Dupa ce ca de abia isi gasesc o paine, tinerilor angajati in varsta de pana la 35 de ani, li se ia din bani cu japca; o parte din contributia lor la sistemul de pensii publice se vireaza, fortat, catre fondurile de pensii administrate privat (pilonul II). Manevra abuziva, de dijmuire a bugetului de contributii la asigurarile sociale a fost ridicata la rang de Lege in anul 2004, cand Parlamentul Romaniei si Guvernul Nastase au impus Legea nr.411, preluata, cu mare entuziasm, de regimul Basescu si actualizata in 2007. Prin articolul 30 al legii mentionate, in Romania, pensiile administrate privat au capatat caracter obligatoriu, aspect nemaiintalnit in nicio tara cu traditie in implementarea sistemului de pensii private:

“Art.2: (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

… 18. fond de pensii administrat privat, denumit in continuare fond de pensii - fondul constituit prin contract de societate civila, incheiat intre participanti, in conformitate cu prevederile Codului civil, referitoare la societatea civila particulara si cu dispozitiile prezentei legi;”

“Art.30: (1) Persoanele in varsta de pana la 35 de ani, care sunt asigurate potrivit prevederilor art.5 alin.(1) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, si care contribuie la sistemul public de pensii, trebuie sa adere la un fond de pensii.’’

State puternice, cu democratii avansate, precum Germania, Franta, Italia, Marea Britanie, nu mai vorbim de SUA, unde acest sistem de pensii are o larga raspandire respecta caracterul facultativ, optional al unei asemenea contributii. La noi, drepturile cetateanului sunt incalcate grosolan si de data aceasta. Salariatul tanar nu mai dispune de propria pensie, ci este injugat la plata a inca unui bir mafiei cu gulere albe, poruncitoare de legi spoliatoare, sub forma de pensie privata. Legea 411/2004 prevede chiar si termene ultimative pentru alegerea fondului de pensii administrate privat, in caz ca bietul angajat sovaie sa–si incredinteze banutii unor entitati dubioase, adesea dirijate de personaje controversate, care asigura “clientela” de vaza a Parchetului si a instantelor de judecata in cauze celebre de frauda:

“Art.33. (1) Persoana care nu a aderat la un fond de pensii in termen de 4 luni de la data la care este obligata prin efectul legii este repartizata aleatoriu la un fond de pensii de catre institutia de evidenta.

(2)Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectueaza direct proportional cu numarul participantilor unui fond de epensii la data repartizarii.

(3)Institutia de evident notifica fiecarei persoane care nu a aderat la un fond de pensii in termenul prevazut la alin.(1) ca urmeaza a fi repartizata la un fond de pensii ales aleatoriu, in termen de 30 de zile calendaristice de la notificare.” Desi Legea Fundamentala a Romaniei a vazut lumina zilei in anul 2003, pe vremea Guvernului Nastase - promotorul Constitutiei actuale, nici Executivul de atunci si nici guvernele perindate sub domnia lui Traian Basescu nu au tinut cont de normele constitutionale in privinta liberei asocieri :

Articolul 40 din Constitutia Romaniei reglementeaza dreptul la asociere:

„(1)Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.”

De altfel, termenul „privat”, inseamna personal, particular, presupune vointa proprie, fara impunere din afara, exclude intelesul de „obligatoriu”. Cu toate acestea, in dispretul logicii, al bunului simt, al Constitutiei, al practicilor din lumea civilizata, orbiti de lacomie, dominati de atitudini discretionare, manati de instinctele primare ale inavutirii prin nimicirea celor slabi, guvernantii impun populatiei tinere un „FNI la puterea a treia”, cu caracter obligatoriu.

25 de miliarde de euro, frauda secolului! Lupul e pus paznic la oi, c-asa-i la noi!

