Exista posibilitatea ca nici noile modificari care se pregatesc a fi facute de Parlament in ceea ce priveste pensiile magistratilor sa nu treaca de Curtea Constitutionala, pe motiv ca ele nu ar respecta decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023, care a declarat neconstitutional proiectul de lege initial care propunea supraimpozitarea pensiilor de serviciu ale judecatorilor si procurorilor, recalcularea celor aflate in plata si cresterea varstei de pensionare la 60 de ani. Avertismentul este lansat de specialistii din sistem consultati de Lumea Justitiei, care au atras atentia asupra a doua probleme. In primul rand, desi Curtea Constitutionala a stabilit ca nicio pensie aflata in plata nu poate fi diminuata, se doreste aplicarea unei formule care sa conduca fix la diminuarea anumitor pensii. In al doilea rand, in pofida faptului ca CCR a decis ca renuntarea la vechimea din alte profesii juridice care sa fie luata in calcul trebuie aplicata esalonat, prin norme tranzitorii clare, se incearca impunea brusca si intempestiva a unei vechimi de maximum cinci ani in alte profesii.

Astfel, draftul cu primele amendamente formulate ca urmare a deciziei CCR referitoare la pensiile magistratilor - care circula in mediile juridice, dar care inca nu a fost asumat inca oficial (click aici pentru a citi amendamentele) – propune eliminarea uneia dintre cele mai controversate dispozitii din proiectul initial, si anume recalcularea pensiilor aflate deja in plata. Cu toate acestea, in aceleasi amendamente se regasesc prevederi ce stabilesc faptul ca nicio pensie nu poate depasi venitul unui magistrat in functie, deci inclusiv pensiile aflate in plata. Ceea ce nu ar inseamna altceva decat practic o taiere a pensiilor care depasesc venutul unui magistrat in activitate, chiar daca ele au fost acordate anterior intrarii in vigoare a legii.

Amendamentul suna in felul urmator:

“Art. IV – (1) Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Legii nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, prin decizii de pensionare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, nu poate fi mai mare decat 100% din venitul net al unui judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional. Pentru persoanele care au pensii de serviciu stabilite in baza unor decizii de pensionare emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi sau care indeplinesc conditiile de pensionare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru fiecare an care depaseste, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, vechimea de 25 de ani necesara pentru obtinerea pensiei de serviciu, cuantumul net al pensiei de serviciu se majoreaza cu cate 1%.

(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si deciziilor de pensionare emise dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi in baza unor cereri inregistrate la casele de pensii inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.

(3) In vederea aplicarii prezentului articol, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, casele de pensii competente solicita angajatorilor, pentru toate persoanele vizate de acest articol, adeverinte privind venitul net al unui judecator, procuror, judecator la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala si personal de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, in activitate, in conditii identice de functie, vechime si grad profesional.

(4) Decizia de pensionare emisa sau care se va emite se completeaza, in sensul mentionarii in cadrul acesteia a venitului net prevazut la alin. (3)”.

Amendamentul intra in contradictie cu decizia CCR

Problema este ca CCR a explicat cat se poate de clar ca nimeni nu se poate atinge de o pensie aflata in plata, in sensul reducerii cuantumului acesteia. Concret, Curtea a precizat ca “ori de cate ori o lege noua modifica starea legala anterioara cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, daca s-au realizat inainte de intrarea in vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptarii noii reglementari, care trebuie sa respecte suveranitatea legii anterioare”. De asemenea, CCR subliniaza ca modalitatea de calcul al pensiei ramane guvernata de legea sub imperiul careia a fost obtinuta, iar legiuitorul nu poate impune o noua modalitate de calcul care sa diminueze valoarea pensiei.

Asadar, intrebarea care se pune este: cum se vor putea reduce acele pensii care depasesc venitul unui magistrat in functie astfel incat sa se respecte decizia CCR care spune limpede ca diminuarea cuantumului unei pensii este nelegala?

