient. Ți se pune o piedică reală în exercitarea activității profesionale, în organizarea muncii, în prezența ta efectivă acolo unde ești dator să fii.

Dar dincolo de profesie, vorbim și despre viața personală. Am avut un impediment real inclusiv în raport de copiii mei, în a-i transporta la școală și la grădiniță, în a face acele lucruri firești pe care orice părinte le face pentru copiii lui. Iar aici se vede, poate cel mai bine, dimensiunea unui asemenea abuz: el nu lovește doar într-un avocat, într-un nume dintr-un dosar, ci lovește într-un om, într-un tată, într-o familie.

Tocmai de aceea spun cu toată sinceritatea că nu doresc nimănui să treacă printr-o asemenea situație. Nu doresc niciunui confrate, nu doresc niciunui cetățean de rând, nu doresc nimănui să suporte luni și luni de zile o astfel de povară, cu toate efectele ei profesionale, personale și morale. Pentru că atunci când statul greșește sau când forța acuzării este exercitată fără echilibru, consecințele nu sunt teoretice. Ele se simt în fiecare zi, în fiecare drum pe care nu îl mai poți face, în fiecare obligație pe care trebuie să o îndeplinești cu dificultate, în fiecare moment în care viața ta este pusă pe pauză fără temei.

Procurorul, conform dispozițiilor legale, nu are misiunea de a construi o acuzație cu orice preț. Rolul său este să caute adevărul, iar această obligație presupune să administreze probe atât în acuzare, cât și în apărare. Așa cere legea, așa cer principiile unui proces echitabil, așa impune respectul față de drepturile persoanei. Nu este suficient să invoci formal legalitatea; trebuie să o respecți în mod real, efectiv și loial.

Însăși Curtea Constituțională a statuat, în esență, că drepturile persoanelor și garanțiile procesuale nu sunt simple formule goale, ci repere concrete care trebuie respectate cu bună-credință de către organele judiciare. Când aceste exigențe sunt ignorate, nu mai vorbim doar despre o simplă eroare, ci despre o ruptură gravă între puterea statului și drepturile cetățeanului.

Eu am trăit această ruptură. Am trăit-o în profesie, am trăit-o acasă, am trăit-o în fiecare zi din această perioadă. Și spun public aceste lucruri nu din resentiment, ci pentru că asemenea situații trebuie cunoscute și asumate, tocmai pentru ca ele să nu se mai repete. Nimeni nu ar trebui să fie lăsat să suporte, atâta timp, consecințele unei abordări dezechilibrate din partea acuzării”.

Încheiem, menționând că la 7 aprilie 2026 Înalta Curte a emis o încheiere de îndreptare a unei erori materiale, corectând numele agentului constatator care l-a oprit în trafic pe avocatul Cismaru la 8 august 2024. Este vorba despre Dumitru-Bogdan Arțăriș, nu Liviu-Ionuț Fișter, așa cum consemnaseră inițial atât CA Craiova, cât și ICCJ.

Redăm principalul pasaj din sentința CA Craiova:

„Până la momentul dispunerii efectuării în continuare a urmăririi penale împotriva sa și până când i-a fost prezentată înregistrarea audio-video realizată cu dispozitivul de înregistrare mobil de tip Body Worn Camera, prin mai multe cereri / memorii / precizări depuse la dosar, inculpatul Cismaru Virgil Alin a susținut, în esență, că, în dimineaţa zilei de 08.08.2024, agentul de poliție care la oprit în trafic, după ce inculpatul i-a spus că se grăbea să ajungă pentru a participa în calitate de avocat la o procedură judiciară care se desfășura în mun. Tg. Jiu, i-a comunicat că poate pleca şi nu i-a adus la cunoştință dacă s-a întocmit sau nu un proces-verbal de constatare şi sancționare contravenții la regimul circulației pe drumurile publice, împrejurare în care şi-a continuat ulterior deplasarea către mun. Tg. Jiu. (...)

