22 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

ACHITAREA LUI ROSU TREBUIE PLATITA – Exclusiv: avocatul Robert Rosu pune pe tapet abuzurile din dosarul Ferma Baneasa! Inalta Curte a desfiintat clasarea PICCJ dispusa fata de procurorii DNA Brasov Cornel David Deca si Monica Munteanu ca urmare a plangerii penale formulate de avocatul Robert Rosu dupa calvarul din dosarul Ferma Baneasa. ICCJ cere completarea urmaririi penale fata de Deca si Munteanu pentru abuz in serviciu si cercetare abuziva

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

15 April 2024 15:07
Vizualizari: 5043

Achitarea rasunatoare a avocatului Robert Rosu, dupa un an de puscarie facut degeaba, pe baza unui rechizitoriu intocmit de procurorii DNA Brasov, Cornel David Deca si Monica Munteanu, nu poate ramane fara efect, mai ales cand au curs rauri de dovezi ca dosarul Ferma Baneasa a fost o executie la care SRI a pus umarul alaturi de procurori. Pentru aflarea adevarului, judecatoarea Adriana Ispas de la Inalta Curte a hotarat ca este necesara continuarea urmaririi penale fata de procurorii Deca si Munteanu pentru abuz in serviciu si cercetare abuziva, ca urmare a plangerii penale depuse in iulie 2022 de avocatul Robert Rosu (foto), si clasate de procurorul PICCJ Marcel Sandu in septembrie 2023.


 

Concret, judecatoarea Adriana Ispas de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis la finalul saptamanii trecute desfiintarea solutiei de clasare dispusa de procurorul Marcel Sandu fata de plangerea penala formulata de avocatul Robert Rosu impotriva celor doi anchetatori din dosarul Ferma Baneasa, procurorii Cornel-David Deca si Monica Munteanu de la DNA-St Brasov. Judecatoarea Ispas a dispus prin incheiere ca PICCJ sa completeze urmarirea penala, dupa ce autorul clasarii, procurorul Marcel Sandu, a apreciat ca faptele reclamate a fi comise de catre cei doi procurori anticoruptie Deca si Munteanu nu exista.


Prezentam in continuare minuta din dosarul nr. 24/1/2024:

"Admite plangerea formulata de petentul Robert Mihaita Rosu impotriva ordonantei nr. 2653/P/2022 din 27 septembrie 2023 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala, mentinuta prin ordonanta nr. 333/II/2/2023 din 16 noiembrie 2023 a procurorului - sef al aceleiasi sectii. Desfiinteaza solutia de clasare atacata si dispune trimiterea cauzei la procuror in vederea completarii urmaririi penale. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in sedinta din Camera de consiliu, astazi, 11 aprilie 2024".


Solutia Inaltei Curti este cu siguranta indreptatita, apreciem noi, atata vreme cat vorbim despre o speta in care avocatul Robert Rosu a executat un an de inchisoare pentru culpa de a-si fi exercitat profesia de avocat, pentru ca apoi sa fie achitat.

O altfel de hotarare a ICCJ fata de solutia de clasare a plangerii penale a lui Rosu data de procurorul Marcel Sandu ar fi fost, poate, contrara chiar solutiei de achitare, blocand practic devolarea modului de lucru la care au apelat cei doi procurori Deca si Munteanu in dosarul Ferma Baneasa.

Cum poate de altfel fi trecut cu vederea si lasat neanchetat faptul ca in dosarul Ferma Baneasa, in care Robert Rosu a executat un an de puscarie fiind nevinovat, procurorii Deca si Munteanu au fost acuzati ca au savarsit urmatoarele fapte:

-au falsificat si depus la dosarul instantei un document prin care afirma ca SRI nu a fost implicat in efectuarea urmaririi penale, desi SRI a desfasurat activitati operative in cauza, aspect dovedit cu inscrisuri oficiale;

-au falsificat si denaturat declaratii ale persoanelor audiate in cauza;

-au audiat judecatori cu privire la procesul de deliberare;

-au audiat avocati si i-au interzis lui Rosu sa fie reprezentat de vreunul dintre colegii lui de la TZA pentru posibilitatea ca, in viitor, acestia ar putea fi audiati in calitate de martori;

-au eliminat probe din dosar, in favoarea partilor;

-aui instituit masuri asiguratorii lipsite de temei legal; etc..