Iata explicatiile CCR:

“2.6. Criticile de neconstitutionalitate privind incalcarea art.15 alin.(2) si art.124 alin.(3) din Constitutie, cu referire la recalcularea pensiilor de serviciu aflate in plata

138. Curtea observa ca problema ridicata este aceea daca pensiile de serviciu aflate in plata pot fi recalculate dupa o formula stabilita de noua lege care difera de cea dupa care s-a realizat stabilirea initiala a dreptului la aceasta pensie.

139. In jurisprudenta sa referitoare la principiul neretroactivitatii legii, Curtea a statuat ca, in esenta, consecintele inscrierii principiului neretroactivitatii in Constitutie, ca un principiu cu aplicabilitate generala, sunt foarte severe si, probabil, tocmai de aceea, solutia aceasta nu se intalneste in foarte multe tari, dar, in acelasi timp, ridicarea la rangul de principiu constitutional se justifica prin faptul ca asigura in conditii mai bune securitatea juridica si increderea cetatenilor in sistemul de drept, precum si prin faptul ca blocheaza nesocotirea separatiei dintre puterea legislativa, pe de o parte, si puterea judecatoreasca sau cea executiva, pe de alta parte, contribuind in acest fel la consolidarea statului de drept [Decizia nr.9 din 7 martie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.326 din 25 noiembrie 1994].

140. Principiile care caracterizeaza un stat de drept necesita, in fiecare caz posibil de retroactivitate, prevederea acesteia in mod expres in Constitutie sau intr-un statut, cu scopul de a elimina posibilitatea unei interpretari retroactive a unui statut, astfel incat drepturile dobandite sa fie protejate in mod corespunzator. Printre caracteristicile unui stat de drept se numara in mod obligatoriu principiul securitatii juridice si al protejarii increderii cetatenilor in lege, ceea ce include interzicerea aplicarii retroactive a normelor juridice sau a interpretarii lor retroactive [Decizia nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012, apud Decizia Curtii Constitutionale a Republicii Cehe 2002/03/12 - PL. US 33/01].

141. Legea noua se va aplica - de la intrarea ei in vigoare -, atat situatiilor juridice care se vor naste, se vor modifica ori se vor stinge, dupa aceasta data, cat si efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute [Decizia nr.56 din 5 februarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.179 din 13 martie 2014].

142. Ori de cate ori o lege noua modifica starea legala anterioara cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, daca s-au realizat inainte de intrarea in vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptarii noii reglementari, care trebuie sa respecte suveranitatea legii anterioare. [Decizia nr.830 din 8 iulie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.559 din 24 iulie 2008].

143. Avand in vedere conditionarea posibilitatii statului de a acorda pensiile de serviciu de elemente variabile, asa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul ca acestor prestatii ale statului nu li se opune contributia asiguratului la fondul din care se acorda aceste drepturi, precum si caracterul succesiv al acestor prestatii, dobandirea dreptului la pensie de serviciu nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept castigat reprezentand doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decat prin incalcarea dispozitiilor art.15 alin.(2) din Constitutie. Conformandu-se dispozitiilor art.15 alin.(2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, legea [de conversie a pensiilor de serviciu in pensii contributive] nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale in vigoare, care constituie facta praeterita [Decizia nr.871 din 25 iunie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010].

144. Din cele de mai sus rezulta ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul neretroactivitatii legii protejeaza dobandirea calitatii de pensionar si prestatiile deja obtinute; in schimb, prestatiile viitoare nu intra in sfera de protectie a art.15 alin.(2) din Constitutie. In virtutea acestei conceptii, Curtea a acceptat constitutionalitatea diminuarii cuantumului pensiilor de serviciu (cu exceptia celor din sistemul justitiei) prin conversia acestora in pensii contributive, operatiune realizata prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul ca, la data pronuntarii Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudenta bogata, Curtea Constitutionala constatase existenta unei situatii de criza economica (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost contrapusa dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivitatii legii. Acesta, desi obiectiv in sine, poate cunoaste limitari inerente datorita unei situatii exceptionale intemeiate pe art.53 din Constitutie.

145. Generalizarea acestei jurisprudente a Curtii Constitutionale cu privire la situatiile care sunt straine art.53 din Constitutie – care, prin ipoteza sa normativa, vizeaza numai situatia in care exista o abatere normativa de la continutul si exercitiul firesc al drepturilor sau libertatilor fundamentale (Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.424 din 30 mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este insa eronata, intrucat in lipsa elementului care angajeaza aplicarea art.53, principiul neretroactivitatii legii este unul obiectiv, o garantie acordata de stat in favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte constructii juridice. In caz contrar, destinatarul normei, beneficiarul pensiei, este pus in situatia de a nu mai avea siguranta garantarii dreptului sau la pensie astfel cum acesta a fost obtinut, fiind grav afectate, astfel, certitudinea, stabilitatea si securitatea juridica. De aceea, exegeza Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, precitata (si a intregii jurisprudente a Curtii Constitutionale bazate pe aceasta) trebuie raportata la situatia exceptionala de criza economico-financiara in care s-a gasit statul roman, in contextul obiectiv al crizei economico-financiare mondiale, aspect care s-a incadrat in cerinta apararii securitatii sale nationale. Insa, in lipsa incidentei si aplicarii art.53 din Constitutie, principiul neretroactivitatii legii civile nu poate fi supus niciunei limitari, intrucat acesta reprezinta un element al nucleului de baza al securitatii juridice, care permite persoanei o reprezentare previzibila pentru viitor a efectelor actelor care o privesc in mod direct/indirect. Ca atare, efectele unui act deja incheiat nu pot fi repuse permanent in discutie, starea de incertitudine si nesiguranta neputand fi opusa unei situatii juridice certe si definitiv consolidate prin actul de pensionare.

146. Securitatea juridica reprezinta una dintre valorile fundamentale ale statului, fiind cuprinsa in mod implicit la art.1 din Constitutie, si reprezinta o garantie a statului de drept, iar ratiunea sa consta tocmai in a proteja individul de arbitrar, mai ales in relatiile dintre individ si stat. De altfel, Curtea a statuat, in jurisprudenta sa, ca, desi nu este in mod expres consacrat de Legea fundamentala, acest principiu se deduce atat din prevederile art.1 alin.(3) si (5) din Constitutie, cat si din preambulul Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in jurisprudenta sa. In legatura cu acest principiu, instanta europeana a retinut ca 'unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice' (Hotararea din 6 iunie 2005, pronuntata in Cauza Androne impotriva Romaniei, paragraful 44, Hotararea din 7 octombrie 2009, pronuntata in Cauza Stanca Popescu impotriva Romaniei, paragraful 99). Curtea europeana a mai statuat ca, 'odata ce a fost adoptata o solutie de catre stat ea trebuie implementata cu o claritate si o coerenta rezonabile pentru a evita pe cat posibil insecuritatea juridica si incertitudinea pentru subiectii de drept' (Hotararea din 1 decembrie 2005, pronuntata in Cauza Paduraru impotriva Romaniei, paragraful 92).

147. Spectrul remodelarii elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat (pensie aflata in plata) afecteaza integritatea si substanta acestuia si pune sub semnul indoielii increderea cetateanului in stat si in activitatea de legiferare. Evenimente viitoare si incerte nu pot influenta negativ dreptul care a fost dobandit si a intrat in sfera patrimoniala a persoanei. Ca atare, odata cu decizia de pensionare, persoana dobandeste calitatea de pensionar, si, in acelasi timp, o pensie atasata acestei calitati, care se obtine cu indeplinirea anumitor conditii stabilite de lege, conditii care au condus la calculul pensiei de serviciu dupa o anumita metodologie si o anumita formula, cu respectarea legii in vigoare la respectivul moment. Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective ramane guvernata de legea sub imperiul careia a fost obtinuta. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul sa stabileasca o noua modalitate de calcul care sa conduca la recalcularea negativa a pensiei, insa, din punctul de vedere al securitatii juridice, ori de cate ori legiuitorul apreciaza ca fiind necesar, o imbunatatire a modului de calcul care sa conduca la o crestere a pensiei aflate in plata este in concordanta cu principiul neretroactivitatii legii, pentru ca neretroactivitatea este o garantie pentru cetatean, o protectie constitutionala acordata in beneficiul sau. Securitatea juridica cere si impune o protectie ascendenta, de sporire a garantiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobandit prin emiterea deciziei de pensionare. Orice incercare de reconsiderare a elementelor aplicabile la acel moment pentru pensiile aflate in plata afecteaza securitatea juridica in componenta garantiei de neretroactivitate a legii.

148. Trebuie realizata distinctia dintre consecintele si efectele deja trecute, epuizate sau complet realizate ale unor acte sau situatii anterioare si consecintele si efectele viitoare, adica nerealizate in momentul intrarii in vigoare a noii legi, ale acelor acte sau situatii anterioare.

149. In acest context, Curtea nu poate achiesa la ideea potrivit careia prestatiile viitoare rezultate din decizia de pensionare reprezinta efecte viitoare ale acesteia, pentru ca, in realitate, modul de calcul este un element definitiv dobandit si consolidat, iar prestatiile viitoare sunt realizate pe baza criteriilor avute in vedere la momentul emiterii deciziei. De altfel, persoana, in masura in care opteaza pentru pensionare, o face in considerarea conditiilor existente si stabilite prin lege la acel moment. Succesivitatea lunara a cuantumului pensiei nu poate fi calificata ca fiind o chestiune pendinte, in virtutea careia statul sa se prevaleze de a adopta reglementari de natura sa reaseze modul de calcul al pensiei, ci un drept dobandit in urma consolidarii definitive a raportului juridic dintre stat si beneficiar. Ca atare, drepturile legal castigate anterior din actul pensionarii nu pot fi afectate (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr.120 din 15 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.204 din 26 martie 2007), iar noile criterii sau conditii stabilite de legiuitor in privinta pensionarii nu pot fi aplicate cu efecte retroactive unei situatie juridice definitiv consolidate astfel cum rezulta din actul pensionarii (Decizia nr.375 din 6 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.591 din 8 iulie 2005, pct.h).

150. Prin urmare, intrucat recalcularea pensiilor aflate in plata dupa o formula care diminueaza baza de calcul avuta in vedere la data dobandirii dreptului de pensie are drept consecinta diminuarea drepturilor aflate in plata, rezulta ca art.III din legea criticata incalca principiul securitatii juridice in componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii [art.1 alin.(3) si (5) coroborat cu art.15 alin.(2) din Constitutie].

151. Totodata, avand in vedere ca aceasta recalculare vizeaza beneficiari ai pensiei de serviciu din sistemul justitiei coroborat cu faptul ca este afectata o garantie a independentei justitiei (pensia de serviciu) care a fost activata prin emiterea deciziei de pensionare, rezulta ca garantia respectiva nu este efectiva (din moment ce poate fi supusa unor variatiuni care sa ii diminueze puterea), fiind fragilizata in sine componenta institutionala a independentei justitiei, ceea ce este contrar art.124 alin.(3) din Constitutie.

152. Cele aratate mai sus sunt valabile in privinta intregului sistem al justitiei, respectiv judecatori, procurori si magistrati-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, avand in vedere statutul si contributia acestora in cadrul sistemului justitiei”.

Limitarea vechimii din alte profesii la cel mult cinci ani este neconstitutionala

O alta problema majora care ar intra in contradictie cu decizia CCR din 2 august 2023, conform magistratilor cu care Lumea Justitiei a discutat, priveste impunerea unei vechimi de maximum 5 ani care sa fie luata in calcul la momentul iesirii la pensie. Mai exact, unul dintre amendamente precizeaza ca: “Pentru personalul prevazut la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 aflat in functie la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru care conditia de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu se determina, potrivit legii anterioare, prin luarea in considerare si a vechimii in alte functii decat cele prevazute de art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, astfel cum a fost modificat si completat potrivit prezentei legi, in calculul vechimii de cel putin 25 de ani se ia in considerare si o perioada de cel mult 5 ani de vechime in acele functii”.

Dispozitia apare insa ca fiind contrara aceleasi decizii CCR din 2 august 2023. Asta intrucat Curtea Constitutionala a cerut ca reducerea vechimii din alte profesii juridice care sa fie luata in considerare la momentul iesirii la pensie sa se faca treptat, pe baza unor norme tranzitorii rationale. Or, impunerea brusca a unei vechimi de cel mult cinci ani in alte profesii nu reprezinta nicidecum o norma tranzitorie rationala. Mai mult, o asemenea dispozitie incalca principiul prdictibilitatii, ajungandu-se in situatia in care magistrati cu vechimi in alte profesii care si-au facut un calcul referitor la iesirea la pensie, inca din momentul intrarii in sistem, sa se trezeasca peste noapte ca mai au de stat in magistratura alti cativa ani. Si exista situatii de acest gen, cu magistrati care ar fi urmat sa iasa la pensie chiar intr-o luna sau doua luni, dar care vor trebui sa mai stea in activitate cel putin doi ani.

Prezentam precizarile CCR privind vechimea din alte profesii care sa fie luata in calcul la momentul pensionarii:

“Cu privire la vechimea efectiva in functie, Curtea observa ca aceasta este dimensionata la un nivel de 25 de ani de noua reglementare, realizand o indreptare a unei solutii legislative cuprinse in reglementarea in vigoare si racordand-o la cerintele stabilite in Decizia Curtii Constitutionale nr.900 din 15 decembrie 2020. Ca atare, indiferent de vechimea juridica a persoanei in cauza, aceasta, pentru a beneficia de pensie de serviciu, trebuie sa fi activat cel putin 25 de ani in functiile prevazute de art.I pct.1 [cu referire la art.221 alin.(1)] din legea criticata. Desigur, aceasta obligatie constitutionala a legiuitorului trebuie realizata in timp si treptat in functie de criterii rationale, tinandu-se seama in mod tranzitoriu - ca vechime asimilata - de vechimea necesara stabilita de lege la data la care s-a realizat accesul in functiile prevazute de art.I pct.1 [cu referire la art.221 alin.(1)] din legea criticata. Ca atare, norma analizata sub aspectul stabilirii unei vechimi efective in functie de 25 de ani (fara perioade asimilate) nu contravine componentei institutionale a independentei justitiei, dar lipsa reglementarii unor norme tranzitorii rationale care sa conduca treptat la finalitatea urmarita, corelata cu pierderea iremediabila a perioadei asimilate antereferite, conduce la incalcarea componentei institutionale a independentei justitiei, cu referire directa la conditiile necesar a fi indeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu.

(...)

Astfel, norma tranzitorie trebuie sa coreleze criteriul varstei cu cel al vechimii efective in functie, varsta neputand fi un criteriu de sine statator decat la momentul atingerii varstei standard de pensionare preconizate (60 de ani). De aceea, cresterea etapizata a varstei de pensionare trebuie sa porneasca de la 47 de ani si sa avanseze treptat pana la varsta standard de pensionare stabilita de legiuitor, iar aceasta crestere trebuie sa se raporteze invers proportional la vechimea efectiva in functie (in care se include tranzitoriu vechimea asimilata necesara pentru accesul in functie) a persoanelor prevazute la art.I pct.1 din lege la data intrarii in vigoare a acesteia, acordarea dreptului la pensie de serviciu realizandu-se, insa, dupa implinirea celor 25 de ani de vechime efectiva in functie (in care se include tranzitoriu vechimea asimilata necesara pentru accesul in functie). De asemenea, se poate reglementa o perioada de gratie care sa permita tranzitia rationala spre un nou criteriu de dobandire a dreptului la pensie de serviciu (varsta)”.

* Cititi aici decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023 privind pensiile magistratilor

* Cititi aici amendametele formulate dupa decizia CCR