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține și constată următoarele:

Sub aspect factual, probele administrate în cursul urmăririi penale și necontestate de către inculpat cu ocazia judecății în primă instanță, au reliefat că la data de 08 august 2024, inculpatul Cismaru Virgil Alin a fost oprit în trafic de către agentul de poliție Arțăriș Dumitru Bogdan din cadrul Poliției Municipiului Tg Jiu – Biroul Rutier, care a constatat săvârșirea de către acesta a contravenției prevăzute de art. 102 alin.3 lit.e) din O.U.G.nr.195/2002 rep., respectiv depășirea limitei legale de viteză cu peste 50 km/h pe sectorul de drum și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, marca BMW cu nr. de înmatriculare (...).

Momentul în care inculpatul, după ce a fost oprit în trafic, a discutat cu agentul constatator a fost înregistrată ambiental audio / video cu dispozitiv de înregistrare portabil tip Body Worn Camera puse de dispoziție de I.P.J. Gorj.

Urmare a vizionării înregistrării video, a reieșit că agentul de poliție i-a comunicat inculpatului contravențiile constatate, printre care și aceea constând în neprezentarea permisului de conducere, sancțiunile aplicate, precum și faptul că i se va aplica și măsura complementară a suspendării dreptului de a conducere autovehicule pe o perioadă de 90 de zile începând cu data de 24 august 2024. Totodată, agentul de poliție i-a adus la cunoștință faptul că are obligația să predea permisul de conducere organelor abilitate. Inculpatul a solicitat comunicarea procesului-verbal ce urma a fi întocmit de agentul constatator la adresa sa din actul de identitate și a plecat mai departe, susținând că se grabea să participe la o procedură judiciară.

Agentul constatator a întocmit procesul verbal de contravenție prin procesul verbal seria PGJW nr. 268370 din data de 08.08.2024, în care s-a constatat că, la data de 08.08.2024, ora 08.25, inculpatul Cismaru Virgil Alin ‘a condus auto marca BMW cu nr. de înmatriculare (…) pe DN 67, fiind înregistrat de pistolul Trucam seria 010340 circulând cu 105 km/h în localitate; de asemenea, nu a avut asupra sa permisul de conducere’.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor menționat mai sus, pe lângă sancțiunile contravenționale principale, constând în amendă și avertisment, s-a menționat că i s-a aplicat conducătorului auto şi sancțiunea complementară constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, începând cu data de 24.08.2024, urmare a faptei contravenționale sancționate de art. 102 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 — depășirea limitei legale de viteză cu peste 50 km/h pe sectorul de drum și pentru categoria din care face parte autovehiculul.

Așa cum a susținut inculpatul și cum reiese din actele aflate la filele 25-27 din dosarul urmărire penală și respectiv 18 dosar fond, procesul-verbal seria PGJW nr. 268370 din data de 08.08.2024 i-a fost comunicat prin scrisoare recomandată la data de 09 septembrie 2024.

În continuare, relativ la fapta ce face obiectul trimiterii în judecată, procurorul de caz a reținut în actul de sesizare că, ulterior întocmirii procesului verbal seria PGJW nr. 268370 din data de 08.08.2024, la data de 07 septembrie 2024, inculpatul a fost din nou oprit în trafic de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Municipiului Orșova.

Din procesul verbal de constatare și sancționare contravenții seria 10002411100000000137021 al I.P.J. Mehedinți rezultă că, în data de 07.09.2024, în jurul orei 23.40, lucrătorii de poliție din cadrul Poliției Municipiului Orșova, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au constatat că, pe str. Eroilor din localitatea menționată, inculpatul Cismaru Virgil Alin a condus autovehiculul marca BMW, nr. de înmatriculare (…), împrejurare în care nu a avut asupra sa actul de identitate, permisul de conducere certificatul de înmatriculare, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare, fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 990 lei, conform art. 147 alin. 1 din OUG 195/2002.