Clasarea nemotivata


Parcurgand ordonanta de clasare din dosarul nr. 2653/P/2022 prin care procurorul Marcel Sandu a stabilit ca faptele de care avocatul Robert Rosu ii acuza pe cei doi procurori Deca si Munteanu nu exista, orice cititor de buna credinta poate constata ca aceasta practic nu este motivata, contine reluari ale acuzatiilor din rechizitoriu, cronologia etapelor procesuale ale dosarului Ferma Baneasa si, din cele 6 pagini ale ordonantei, doar o pagina abunda de motive pentru care procurorii nu trebuie sa raspunda pentru actele pe care le intocmesc. O motivare efectiva a solutiei de clasare lipseste cu desavarsire. Mai mult, solutia clasarii plangerii penale a fost data fara ca autorul sesizarii, in speta avocatul Rosu, sa fie audiat.

Pentru intarirea crezului ca Deca si Munteanu nu au de ce sa fie cercetati pentru abuz in serviciu si cercetare abuziva procurorul Marcel Sandu emite, pe rand, urmatoarele convingeri:

-acuzatiile parchetului nu trebuie sa fie legale si intemeiate;

-solutia unei instante nu este obligatoriu sa fie legala si intemeiata;

-tragerea la raspundere a procurorilor pentru actele efectuate ar descuraja anchetatorii sa mai efectueze acte de urmarire penala, de teama raspunderii, iar tara s-ar umple de infractori;

-revine autorului plangerii penale, in speta lui Rosu, sarcina dovedirii unor fapte comise de Deca si Munteanu, ci nu procurorului insarcinat sa efectueze urmarirea penala;

-o plangere penala impotriva procurorilor este echivalenta cu o "suplimentare a gradului de jurisdictie".

Iata pasaje din Ordonanta de clasare a procurorului Marcel Sandu:

"Se va dispune clasarea pe motiv ca faptele nu exista (...). Din chiar argumentele exprimate de Rosu Robert, precum si din practica judiciara, rezulta ca un procuror nu poate fi acuzat penal doar pe motivul ca s-a dispus achitarea celor pe care i-a trimis in judecata. Normala si buna functionare a justitiei este incompatibila cu retinerea de infractiuni fata de procurorul ce a obtinut achitarea in cauza in care a emis rechizitoriu. Acest fapt ar cauza trimiterea in judecata a unui numar mult mai mic de persoane decat cele care au comis infractiuni, data fiind teama organelor de urmarire penala de a fi si ele acuzate datorita achitarilor si ar fi puternic afectata intreaga ordine de drept: foarte multi infractori nu vor mai fi trimisi in judecata si vor continua lezarea sau punerea in pericol a valorilor sociale ocrotite de legea penala, situatie ce ar cauza grave probleme si disfunctii in toate domeniile vietii sociale. In sistemele juridice din statele democratic nu trebuie ca toate acuzarile emise de organele de urmarire penala sa fie considerate a fi legale si intemeiate de catre judecatori, asa cum nici toate hotararile judecatoresti sa fie considerate ca fiind legale si temeinice de catre procurori. Sunt necesare controlul si verificarea reciproca a actelor intocmite de cele doua categorii de magistrati, astfel incat actele judiciare de devin autoritate de lucru judecat sa fie conforme adevarului si normelor juridice incidente. (...)

Pentru conturarea vinovatiei penale in asemenea cazuri nu sunt suficiente argumentele de genul celor invocate in sesizarea de la prezentul dosar, ci este necesara dovedirea unor fapte/imprejurari dincolo de reinterpretarea deciziilor motivate de catre magistratii reclamati. Cum in prezenta cauza nu s-au conturat astfel de elemente, nu exista vreun indiciu care sa intemeieze macar banuiala cu privire la reaua credinta relativ la faptele reclamate privind magistratii, iar solutia legala si temeinica este clasarea , pe temeiul inexistentei faptei. (...)

