11 ani din viață l-au costat pe fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) Șerban Pop refuzul de a se transforma într-un denunțător mincinos al DNA și de a fi folosit pentru execuția celor intrați pe lista neagră a Binomului DNA-SRI, condus de Laura Kovesi și Florian Coldea. Intrat în malaxorul DNA după ce a respins propunerea procurorului DNA Gheorghe Popovici (foto 1) de a face denunț împotriva fostei șefe DIICOT Alina Bica, Șerban Pop a fost achitat definitiv la aproape 11 ani de la momentul trimiterii sale în judecată. O trimitere în judecată dispusă printr-un rechizitoriu confirmat de însăși Laura Kovesi (vezi facsimil la finalul articolului), într-un dosar în care acuzația împotriva lui Pop a fost construită prin constrângerea unui alt inculpat – afaceristul Horia Simu – să dea declarațiile dorite de parchet, căci, în caz contrar, soția sa – care era însărcinată și avea cancer – avea să fie pusă sub acuzare.

Astfel, judecătorii Adina Radu (foto 2), Adriana Ispas (foto 3) și Alexandru Mihalcea (foto 4) de la Înalta Curte au decis definitiv joi, 2 aprilie 2026, achitarea lui Șerban Pop pentru fapta de complicitate la dare de mită inventată de DNA. De asemenea, achitare a primit și afaceristul Horia Simu, trimis în judecată pentru o pretinsă dare de mită.

Practic, cei trei magistrați ICCJ au menținut sentința de achitare pronunțată în 14 martie 2025 de judecătoarea Virginia Maria Bărăscu (foto 5) de la Curtea de Apel București. Soluția a fost dispusă în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedură penală: „fapta nu există”.

Minuta deciziei ICCJ nr. 81 din 2 aprilie 2026 (dosar 793/1/2025):

„În temeiul art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Codul de procedură penală respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 32/F din data de 14.03.2025 pronunţate de Curtea de Apel București - Secţia I Penală în dosarul nr. 2263/1/2022 (1513/2023), privind pe intimaţii inculpaţi Pop Şerban şi Simu Horia. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupție rămân în sarcina statului. Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi Pop Şerban şi Simu Horia, în cuantum de câte 522 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunțată, conform art. 405 alin. (1) din Codul de procedură penală, astăzi, 02 aprilie 2026, prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței”.

Minuta sentinței CAB 32 din 14 martie 2025 (dosar 2263/1/2022):

„Sentinţa penală nr. 32/F - În baza art. 396 alin. 1 şi 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală achită pe inculpatul POP ŞERBAN (date), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită prev. de art.48 alin.1 raportat la art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000. În baza art. 396 alin. 1 şi 5 Cod procedură penală rap. la art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedură penală achită pe inculpatul SIMU HORIA (date), sub aspectul săvârșirii infracţiunii de dare de mită prev.de art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000. Constată că măsurile asigurătorii luate prin ordonanţele nr.95/P/2015 din data de 24 septembrie 2015 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția de Combatere a Corupției, cu privire la inculpatul Pop Şerban, au fost ridicate prin încheierile din data de 13 octombrie 2015 și data de 13.06.2016, pronunţate în dosarul nr.3503/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, respectiv prin încheierea din data de 12.04.2024, pronunțată în prezentul dosar, definitivă prin decizia penală nr. 362/09.05.2024, în dosarul nr. 2263/1/2022/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală. Constată că în perioada cuprinsă între 26.06.2018 și 21.12.2018, inculpatul Simu Horia s-a aflat în executarea mandatului emis în baza sentinței penale nr. 42 din 26.01.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 3503/1/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din 26.06.2018, pronunțată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curte de Casație și Justiție, în dosarul nr. 2138/1/2017. Constată că inculpatul Pop Şerban a fost reţinut, arestat preventiv şi arestat la domiciliu, de la data de 01.09.2015 la data de 24.11 2015, inclusiv. În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu Vasile Ionela, pentru inculpatul Horia Simu, în cuantum de 942 lei, se avansează din fondurile Ministerului de Justi?ie. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei, azi, 14.03.2025. Document: Hotarâre 32/2025 14.03.2025”.

Dosar construit prin șantaj

Înainte de a prezenta istoria acestui caz, trebuie subliniat că întregul caz a fost construit pe denunț și declarații mincinoase.

În primul rând, vorbim despre un denunț mincinos al fostului consilier al Alinei Bica, Ionuț Mihăilescu. Acesta a refuzat să își mai susțină denunțul în instanță, fiind condamnat de altfel pentru mărturie mincinoasă.

În al doilea rând, afaceristul Horia Simu a recunoscut la Curtea de Apel București și apoi la Înalta Curte că a fost constrâns la DNA să dea declarații mincinoase împotriva lui Șerban Pop și a Alinei Bica, fiind amenințat că doar așa își va vedea copilul, iar soția sa, bolnavă de cancer și însărcinată, nu va fi pusă sub acuzare:

„Inculpatul Simu Horia a precizat că nu își menține declarațiile date până în prezent, că la dată când a dat declarația la urmărirea penală era cercetat într-o altă cauza, după 3 zile consecutive de audieri, însumând 10-12 ore consecutive în ambele cauze, că soția era însărcinată și diagnosticată cu cancer uterin, spunându-i-se că dacă da o declarație împotriva lui Bica Alina și Pop Șerban o să-și vadă copilul acasă și că soția să nu o să fie 'agățată' în nici un dosar, că acuzațiile care i se aduc în acest dosar sunt complet nefondate”.

Istoria unei înscenări judiciare

Istoria înscenării judiciare care l-a vizat pe fostul șef ANAF s-a derulat după cum urmează. Șerban Pop a fost trimis în judecată de DNA, în septembrie 2015, împreună cu omul de afaceri Horia Simu pentru complicitate la dare de mită, pe motiv că ar i-ar fi dat o suma de bani fostei șefe DIICOT Alina Bica, la rândul ei trimisă în judecată în același dosar, în vederea soluționării favorabile de către DIICOT a unui dosar al omului de afaceri. Trimis în judecată pentru complicitate la dare de mită, Șerban Pop a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare de Înalta Curte, în 2018, după o schimbare de încadrare din complicitate la dare de mită în trafic de influență, chiar dacă fostul președinte ANAF își construise apărarea pentru complicitate la dare de mită. În același dosar, Alina Bica a fost achitată pentru luare de mită. Ceea ce nu înseamnă decât că mită nu a existat.

Așadar, a existat următoarea situație: Șerban Pop a fost trimis în judecată pentru complicitate la dare de mită pentru Alina Bica, Alina Bica a fost achitată, ICCJ stabilind că nu a luat mită, însă Pop a fost condamnat pentru trafic de influență, fapta pentru care nu fusese trimis în judecată de către DNA.

Condamnarea lui Șerban Pop, dispusă de un Complet de 5 judecători condus de ex-președinta a Secției penale a ICCJ Mirela Sorina Popescu, a fost desființată în 2019 că urmare a contestației în anulare formulate de fostul șef ANAF pe baza Deciziei CCR 685/2018 prin care s-a constatat nelegală compunere a Completelor de 5 judecători. Ulterior, dosarul a fost reluat de la zero că urmare a Deciziei CCR 417/2019 care a stabilit încălcarea Legii 78/2000 de către ICCJ prin neconstituirea de complete specializate. Mai exact, s-a dispus rejudecarea dosarului încă de la fond, întrucât Șerban Pop nu fusese judecat la fond, de un complet de 3 judecători ICCJ specializat în materia corupției.

Judecată a reînceput de această dată, în 2020, la Curtea de Apel București, în condițiile în care în dosar Alina Bica fost procuror DIICOT, deci care atrăgea competență instanței supreme, nu mai era în dosar, întrucât contestația în anulare care a desființat decizia de la ICCJ nu a privit-o, această fiind oricum achitată de Înalta Curte, după cum menționăm ceva mai devreme. Practic, în dosar au rămas doar fostul șef ANAF Șerban Pop și omul de afaceri Horia Simu. Dosarul a avut la baza același rechizitoriu pentru care cei doi au fost trimiși în judecată de către DNA, și anume acuzațiile de complicitate la dare de mită (pentru Șerban Pop) și dare de mită (pentru Horia Simu). Cu toate acestea, istoria s-a repetat. În 16 septembrie 2022, judecătoarea Mihaea Niță de la Curtea de Apel București a dispus condamnarea lui Șerban Pop la 4 ani și 8 luni închisoare cu executare pentru trafic de influență și a lui Horia Simu la 4 ani închisoare cu suspendare pentru cumpărare de influență. Atenție, și de această dată condamnarea a fost dată tot cu schimbarea de încadrare juridică din dare de mită în trafic de influență, și tot în condițiile în care Șerban Pop își făcuse apărarea pentru complicitate la dare de mită, nicidecum pentru trafic de influență.

Deci, și în urmă celui de-al doilea ciclu procesual am avut aceeași situație: Șerban Pop a fost trimis în judecată de DNA pentru o inventată complicitate la dare de mită pentru Alina Bica - mită pentru care, repetăm Bica fusese achitată definitiv încă din 2018, deci pentru care ICCJ a stabilit că nu a existat. Cu toate acestea, Pop a fost condamnat de judecătoarea Mihaela Niță de la Curtea de Apel București la 4 ani și 8 luni închisoare pentru trafic de influență, fapta pentru care nu fusese trimis în judecată.

Totuși, în 27 aprilie 2023, judecatoarele ICCJ Lucia Tatiana Rog, Ioana Bogdan si Valerica Voica au desființat condamnarea pronunțată de Mihaela Niță de la Curtea de Apel București, trimițând cauza la rejudecare la CAB. Motivul: încalcarea dreptului la apărare, în condițiile în care Șerban Pop fusese trimis in judecată pentru complicitate la dare de mită, dar condamnat pentru trafic de influență.

După decizia ICCJ din 2023, așa cum am văzut mai sus, în 14 martie 2025 judecătoarea CAB Maria Bărăscu a dispus achitarea lui Șerban Pop pentru complicitate la dare de mită pe motiv că fapta nu există, sentință menținută joi, 2 aprilie 2026, de judecătorii ICCJ Adina Radu, Adriana Ispas și Alexandru Mihai Mihalcea. Final după 11 ani de coșmar judiciar.