Agentul constatator, respectiv martorul Fișter Liviu Ionuț, în condițiile în care conducătorul auto nu a prezentat documentele necesare la un control în trafic, a efectuat verificări în bazele de date și a constatat că inculpatul Cismaru Virgil Ionuț figura ca având implementată o mențiune de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, dar cu toate acestea lucrătorul de poliție nu a întocmit la momentul respectiv un process-verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii prev. de art. 335 alin. 2 Cp.

Prin procesul verbal din data de 27.09.2024, I.P.J. Mehedinți — Serviciul Rutier s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 Cp. de către inculpatul Cismaru Virgil Alin, în legătură cu împrejurările în care s-a constatat contravenția reținută la data de 07.09.2024, când a fost depistat în trafic, conducând un autoturism pe raza mun. Orșova, ulterior, fiind efectuată urmărirea penală finalizată prin rechizitoriul nr.334/234/P/2024 privind trimiterea în judecată a inculpatului Cismaru Virgil Alin pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin.2 Cod penal.

În faza cercetării judecătorești, inculpatul a dat declarație prin care a recunoscut situația de fapt așa cum a fost expusă în actul de sesizare, nu a contestat probele administrate în cursul urmăririi penale și nu a solicitat reaudierea martorilor, însă a susținut că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de conducere fără permis prevăzute de art. 335 alin.2 Cod penal.

În apărarea sa, inculpatul a arătat, în esență, că procesul verbal de contravenție seria PGJW nr. 268370 din data de 08.08.2024 a fost întocmit în lipsa sa, fiindu-i comunicat la data de 09 septembrie 2024, ulterior momentului când este acuzat că ar fi condus având dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice suspendat, respectiv 07 septembrie 2024, măsura complementară neputând fi pusă în executare anterior comunicării procesului-verbal de contravenție prin care s-a aplicat, astfel încât a solicitat achitarea sa, în baza art. 16 alin.1 lit.b) teza I Cod procedură penală, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Contrar opiniei apărării, procurorul de caz a răspuns acestor apărări formulate și cu ocazia efectuării urmăririi penale, în sensul că agentul constatator i-a comunicat verbal inculpatului atât sancțiunile dispuse cu privire la contravențiile constatate, cât și data de la care urma să se aplice măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, respectiv 24 august 2024, aspecte reliefate de înregistrările audio / video efectuate cu echipamentul bodycam.

Instanța apreciază că apărările inculpatul sunt pertinente pentru argumentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

Conform art. 96 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/ 2002, sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului. Alin. 2 lit. b prevede, în categoria acestui tip de sancţiuni, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat.

Potrivit art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/ 2001, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic ‘agenţi constatatori’.

În acest sens, conform art. 109 alin. (1), (2) și (3) din O.U.G. nr. 195/ 2002, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se face direct de către poliţistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră, prin proces-verbal de contravenție întocmit în formă scrisă sau electronică.

Potrivit art.111 alin.(1) lit.c) din O.U.G. nr. 195/ 2002, permisul de conducere se reține în cazul săvârșirii contravenției de la art. 102 alin.3 lit.e) din același act normativ, cum este cazul în speță, iar la reținerea permisului de conducere, titularului acestuia i se eliberează o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de conducere.

În conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (5) din O.U.G. nr. 195/ 2002 reiese că în cazul constatării contravenției de la art. 102 alin.(3) lit.e), dovada înlocuitoare este cu drept de circulație pe o perioadă de 15 zile.

Așadar, dispunerea unei sancțiuni complementare cum este aceea a suspendării dreptului de a conduce are loc prin încheierea procesului-verbal de contravenție, în formă scrisă pe suport de hârtie sau electronică, împotriva acestui act administrativ legea prevăzând posibilitatea contestării în fața instanței de judecată, potrivit art.118 alin.(1) din O.U.G. nr. 195/ 2002, cu plângere contravențională în termen de 15 zile de la comunicare.

Evident, în situația în care permisul de conducere este reținut odată cu constatarea contravenției, iar procesul-verbal de contravenție este înmânat cu aceeași ocazie contravenientului, rațiunea pentru care legea prevede eliberarea dovezii de circulației pe o durata de 15 zile este că, dat fiind faptul că procesul-verbal de contravenție nu are caracter definitiv, în acest termen persoana sancționată poate exercita calea de atac a plângerii, care, potrivit art. 118 alin.2 din O.U.G. nr.196/2002, suspendă executarea sancțiunilor aplicate.

În situația în care procesul-verbal de contravenție se întocmește în lipsa contravenientului sau acesta refuză să semneze, acest act administrativ trebuie comunicat persoanei sancționate la domiciliul legal, din acel moment curgând pentru acest termenul de exercitare a plângerii contravenționale (art. 26 alin.2 din O.G.nr.2/2001).

Mai mult, în contextul în care contravenientul nu are asupra sa permisul de conducere, evident, acesta nu poate fi reținut – reținerea presupunând o acțiune concretă de deposedare a titularului – și deci nu se va elibera nici o dovadă înlocuitoare cu drept de conducere, procesul verbal de contravenție urmând să producă efecte, în privința punerii în executare a sancțiunilor luate, fie la momentul respingerii plângerii contravenționale, fie la expirarea termenului de contestare în fața instanței.

Or, în speță, inculpatul a primit procesul verbal de contravenție abia la data de 9 septembrie 2024 (filele 25-27 dosar urmărire penală și respectiv fila 18 dosar fond), din acel moment el putând să se adreseze cu plângere la judecătorie – ceea ce s-a și întâmplat, conform înscrisului depus la dosar în faza judecății în primă instanță, plângerea sa fiind admisă, iar procesul-verbal de contravenție anulat.

Totodată, nu se poate considera că ar opera prevederile art. 25 alin.1/1 din O.G.nr. 2/2001, întrucât din înregistrările audio-video (filele 169-171 dosar urmărire penală) nu a reieșit un refuz expres al inculpatului de a primi procesul verbal de contravenție întocmit de agentul constatator. Din contră: acesta din urmă a fost de acord ca actul sancționator să-i fie comunicat inculpatului la adresa de domiciliu (aspect, de altfel, și menționat în cuprinsul actului), fără a încerca să i-l înmâneze. În plus, nu reiese că la momentul discuției dintre inculpat și agentul contestator, procesul verbal de contravenție ar fi fost întocmit, iar inculpatul ar fi refuzat semnarea sau primirea acestuia și nici ulterior, instanța învestită cu plângerea contravențională formulată de inculpat nu a constatat că ar opera dispozițiile art. 25 alin. 1/1 din O.G.nr.2/2001, situație care ar fi determinat respingerea plângerii ca tardiv formulată. Din contră, instanța a procedat la judecarea acesteia și a adoptat o soluție de admitere și de anulare a procesului-verbal sancționator (fila 23 dosar fond), situație în care, evident, s-a anulat și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice.

Este greșită concluzia parchetului, în sensul că, în măsura în care agentul constatator i-a comunicat sancțiunea principală și complementară verbal, precum și momentul de la care a considerat agentul că ar fi operat măsura suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, așa cum rezultă din înregistrările audio-video, conducerea ulterioară a autovehiculului pe drumurile publice ar constitui infracțiunea prevăzută de art. 335 alin.2 Cod penal, în condițiile în care modul de aplicare a sancțiunilor pentru contravenții rutiere este unul expres reglementat de legiuitor (respectiv prin proces-verbal în formă scrisă sau electronică), astfel cum s-a arătat anterior, iar momentul de la care are loc executarea sancțiunilor este, de asemenea, expres prevăzut de lege. Atât timp cât inculpatului nu i-a fost comunicat, în una dintre formele expres prevăzute de art. 109 din O.UG.195/2002 coroborat cu art.25, 26 și 27 din O.G.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, actul sancționator, sancțiunile aplicate odată cu întocmirea acestuia nu pot fi puse în executare, deoarece de la momentul comunicării inculpatul are dreptul de a formula plângere contravențională și a solicita anularea procesului verbal sancționator, acesta neavând caracter definitiv la momentul încheierii lui de către agentul constatator.