Nemultumirile partilor implicate in proces, cu referire la modul concret de solutionare a cauzei, trebuie sa imbrace forma cailor de atac, in limitele cunoscute de lege, neputandu-se obtine o suplimentare a gradelor de jurisdictie, prin promovarea unei plangeri penale impotriva magistratilor care au solutionat respectivele cauze. (...)

Eventualele erori aparute in acest proces de interpretare si aplicare a legii nu echivaleaza cu o exercitare abuziva a atributiilor de serviciu, in sensul legii penale, ele putand fi indreptate in urma exercitarii cailor de atac prevazute de lege in fiecare caz in parte, aceasta fiind de altfel si justificarea existentei lor. (...) Retinerea de infractiuni fata de toti magistratii care au emis acte de dispozitie despre care s-a retinut ulterior ca ar fi fost nelegale si/sau netemeinice este inadmisibila intr-un stat de drept. (...)

Asa cum rezulta din cele arata mai sus, intrucat faptele pentru care s-a inceput urmarirea penala nu exista, sunt incidente prevederile art. 16 alin. 1 lit. a Cod proc.pen. In legatura cu prevederile ca fapta nu exista, in literatura de specialitate s-a aratat ca, textul are in vedere inexistenta unei fapte in materialitatea ei. Insa, norma nu presupune inexistenta nici unui element de fapt, schimbare in realitatea obiectiva, ci se refera la inexistenta faptei pe care, in norma de incriminare, o descrie "verbum regens". Asadar, textul ramane incident si cand exista o anumita conduita, dar este nu este prevazuta ca element material al infractiunii".


Achitarea lui Rosu trebuie sa produca efecte fata de procurorii care au stigmatizat profesia de avocat


Ca o nuanta, este de remarcat faptul ca plangerea penala formulata la PICCJ impotriva procurorilor Cornel David Deca si Monica Munteanu, de catre avocatul Robert Rosu, prin aparatorul sau, avocatul Radu Chirita, contine peste 50 de pagini, in timp ce intregul dosar al parchetului se rezuma la doua pagini din ordonanta de clasare de 6 pagini.

In cuprinsul plangerii penale este expus cronologic modul in care societatea de avocati al carei membru fondator si asociat este, a ajuns sa reprezinte societatea Reciplia SRL a lui Remus Truica in tranzactia de bunuri imobile aflate in posesia Printului Paul de Romania – Sentinta Tribunalului din Lisabona din 1955 (recunoscuta ulterior in 1991 de catre Tribunalul Bucuresti, si mai apoi in 2012 de ICCJ) releva ca, Carol Mircea Grigore (tatal lui Paul al Romaniei) este recunoscut ca fiul al regelui Carol al II-lea, si deci era succcesor al regelui si al bunurilor detinute de Casa Regala, bunuri revendicate apoi de Paul al Romaniei ca succesor – expunerea datelor relevand astfel ca TZA a intrat in cauza solicitandu-i-se de catre avocatul societatii lui Truica (de origine istraeliana) efectuarea due diligence-ului pentru a stabili daca bunurile care faceau obiectul tranzactiei puteau fi solicitate urmand procedurile legale.

Fata de implicarea avocatului Rosu in calitatea sa de avocat in aceasta speta, avocatul Rosu face o sinteza extrem de clara a modului in care au inteles procurorii Deca si Munteanu desfasurarea si organizarea profesiei de avocat, transformandu-l pe acesta inculpat pentru ca a reprezentat un client ale carui cereri erau pretins ilegale. Din dosarul facut de Deca si Munteanu nu au lipsit mandatele de aducere la DNA Brasov fara citare prealabila, perchezitii la sediul societatii de avocati, cu sigilare a zeci de medii de stocare digitala, cu avertizari din partea procurorului Deca de recunoastere a faptelor imputate, de formulare de denunturi (impotriva Elenei Udrea, Calin Popescu Tariceanu sau Traian Basescu) pentru a putea "scapa", presiuni finalizate cu incatusarea si defilarea lui Rosu in fata camerelor de filmat ale presei anuntate in prealabil. A urmat retinerea pentru 24 de ore, arestul la domiciliu (timp de trei luni), si un calvar judiciar desfasurat pe cinci ani, finalizat cu solutia condamnarii de catre Inalta Curte, dupa ce Curtea de Apel Brasov dispusese achitarea lui Robert Rosu.