Dar cine castiga si cine pierde de pe urma mega-afacerii cu fonduri private de pensii obligatorii? Nu putem trece cu vederea varful piramidei sistemului de pensii administrate privat. Domeniul functioneaza sub palaria Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, o suprastructura de sinecuri, condusa de Mircea Oancea, persoana apropiata lui Adriean Videanu (unii spun ca i-ar fi ruda). Romanii ar zice ca lupul a fost pus paznic la oi. Si, pomenind de conducerea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, am ajuns la castigatorii mega-afacerii : “baietii destepti” din umbra fondurilor de administrare a pensiilor private.Principalul perdant este, ca de obicei Statul roman, prin diminuarea bugetului pensiilor publice (pilonul I) cu cel putin 25 de miliarde de euro, pana in 2037. Lipsa celor 25 de miliarde de euro va trebui inlocuita cu imprumuturi purtatoare de dobanzi, ceea ce va duce, de fapt, la o pierdere aproape dubla. De unde rezulta asa o suma si anul 2037 ca reper ? Din faptul ca, in conformitate cu Legea 411/2004, incepand cu anul 2007, doua procente din contributia angajatilor sub 35 de ani la pensiile publice vor fi dirijate spre fondurile de pensii private obligatorii. Insa anual, procentajul va creste cu 0,5 puncte, ajungand, in 2016, la nivelul de 6%. Specialistii estimeaza ca, numai pana la sfarsitul anului 2011, valoarea fondurilor de pensii administrate privat se va ridica la 1,5 miliarde de euro, bani pierduti, realmente, de Stat. Anul acesta, nivelul contributiei este de 3%, ceea ce inseamna circa 500 de milioane de euro. Incepand cu 2016, se vor vira 6 procente catre fondurile de pensii private obligatorii, reprezentand aproximativ 1 miliard de euro in fiecare an.

Iata ce relata agentia de presa NewsIn la inceputul anului in curs:

“Fondurile de pe piata pensiilor privateobligatorii (pilonul II) ar putea administra active de peste 1,5 miliarde euro la sfârsitul lui 2011, in conditiile majorarii contributiei cu 0,5%, pâna la 3% din salariul brut al participantilor, a declarat pentru NewsIn presedintele CSSPP, Mircea Oancea. “Cred ca tinta de 1,5 miliardeeuro este realista pentru finalul anului 2011. Contributiile programate a fi virate catre fondurile de pensii private obligatorii in 2011 se vor ridica la 2,25 miliardelei,reprezentând putin peste 500 milioane euro. Asta inseamna ca am putea avea peste 1,5 miliarde euro active in sistem la finalul anului 2011, in conditiile in care se adauga si profitul din administrarea acestor bani”, a explicat presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului dePensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. in programul initial, nivelul contributiei la pensiile private obligatorii urma sa se majoreze cu 0,5 puncte procentuale in fiecare an, incepând din 2009, pâna la 6% din salariul lunar brut al participantilor intr-un interval de opt ani, respectiv 2016. Pentru anul 2009, Guvernul a inghetat cota de contributii la pensiile private obligatorii, intârziind schema de majorare treptata a acesteia inca din al doilea an de la lansarea sistemului. in 2010, contributia la pilonul II a fost majorata la 2,5%, iar in acest an ajunge la 3%.”

Avand in vedere ca tinerii contributori la bugetul de pensii private se vor pensiona la varsta de 65 de ani, adica peste cel putin 30 de ani, reiese ca primele pensii private ar trebui platite prin anul 2037.

Pierd si tinerii sub 35 de ani, cu sanse infime sa beneficieze, la batranete, de pensii private; este greu de imaginat ca unele dintre cele 9 societati comerciale, cu capital privat derizoriu, (legea permite un minim de 20.000 de euro), administrand fondurilor de pensii private si gestionand peste 25 de miliarde de euro, nu vor avea soarta jocurilor piramidale gen SAFI, CARITAS sau FNI. Una peste alta, fondurile de pensii private sunt afacerea secolului: cu o garantie de doar 20.000 de euro, o firma are dreptul sa gestioneze miliarde de euro din banii publici.

Sistemul de pensii private, necredibil!

Publicatiile economice urmaresc indeaproape evolutia fondurilor de pensii private. In contextul spinoasei dezbateri pe marginea acestor fonduri, trebuie specificat faptul ca legislatia le-a acordat, totusi, romanilor optiunea de a contribui, de data aceasta benevol, la un al treilea tip de pensii: cele facultative, reprezentand pilonul III. Recentele informatii in materie contureaza insa un imens deficit de incredere in sistemul de pensii private, atat in pilonul II, cat si in pilonul III. Spre exemplu, conform publicatiei online “DailyBusiness.ro”, in primul semestru al acestui an, 5,32 milioane de participanti cotizau, fortat, la fondurile de pensii private obligatorii (pilonul II), in timp ce doar 241.408 plateau, de buna voie, contributii catre fondurile de pensii facultative (pilonul III). De unde rezulta ca doar 0,04% din participanti au incredere in fondurile de pensii private!

Solutii legislative salvatoare!

In anul 2007, evidenta elementelor abuzive din legislatia referitoare la pensiile private l-a determinat pe senatorul Marius Marinescu (foto) sa atraga atentia, in Parlamentul Romaniei, asupra pericolului expunerii bugetului pensiilor publice unei fraude de proportii, culmea, sub obladuirea Legii! De aceea, senatorul a initiat doua propuneri legislative, care ar fi modificat din temelii organizarea si functionarea sistemului de pensii private obligatorii romanesc.

Astfel, Marius Marinescu a aratat ca legea nr.411/2004 are cel putin 4 carente grave, cu consecinte negative majore in economia bugetului public de pensii si in nivelul de trai al populatiei. Ca atare, a propus modificari radicale in aceste directii:

1.GARANTII. Actul normativ in discutie nu cere garantii materiale administratorilor de fonduri de pensii private. Daca administratorul, pur si simplu, fura sumele virate de contribuabili, primeste o simpla amenda cuprinsa intre 10.000 si 50.000 de lei, conform art. 165 alin 2. In acest sens, modificarea propusa de Marinescu avea urmatoarea forma: " (1) Banii depusi de catre cetateni la fondul privat de pensii, dar si un castig care sa depaseasca indicele de inflatie, sunt garantati integral de catre administrator la o societate de asigurari."

2.INFLATIA. In privinta inflatiei, legea nu prevede corelarea cuantumului sumelor pe care urmeaza sa le primeasca participantii la fondul de pensii private cu aprecierea sau cu deprecierea leului, lacuna ce ar trebui eliminata in mod obligatoriu.

3.PRESCRIEREA. Marius Marinescu s-a preocupat si de aberantul articol 3 din Legea nr.411/ 2004, conform caruia pensiile private nerevendicate in termen de trei ani se pierd, si a subliniat necesitatea reglementarii, in mod special, a situatiei mostenitorilor participantilor la fondurile de pensii administrate privat. Astfel, articolul 3 se completa cu articolul 31 si ar fi avut urmatorul cuprins: "Mostenitorii beneficiaza de drept de pensia privata cuvenita de drept participantilor, in caz de deces al acestora. "

4.OBLIGATIVITATEA. Caracterul obligatoriu al contributiei la sistemul de pensii private pentru tinerii de pana la 35 de ani este o incalcare a drepturilor constitutionale ale cetatenilor, deoarece, asa cum am aratat si noi la inceputul articolului, Constitutia Romaniei garanteaza, prin articolul 40, libera asociere. In acest sens, Marius Marinescu a propus abrogarea articolului 33 si modificarea articolului 30 din Legea nr. 411 din 18/10/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, dupa cum urmeaza: "Art. 30. - (1) Persoanele in varsta de pana la 35 de ani, (...) pot adera optional la un fond sau la mai multe fonduri de pensii private. " "Art. 32. - (1) O persoana devine participant la un fond de pensii private prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa." - eliminand posibilitatea repartizarii sale de catre institutia de evidenta.

Alte modificari majore ale legii vizau eliminarea penalitatilor de transfer, stabilirea comisioanelor prin negociere, in baza contractelor dintre parti, obligativitatea ca toti actionarii unui administrator de fond privat de pensii sa isi dezvaluie identitatea in fata participantilor, precum si inasprirea drastica a sanctiunilor pentru cei care incalca legea.

Modelul unguresc

Din pacate, legislatia dupa care functioneaza fondurile de pensii private obligatorii nu s-a schimbat in Romania, iar frauda merge inainte! In scurt timp, riscam neplata pensiilor publice! Unica iesire din impas ar fi aplicarea masurilor luate in tara vecina, Ungaria, unde Parlamentul si Guvernul au nationalizat, pur si simplu, fondurile de pensii administrate privat obligatorii, in decembrie anul trecut. Noua lege a intors 11 miliarde de euro la bugetul pensiilor publice, aflat in pericol. Salariatii au scapat de obligativitatea pensiilor private si au obtinut dreptul de a alege sistemul de pensii la care sa contribuie.

Prin analogie, daca si la noi s-ar reveni la normal, cele aproximativ 25 de miliarde de euro ar ramane in bugetul pensiilor publice, salvand veniturile a milioane de batrani neputinciosi, iar tinerii salariati ar avea siguranta unei pensii reale la varsta senectutii.