Prin urmare, se apreciază la data săvârșirii faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, respectiv 07 septembrie 2024, nu putea opera sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, întrucât procesul-verbal sancționator nu îi fusese comunicat până la acea dată, astfel încât fapta sa este lipsită de semnificație penală.

Pe cale de consecinţă, față de considerentele expuse, în temeiul art. 396 alin. (5) Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I Cod procedură penală, va dispune achitarea inculpatului Cismaru Virgil Alin pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 2 Cod penal, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală”.

Prezentăm fragmentul-cheie din decizia ICCJ:

„Examinând cauza atât prin prisma motivelor de apel formulate de parchet, cât și din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., sub toate aspectele de fapt și de drept, Înalta Curte constată ca fiind nefondată calea ordinară de atac declarată în cauză, pentru următoarele considerente:

Astfel, Înalta Curte, constatând ca fiind corecte împrejurările faptice stabilite de prima instanță, reţine, în esență, în baza propriului examen al mijloacelor de probă administrate la urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătorești, în fond şi apel, că, la data de 08.08.2024, inculpatul Cismaru Virgil Alin a fost oprit în trafic, în timp ce conducea autoturismul marca BMW cu nr. de înmatriculare (...) pe DN 67, de către organele de poliție din cadrul Poliției Municipiului Târgu Jiu – Biroul Rutier, care au constatat că a depășit limita legală de viteză cu peste 50 km/h pe sectorul de drum şi pentru categoria din care face parte autovehiculul, săvârșind contravenția prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, pentru care a fost sancționat contravențional cu amendă și cu avertisment și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, în condițiile în care nici nu avea permisul de conducere.

Așa cum rezultă din înregistrarea ambientală audio-video efectuată cu un dispozitiv portabil tip Body Worn Camera pe care îl avea asupra sa agentul constatator, acesta i-a adus la cunoștință inculpatului Cismaru Virgil Alin contravențiile constatate, sancțiunile aplicate, inclusiv măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule, pe o perioadă de 90 de zile, începând cu 24.08.2024, precum şi faptul că are obligația să predea permisul de conducere organelor abilitate, ocazie cu care acesta a solicitat comunicarea procesului-verbal de contravenție la adresa din Italia, menționată în actul de identitate prezentat.

Procesul-verbal de sancționare contravențională, seria PGJW nr. 268370 încheiat la data de 08.08.2024, i-a fost comunicat inculpatului Cismaru Virgil Alin, prin scrisoare recomandată, la data de 09.09.2024 (filele 25-27, d.u.p. şi fila 18 ds. fond).

Anterior comunicării actului constatator, respectiv la data de 07.09.2024, în jurul orei 23.00, inculpatul Cismaru Virgil Alin a fost oprit din nou în trafic de lucrătorii de poliție din cadrul Poliţiei Municipiului Orşova care au constatat că a condus autovehiculul marca BMW, nr. de înmatriculare (...), pe str. Eroilor, fără a avea asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare, motiv pentru care l-au sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 990 lei, conform art. 101 alin. (1) pct.18 din O.U.G. nr. 195/2002, sens în care au încheiat procesul-verbal seria 10002411100000000137021 al I.P.J. Mehedinți. Totodată, ca urmare a faptului că martorul Fișter Liviu Ionuț a constatat că inculpatul Cismaru Virgil Alin figurează în baza de date ca având implementată o mențiune de suspendare a exercitării dreptului de a conduce, s-a dispus, la data de 27.09.2024, sesizarea din oficiu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) C.pen.

Înalta Curte reţine că, potrivit art. 335 alin. (2) C.pen., infracţiunea de conducere fără permis pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Cismaru Virgil Alin presupune, sub aspectul laturii obiective, acţiunea de a conduce pe un drum public, un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii unui permis de conducere de către o persoană pentru care exercitarea dreptului de a conduce a fost suspendată. Altfel spus, pentru a fi reținută infracțiunea în această variantă este obligatoriu să fie îndeplinită situația-premisă a laturii obiective, respectiv subiectul activ al infracțiunii să aibă suspendat dreptul de a conduce un vehicul pe drumurile publice la momentul la care nu s-a conformat conduitei interzise de lege – cerinţă care, însă, contrar susţinerilor parchetului, nu este îndeplinită în cauză.

Astfel, aşa cum s-a arătat anterior, inculpatului Cismaru Virgil Alin i-a fost aplicată sancţiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, prin procesul-verbal seria PGJW nr. 268370 din 08.08.2024, ca urmare a săvârşirii contravenţiei prevăzute de art. 102 alin. (3) lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002, respectiv depăşirea limitei legale de viteză cu peste 50 km/h pe sectorul de drum şi pentru categoria din care face parte autovehiculul.

Potrivit art. 15 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, denumite în mod generic ‘agenţi constatatori’, iar conform art. 25 alin. (1) din acelaşi act normativ, procesul-verbal se înmânează sau, după caz, se comunică, în copie, contravenientului.

Legiuitorul, reglementând procedura de comunicare a procesului-verbal de contravenție, în art. 26 alin. (1) şi (3) din O.G. nr. 2/2001, stabilește că, în situația în care agentul constatator aplică o sancțiune, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal de sancționare, i se înmânează acestuia o copie, făcându-se mențiune în acest sens în procesul-verbal, contravenientul semnând, totodată, pentru primire, iar în lipsa persoanei sancționate sau dacă aceasta este prezentă, dar refuză semnarea actului administrativ, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii. De asemenea, potrivit art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, ‘comunicarea procesului-verbal se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului’, iar ‘operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puțin un martor’.

Pe de altă parte, aşa cum rezultă din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 109 alin. (1), (2), (3) şi (31) din O.U.G. nr. 195/2002, constatarea contravenţiei la regimul circulaţiei pe drumurile publice se face fie direct, de către poliţistul rutier (sau în punctele de trecere a frontierei de stat a României, de către poliţiştii de frontieră), fie cu ajutorul mijloacelor tehnice certificate sau mijloacelor tehnice omologate şi verificate metrologic, încheindu- se, în acest sens, un proces-verbal, în formă scrisă sau electronică, prin care se dispune şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare stabilite de lege, act administrativ individual care este supus controlului instanţelor judecătoreşti.

Sub acest din urmă aspect, dispozițiile art. 118 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 195/2002 prevăd că ‘împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta ori la judecătoria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul contravenientul’, plângere care ‘suspendă executarea amenzii și a sancțiunii contravenționale complementare’ de la data înregistrării la instanță.

Deopotrivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 120 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, procesul-verbal neatacat în termen de 15 zile de la data comunicării acestuia, precum și, după caz, hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea constituie titluri executorii, fără vreo altă formalitate.

Rezultă, așadar, că sancțiunea contravențională se dispune printr-un proces-verbal de contravenție, încheiat în formă scrisă, fie pe suport de hârtie, fie în format electronic și devine executorie la data expirării termenului de 15 zile în care poate fi contestat actul administrativ în instanţă, termen care curge de la momentul comunicării contravenientului într-una din modalitățile prevăzute de lege. Cu alte cuvinte, până la expirarea termenului de contestare a procesului-verbal de contravenție, care în prealabil trebuie comunicat persoanei sancționate (fie prin înmânare directă, sub semnătură, la momentul întocmirii, fie prin comunicare ulterioară la domiciliu), sancțiunile contravenționale aplicate, inclusiv cea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe un interval de timp determinat, nu sunt apte să îşi producă efectele.

În speţă, se constată că procesul-verbal seria PGJW nr. 268370 din 08.08.2024 întocmit de organele de poliţie din cadrul Poliţiei municipiului Târgu Jiu-Biroul Rutier, prin care s-a aplicat sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, i-a fost comunicat inculpatului Cismaru Virgil Alin la data de 09.09.2024 (filele 25-27 d.u.p. şi fila 18 ds.fond), dată de la care a început să curgă termenul de 15 zile, prevăzut de art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, perioadă în care acesta a formulat plângere contravențională, care a fost admisă prin sentința civilă nr. 2990 din 24.06.2025 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, definitivă prin neapelare.

Prin urmare, la data de 07.09.2024, când inculpatul Cismaru Virgil Alin a fost surprins, din nou, în trafic şi sancţionat contravenţional prin procesul-verbal seria 10002411100000000137021 al I.P.J. Mehedinți, acesta nu avea dreptul de a conduce suspendat pe o perioadă de 90 de zile, câtă vreme sancţiunea contravenţională complementară aplicată prin procesul-verbal seria PGJW nr. 268370 din 08.08.2024 i-a fost comunicată abia ulterior, respectiv la 09.09.2024.

Contrar susţinerilor parchetului, Înalta Curte reține că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 25 alin. (11) din O.G. nr. 2/2001, care, instituind o excepţie de la regula potrivit căreia procesul-verbal se înmânează contravenientului prezent la încheierea actului administrativ, reglementată în art. 25 alin. (1) și art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, stabilesc că procesul-verbal se consideră comunicat pe loc în ipoteza în care contravenientul refuză să-l primească, deși a fost încheiat în prezența sa ca urmare a constatării contravenției și aplicării sancțiunii de către organele de poliție, împrejurări ce trebuie înregistrate cu mijloacele audio-video din dotare, întrucât nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale.

Relevante sub acest aspect sunt înregistrările audio-video realizate în mediu ambiental cu dispozitivul de tip Body Worn Camera de către martorul Fișter Liviu Ionuț, agentul constatator care l-a oprit în trafic pe inculpatul Cismaru Virgil Alin la data de 08.08.2024, care nu surprind momentul în care lucrătorul de poliție ar fi încercat să-i înmâneze inculpatului actul administrativ și nici un eventual refuz al său de semnare sau primire, ci doar faptul că acesta a solicitat comunicarea procesului-verbal la adresa de domiciliu menționată în actul de identitate, pe care l-a prezentat la control.

Ca atare, susținerile constante ale inculpatului din cursul cercetării judecătorești în fond și în apel, potrivit cărora procesul-verbal seria PGJW nr. 268370 din 08.08.024 nu a fost încheiat în prezența sa, motiv pentru care nu l-a semnat, nu i-a fost înmânat de către agentul constatator și nici nu a refuzat primirea acestuia, se confirmă, inclusiv faptul că a solicitat ca după întocmire actul administrativ să îi fie comunicat la domiciliu.

Chiar dacă, la data de 08.08.2024, agentul constatator i-a adus la cunoștință verbal inculpatului Cismaru Virgil Alin contravențiile constatate şi sancțiunile contravenționale principale şi complementare aplicate, inclusiv obligația de a preda permisul de conducere organelor abilitate, Înalta Curte apreciază că solicitarea de comunicare a procesului-verbal de contravenție la domiciliu nu echivalează cu primirea respectivului act, în contextul în care din înregistrările audio-video nu se decelează existența fizică a înscrisului şi încercarea de înmânare a acestuia.

Așadar, în lipsa refuzului expres exprimat de inculpat de a primi procesul- verbal seria PGJW nr. 268370 din 08.08.2024, care să fie surprins cu mijloacele tehnice audio-video din dotarea organelor de poliție, nu sunt incidente dispozițiile art. 25 alin. (11) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora un atare refuz echivalează cu comunicarea actului administrativ.

Având în vedere considerentele anterior dezvoltate, Înalta Curte reține că, la data de 07.09.2024, când a fost oprit în trafic de organele de poliție, inculpatul Cismaru Virgil Alin avea dreptul să conducă pe drumurile publice, sancțiunea contravențională complementară nefiindu-i opozabilă în lipsa unei comunicări făcute în condițiile legii, motiv pentru care nu este îndeplinită condiția-premisă necesară pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) C.pen.

Ca atare, soluția de achitare dispusă de instanța de fond, în conformitate cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen., este legală”.

* Citiți aici întreaga sentință a Curții de Apel Craiova

* Citiți aici decizia completă a Înaltei Curți de Casație și Justiție