Perioada totala de privare nelegala de libertate a fost de 341 de zile (intre 17.12.2022 si 23.11.2021), pana cand Inalta Curte a admis recursul in casatie formulate de Robert Rosu, a dispus achitarea acestuia si eliberarea de indata din inchisoare.


Redam in continuare scurte pasaje din plangerea penala clasata de procurorul Marcel Sandu de la PICCJ fata de care judecatoarea Adriana Ispas a dispus continuare urmaririi penale fata de Deca si Munteanu pentru abuz in serviciu si cercetare abuziva:

"Toata ancheta penala in ceea ce il priveste pe subsemnatul a fost pornita si condusa pe baza urmatoarei premise, formulata foarte general, a carei origine nu este una probatorie: pentru ca Al Romaniei Paul Philippe nu ar fi avut dreptul sa primeasca bunurile pe care le revendica, intrucat nu ar fi avut calitatea de succesor al fostului Rege Carol al II-lea, el nu avea dreptul ca un avocat sa ii sustina interesele. Parchetul a apreciat ca avocatul, trebuia „sa stie ca acest client nu are drepturi” si „ar fi trebuit sa se abtina” de la a presta servicii avocatiale. In aceasta viziune, contrara ideii de justitie si de stat de drept, avocatul care s-ar fi angajat sa sustina cererile pretins ilegale, devenea participant la un act ilegal, savarsind o fapta penala. (...)

Procurorul David-Deca Cornel m-a avertizat in mai multe randuri sa recunosc faptele imputate. Sugerandu-mi ca doar astfel pot „sa scap”, mi-a cerut insistent sa formulez denunturi impotriva unor persoane publice precum Calin Popescu-Tariceanu, Traian Basescu sau Elena Udrea - persoane pe care nu le cunosteam personal, sau a unor clienti.

Am adus la cunostinta numitului Cornel David-Deca faptul ca nu cunosc ca aceste persoane sa fi savarsit fapte penale, iar acesta mi-a replicat: „nu conteaza ce stii, conteaza ce scrii pe hartie”. Totodata, acesta mi-a spus: „e pacat sa nu iti mai vezi copiii o lunga perioada si mai bine dai denunturi”. De asemenea mi-a spus in mai multe randuri: „si daca esti nevinovat, tot am sa te chinui”. In tot acest timp acesta tinea pe masa o pereche de catuse, pe care le misca zgomotos.

(...) Evenimentele au fost intens mediatizate pe numeroase posturi de televiziune si in spatiul online. Filmarile cu aceste momente au fost difuzate in mod repetat, in cadrul programelor orare de stiri ale canalelor principale de televiziune. Fotografii cu mine purtand catuse au fost, de asemenea, publicate in ziare, rezultand sute de publicari ale acelor imagini in mediul online.

Precizez ca impactul media a acestor declaratii si al comunicatelor de presa ale DNA a fost unul semnificativ, intre 09.12.2015-15.01.2016 existand un numar de 2.588 aparitii mass-media (print, online si radio/TV), potrivit monitorizarii efectuate de Departamentului de Relatii Publice si Marketing din cadrul TZA.

Intrucat sunt avocat, inclusiv de cauze penale, am reprezentarea exacta a ceea ce presupune o infractiune, si am perceput intregul demers procedural desfasurat impotriva mea ca pe un abuz in care, practic, poti fi acuzat de orice, lipsit de libertate, expus public si infatisat ca un infractor, tratat ca un infractor de personalul intregului aparat aflat in coordonarea procurorului fara a dispune de vreo posibilitate reala de aparare. (...)

Nu sustin si nu pot sustine faptul ca ori de cate ori un dosar penal se finalizeaza cu o solutie de achitare, procurorul care a formulat acuzatiile trebuie sa raspunda penal. Este incontestabil faptul ca se pot ivi nenumarate situatii in care acuzatiile sa nu fie confirmate in fata instantelor de judecata, fie din punct de vedere al probatiunii, fie din punct de vedere al aspectelor juridice, al incadrarilor, etc.

Pe de alta parte numitii Cornel David-Deca si Monica Munteanu, in mod indirect au sustinut exact acest lucru. Spre exemplu, acestia au apreciat ca daca subsemnatul avocat am exprimat in fata autoritatilor puncte de vedere juridice pretins incorecte (chestiune de altfel falsa) subsemnatul ar trebui sa raspund penal sub forma complicitatii la abuz in serviciu.

In egala masura, insa, exercitarea abuziva a functiei de procuror, prin distorsionarea intentionata a probelor, prin incalcarea cu buna stiinta a drepturilor fundamentale recunoscute celor anchetati si prin ignorarea flagranta, repetata si grava a normelor legale trebuie sa conduca la raspunderea penala a procurorului vinovat. Simpla creare a unei aparente de respectare a normelor legale nu poate exonera de raspundere un procuror atunci cand acesta, stiind ca o persoana este nevinovata, o supune traumelor unui proces penal si ii incalca in mod repetat si intentionat drepturile.

In speta, conduita procurorilor pe parcursul urmaririi penale a fost una prin care s-a realizat o distorsionare deliberata si evidenta a dreptului penal substantial si procedural, printr-o aplicare incontestabil gresita a normelor juridice cu intentie, ce a avut ca urmare producerea unei pagube si vatamarea evidenta a drepturilor si intereselor legitime atat ale mele, dar si ale sistemului de justitie in general. Am fost acuzat in cauza pe care cei doi procurori au instrumentat-o, desi nu exista nicio proba de vinovatie si faptele imputate nu erau altceva decat activitati avocatiale pe care orice avocat are dreptul si obligatia de a le efectua in temeiul legislatiei ce reglementeaza profesia de avocat.

Motivele care au condus la achitarea mea definitiva dispusa de catre instantele de judecata reprezinta nu doar confirmarea inexistentei faptelor penale, ci si a relei-credinte a procurorilor, care au sustinut, cu orice pret, trimiterea in judecata, condamnarea mea si anatemizarea profesiei de avocat, in general, pentru prestarea unor activitati pur avocatiale si care au denaturat starea de fapt si normele de drept in asa fel incat sa serveasca unei acuzatii penale absurde.

Daca, in principiu, organele de urmarire penala pot face acuzatii eronate fara ca acestea sa constituie, per se, dovada unei conduite voite impotriva legii, nu este aceeasi situatie atunci cand atributiile conferite de lege acestor organe sunt folosite in scopuri ilicite, impotriva unei categorii profesionale, prin intermediul unei persoane considerata exemplificativa.

In plus, intentia calificata rezulta atat din masurile abuzive dispuse de cei doi procurori fata de mine, cat si din conduita procurorului David-Deca, care, cu ocazia audierii mele, m-a amenintat si santajat, solicitandu-mi in mod expres formularea unor denunturi mincinoase, precizand ca doar intr-o asemenea ipoteza va renunta la acuzatiile formulate si ca de fapt stie ca sunt nevinovat.

Interdictia de a avea avocati din cadrul TZA. Violarea dreptului la aparare

La data de 13.04.2016, Cornel David-Deca a incheiat un proces-verbal prin care, fara a mentiona vreun temei de drept, mi-a interzis sa fiu asistat sau reprezentat de vreunul dintre avocatii care isi desfasoara activitatea in cadrul TZA, de firma de avocati in sine sau de avocati colaboratori ai acesteia. in esenta, motivul invocat la baza emiterii procesului-verbal consta in faptul ca unii avocati ai TZA au fost audiati sau vor fi audiati in cauza, astfel incat numitul David-Deca a extins interdictia la toti avocatii care activau in cadrul TZA, la toti avocatii colaboratori ai TZA, precum si la TZA in sine.

Eliminarea de la dosar a probelor favorabile apararii

Referirile eronate, trunchiate sau partinitoare asupra probelor administrate, eliminarea altor probe din dosar, cu incalcarea art. 100 alin. 1 si art. 306 alin. 3 C. proc. pen., au permis numitilor Cornel David-Deca si Monica Munteanu creionarea unei situatii de fapt false, prin omisiunea intentionata a unor evenimente extrem de importante pentru stabilirea adevarului in cauza sau atribuirea unor conotatii ilicite unor acte/fapte legale, cel putin in privinta avocatului acuzat in cauza.

Astfel, cu privire la cercetarile desfasurate in privinta retrocedarii imobilului Ferma Regala Baneasa, la cererea DNA Brasov, ICDPP a depus toate actele aflate la dosarul ICDPP, in total 482 file, din care la dosar DNA a pastrat doar 421 pagini. Toate aceste acte, care demonstreaza ca in realitate dosarul de retrocedare constituit in temeiul Legii nr. 10/2001 era complet si au fost studiate de catre acuzare care insa face numai referiri sumare si selective la acesta.

Acuzarea a eliminat voluntar din dosar o parte din documentatie, inclusiv acte primite de la ICDPP, adica 61 pagini, reprezentand raportul realizat de expertul Ioan Stangu si toate actele aferente punctului 85 din Raspuns ICDPP catre DNA nr. 3461/04.12.2015. (...)

Trimiterea mea in judecata prin rechizitorul din 17.05.2016 contravine prevederilor art. 2 si 3 din Legea nr. 51/1991, iar acest act al celor doi procurori nu poate intra in limitele erorii firesti. Procurorul David-Deca mi-a spus de la inceput sa stie ca nu sunt vinovat si a actionat prin trimiterea mea in judecata, dupa ce a incercat sa obtina arestarea mea, dupa ce mi-a pus sechestru pe toate bunurile, dupa ce mi-a distrus imaginea si cariera prin comunicarea catre public a unor informatii nepublice, inclusiv a adresei mele de acasa, dupa ce a ascuns probe, dupa ce mi-a negat dreptul la aparare, dupa ce a facut tot ce a putut pentru a obtine probe ale unei vinovatii in care nici dumnealui nu credea.

Nu vorbim, deci, despre inevitabilele achitari care urmeaza unor trimiteri in judecata eronate. Astfel de acte sunt abuzuri care, intr-un stat de drept, trebuie sanctionate, pentru a nu mai fi posibile niciodata. Atat incalcarile legislatiei primare multiple, constante si flagrante (multe constatate deja prin hotarari judecatoresti definitive), cat si urmarile atat asupra mea, cat si a sistemului de justitie roman sunt evidente. De aceea, va cer inceperea urmaririi penale pentru aceasta infractiune. (...)

Dincolo de ura sa exprimata la adresa avocatilor, determinata probabil de istoricul sau profesional in aceasta meserie, dincolo de dorinta de a ma „pedepsi” pentru vina de a nu fi dorit sa fie un denuntator mincinos, sunt convins ca am fost supus tuturor abuzurilor de mai sus, pentru ca in plan profesional, procurorul David-Deca, dar si numita Munteanu, sa profite. De altfel, vazand reactia conducerii DNA de la acel moment, strategia a fost functionala".

Comentarii

# Ar fi un act de normalitate fiind toti egali in fata legii. date 15 April 2024 15:50 +21

Legea nu prevede categorii speciale si clase privilegiate care pot incalca prevederile legale si aparent sa nu poata fi sanctionati. 30 de ani de domnie a procurorilor ajunge. Sa vina legea si domnia legii.

# Cârcotaș date 15 April 2024 18:48 +2

Nea Marcel, ce mai e de spus?! Ar trebui sa fii și tu cercetat pentru favorizarea făptuitorilor deca si munteanu. Nu-ti fie teamă, ai fi trimis în judecată de colegii tai despre care spui că nu trebuie sa aibă scrupule cand sacrifica viața altora.

# E tu Brute... date 16 April 2024 07:37 0

Interferenta intre Codurile Deontologice poate sa fie "de vina". Vinovatia faptelor care au dus la "mutilarea" imaginii, a distrugerii psihice etc,etc a cetateanului in conceptia partii asa zis vinovate (deocamdata - functie de "apele tulburi si stalpii" deranjati de posibilele "implicatii" ale petentului si "faptelor" sale) se rezolva prin "Judecare Disciplinara". Ori e spart "ulciorul" ori apare "luminita de la capatul tunelului".La multitudinea “semnalelor” ar fii vremea. NU?

# Iulius-Laurentiu date 16 April 2024 16:19 +5

Curaj cat cuprinde la doamna judecător. Felicitări! ... Lașii mor de mai multe ori înaintea morții lor.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.05.2024 – Minune mare: Bosoc a dat pronuntare!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva