25 September 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ADIO PRIVILEGII PENTRU CESEMISTI – Proiectul sefului CA Galati Cosmin Mihaila, candidat la CSM: „Nu e optim sistemul electiv ce presupune alegerea presedintelui instantei de adunarea generala, nici sistemul in care un presedinte de instanta e ales in CSM, apoi blocheaza postul de conducere 6 ani, iar cineva ii tine locul cu delegatie... Scaderea vechimilor de promovare in functii de executie, cuplata cu luarea-n calcul a vechimii ca auditor, pentru ocuparea posturilor din instantele superioare”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

4 April 2022 15:28
Vizualizari: 3282

Judecatorii care ajung in Consiliul Superior al Magistraturii din functii de presedinti de instante nu mai trebuie sa aiba dreptul de a-si tine postul blocat sase ani (cat dureaza mandatul unui membru ales al CSM), timp in care conducerea instantei este asigurata prin delegari.



Este principala propunere a judecatorului Cosmin-Razvan Mihaila (foto), presedintele Curtii de Apel Galati, in proiectul de candidatura pentru CSM.

De asemenea, magistratul propune ca problema deficitului de judecatori sa fie rezolvata prin scaderea limitei de vechime necesara pentru promovarea in functii de executie.

Totodata, judecatorul Mihaila vrea ca viitorul CSM sa se implice activ in promovarea profesiei de magistrat in randurile tinerilor, prin organizarea de intalniri cu studentii facultatilor de drept, astfel incat sa nu-i piarda pe acestia in favoarea unor case de avocatura.

In rest, propunerile sefului CA Galati vizeaza preluarea bugetelor instantelor de la Ministerul Justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii, digitalizarea instantelor la nivel national si unitar, infiintarea posturilor de asistent al judecatorului la nivelul tuturor instantelor, pentru degrevarea magistratilor de dosarele in exces.


Redam intregul proiect de candidatura al judecatorului Cosmin-Razvan Mihaila:


Motto: „Tempora mutantur, nos et mutamur in illis” („Timpul se schimba si noi ne schimbam odata cu el”)

Cine sunt?

Ma numesc Cosmin-Razvan Mihaila, am 40 ani, sunt casatorit si am un copil. Am fost admis la Institutul National al Magistraturii in anul 2006, iar, dupa absolvire, in anul 2008, am optat pentru a-mi desfasura activitatea ca judecator stagiar la Judecatoria Galati.

Dupa ce am promovat examenul de capacitate, am ramas sa imi desfasor activitatea ca judecator la Judecatoria Galati. Dupa sustinerea examenelor de promovare in functii de executie, am activat ca judecator in cadrul Sectiei I civile a Tribunalului Galati si, ulterior, in cadrul Curtii de Apel Galati, Sectia contencios administrativ si fiscal.

Din anul 2016, ocup functia de Presedinte al Curtii de Apel Galati.

Sunt cadru didactic al Universitatii „Dunarea de Jos” Galati – Facultatea de Drept si Stiinte Administrative din anul 2017, unde ocup functia de lector universitar si predau dreptul civil din anul I (partea generala si persoanele) studentilor care desfasoara cursurile la zi. Am fost profesor catorva generatii de studenti, pe unii din ei regasindu-i ulterior in profesiile juridice, fiind grefieri, avocati si, acum ca s-au reluat examenele de admitere in profesie, sper sa devina magistrati.

Am scris o carte, „Mijloacele de protectie a drepturilor creditorului. Actiunea oblica. Actiunea pauliana. Masuri conservatorii”, publicata in anul 2017, care constituie teza mea de doctorat.

Preocuparile mele in legatura cu sistemul judiciar

1. Lipsa de echilibru

Problema principala pe care o sesizez este o lipsa majora de echilibru, de masura in modalitatea de luare a deciziilor in cadrul organelor de conducere ale profesiei.

Mult prea multe decizii sunt luate arbitrar, printr-o maniera netransparenta, chiar si deciziile capitale pentru viitorul sistemului judiciar. Alegerea judecatorilor care promoveaza la Inalta Curte, desfasurarea concursurilor de promovare in functii de executie ori de conducere, modalitatea de solutionare a cererilor de transfer si multe altele ridica tuturor o intrebare – anume: daca organele de conducere ale profesiei se preocupa de binele sistemului judiciar, pe care s-au angajat sa il promoveze.

Chiar daca au existat si lucruri bune si colegi care si-au desfasurat activitatea principial, sentimentul de dezamagire razbeste si devine pregnant la majoritatea nivelurilor sistemului judiciar.

Razbunarile, lipsa de deschidere pentru cooperare, lipsa principiilor, tradarea principiilor asumate public, poate chiar si a principiilor de viata ori a valorilor fundamentale, toate manifestate public, ne determina sa ne simtim dezamagiti si abandonati.

2. Arbitrariul

Certurile nesfarsite si deciziile lipsite de echilibru creeaza un sentiment de teama in sistemul judiciar. Judecatorii nu stiu la ce sa se astepte, nu stiu daca sa isi exprime parerea si nici macar daca sa intrebe cum sa procedeze

Dublul standard, dubla masura creeaza confuzie. Regulile nu mai sunt clare, devin simple interpretari, care pot fi date la o parte oricand, daca nu mai convin. Particularizarea, individualizarea unor masuri este arbitrara, in functie de simpatii ori antipatii, sau este prilej de declaratii publice tintite pentru audienta maxima. Promovarea insistenta a arbitrariului tradeaza votul dat de judecatori reprezentantilor lor in urma cu 6 ani.

Formularile din legi legate de aprecierea morala („buna reputatie”, „motive justificate”) conduc la partinire, exagerari, promovarea unor interese obscure. Ele genereaza uneori situatii de o injustete deosebita, care au condus la declararea ca neconstitutionala a respectivelor prevederi legale, chiar Curtea Constitutionala solicitand stabilirea unor criterii clare de apreciere.

3. Lipsa aprecierii si a respectului datorat magistratului

Simtim ca lipsesc aprecierea, respectul si preocuparea cuvenite si datorate magistratilor. Promovarea pe criterii valorice, de competenta profesionala, a fost inlocuita prea mult cu interesul conjunctural.

Noi, judecatorii, ne simtim neapreciati si nerespectati. Eforturile noastre profesionale, pregatirea academica, preocuparea fata de munca noastra, seriozitatea cu care tratam responsabilitatea profesiei nu mai au nicio relevanta.

Meritul profesional nu mai conteaza. In schimb, par a fi promovate fatis lipsa de pregatire ori simpatiile, aratand dispret fata de cei carora le pasa de munca lor. Mai mult de atat, interesele sunt schimbatoare, asa ca, de multe ori, indiferent de sustinerea initiala, nimeni nu este multumit.

Regulile par ca se schimba de la caz la caz, de la zi la zi, in functie de interesul de moment. Justificarea publica, masca sub care sunt ascunse motivele schimbarilor, ajunge de multe ori sa fie abandonata complet. Situatiile devin evidente, fatise.

Declaratiile publice sunt partinitoare, acide, au tinta precisa si reflecta alt interes decat cel al sistemului judiciar. Pozitiile sunt formulate pentru a avea impact mediatic maxim, pentru a genera audienta. Conteaza cum pare pe social media, nu cine este sau ce face judecatorul.

Orgoliile si luptele intestine au prioritate, iar manifestarile publice reflecta acest lucru, desi ne asteptam la echilibru, seriozitate si retinere din partea organelor profesiei.

Tot mai multi judecatori se exprima ca, imediat ce vor indeplini vechimea de pensionare, vor pleca din magistratura.

4. Politica deficitara de resurse umane

Se resimt efectele unei intentii bune, profesionalizarea corpului magistratilor prin marirea vechimii de promovare la instantele superioare, dar care a fost deturnata de la finalitatea sa ca urmare a certurilor nesfarsite.

Promovarea judecatorilor la instantele superioare nu se poate face din cauza vechimii ridicate necesare si a procesului laborios, in mai multi pasi. In acelasi timp, tot mai multi magistrati ies la pensie de indata ce indeplinesc vechimea, invocand volumul ridicat de munca si nesiguranta statutului.

Sunt ingredientele unei furtuni perfecte. O generatie pleaca din sistem, dar nu se realizeaza schimbul de generatii, deoarece nu exista nimeni care sa ia locul celor plecati.

In plus, recrutarile in sistem au fost blocate mai bine de doi ani, ca urmare a neconstitutionalitatii unor prevederi legale, cuplate cu ineficienta si lipsa de promptitudine a legiuitorului.

Bulgarele, odata pus in miscare, creste. Plecarile masive din sistem conduc la incarcarea cu activitate a judecatorilor ramasi, ceea ce conduce la alte plecari din sistem.

Peste tot se resimte dificultatea unui volum de munca ridicat si persista ingrijorarea ca acesta este doar inceputul unei perioade si mai dificile.

Ce avem de facut?

Avem nevoie sa ne mobilizam, ca organe de conducere a profesiei, si sa adoptam o atitudine plina de responsabilitate, coeziune, efort si asumare a calitatii de reprezentanti ai sistemului judiciar, pentru ca justitia sa isi recastige imaginea si rolul de frunte in societate. In continuare, va prezint principalele mele obiective.

Independenta profesionala si statutul judecatorilor

1. Intarirea statutului profesiei si consolidarea independentei judecatorului

In ce priveste raspunderea in sistemul judiciar, consider ca nu pot fi acceptate si tolerate situatiile de indrazneala ca urmare a faptului ca persista inactiunea organelor de control si tragere la raspundere. Trebuie, insa, sa fim echilibrati si sa ne ferim si de extrema cealalta, in care se permite trimiterea in judecata a unor dosare fara sa existe un probatoriu serios, temeinic administrat.

Totodata, trebuie ca rolul Inspectiei Judiciare sa fie unul echilibrat, care sa creeze incredere in interiorul sistemului. Este necesara anchetarea abaterilor savarsite de magistrati, pentru a sanctiona si preintampina comportamente care aduc evident atingere imaginii justitiei. Regulile – ce este permis si ce nu este permis – trebuie sa fie, insa, codificate clar si aplicate riguros si fara diferente nejustificate de tratament, iar normele procedurale trebuie urmate pentru a fi respectate drepturile persoanelor vizate de aceste proceduri.

In toate cazurile, trebuie respectata demnitatea persoanelor implicate in procedurile de tragere la raspundere a magistratilor, indiferent de natura acestei proceduri.

Trebuie sa lamurim cat se poate de clar incompatibilitatile magistratilor, dupa o consultare temeinica cu sistemul judiciar, pentru ca sa evitam situatii excesive – de exemplu: interdictia de a scrie carti de alimentatie pentru copii mici, interdictia de participare la anumite competitii sportive.

Noul Consiliu trebuie sa evite dubla masura, sa evite sa retina existenta unor abateri disciplinare si sa aplice sanctiuni disciplinare diferit, in functie de persoana magistratului cercetat si de opiniile sale exprimate. Aduce prejudicii sistemului judiciar si existenta unor diferente majore de tratament in ce priveste raspunderea disciplinara intre judecatori si procurori, astfel ca reprezentantii celor doua categorii profesionale vor trebui sa gaseasca un numitor comun in privinta standardului de raspundere disciplinara.

Normele care reglementeaza organizarea Inspectiei Judiciare, organizarea concursului de recrutare a inspectorilor judiciari, efectuarea lucrarilor de inspectie, precum si procedura de evaluare a activitatii inspectorilor sunt in competenta de reglementare a unei singure persoane, inspectorul-sef al Inspectiei Judiciare. Firesc este ca adoptarea acestor norme sa fie in competenta CSM, deoarece numai organul reprezentativ al profesiei poate hotari asupra unor atributii esentiale pentru sistemul judiciar. Totodata, numirea conducerii Inspectiei Judiciare trebuie sa fie in competenta Consiliului, ca organ colegial, nu in cea a unei comisii, cum este cazul in prezent.

Instantele judecatoresti si Sectia pentru judecatori a Consiliului trebuie sa aiba o relatie corecta institutional cu procurorii. Nu trebuie exclusi de plano din procedurile care vizeaza activitatea intregului sistem judiciar, dar trebuie respectata competenta fiecarei profesii, astfel cum este reglementata de Codul de procedura penala si de legile de organizare judecatoreasca.

Consiliul trebuie sa gaseasca cele mai bune metode de a apara reputatia profesionala a magistratilor, atunci cand sunt supusi unor atacuri de presa. Pentru aceasta trebuie sa isi imbunatateasca mijloacele de comunicare publica.

2. Trecerea bugetului instantelor judecatoresti in administrarea CSM

Cand am solicitat sa ni se plateasca drepturile salariale obtinute in baza unor hotarari judecatoresti definitive, Ministerul ne-a spus ca „nu va mai saturati” si ca nu sunt bani.

Cand am intrebat de ce ceilalti ordonatori principali de credite (Parchetul General, ICCJ, CSM) platesc anumite drepturi salariale, iar Ministerul Justitiei intarzie nepermis de mult, ni s-a raspuns ca hotararile judecatoresti definitive pe care le-am obtinut sunt „proaste”.

Cand ni s-au recunoscut, din initiativa Ministerului, unele drepturi salariale, s-a procedat cu jumatati de masura (salariul de baza a crescut la nivelul grilei din anul 2022 prevazute de Legea nr. 153/2017, insa sporurile nu au fost majorate la 30%) – asa ca valul de actiuni in instante continua.

Cand avem solicitari de fonduri pentru instante, suntem tratati cu dispret de factorul politic si administrativ, ne pierdem in blocaje birocratice inutile ori nu ni se raspunde.

Toate acestea au in comun o singura cauza: administrarea bugetului instantelor de catre Ministerul Justitiei, nu de catre CSM sau ICCJ.

Problema este una veche, niciunul dintre consiliile anterioare nereusind preluarea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei. Mai mult chiar, dispozitiile din Legea nr. 304/2004, care dispuneau trecerea bugetului la ICCJ si care erau amanate de la an la an prin ordonante de urgenta, au fost eliminate complet din legislatie.

Nu este o problema usor de rezolvat, deoarece factorul politic nu pare ca doreste sa cedeze controlul pe acest domeniu.

CSM trebuie, printr-o comunicare asumata unitar de membrii sai, sa efectueze demersuri pentru preluarea bugetului instantelor judecatoresti. In prezent, Consiliul nu are capacitatea institutionala de a gestiona acest buget, asa ca se impune si preluarea personalului directiilor de specialitate din MJ, cu asigurarea remuneratiei corespunzatoare. Din acest punct de vedere, CSM are deja un aparat de specialitate mai bine dezvoltat, astfel ca este mai apt decat ICCJ sa gestioneze bugetul instantelor.

3. Salarizarea nediscriminatorie si corecta a magistratilor

Dintotdeauna ne-am confruntat cu reticenta vecina cu abuzul a Ministerului Justitiei in a acorda drepturile salariale cuvenite judecatorilor, castigate prin hotarari judecatoresti.

In ultima vreme, ne-am lovit de atitudini sfidatoare, arogante, care ne-au pus in imposibilitatea de a reactiona, deoarece nu doream sa ajungem la certuri.

Ni s-a spus ca „ne dam (pronuntam) hotarari favorabile intre noi”, „ce daca este definitiva, ce fel de hotarare este aceasta, este gresita”, „gata, va ajunge cat salariu aveti”.

S-a ajuns in situatia ca unii colegi sa solicite amenzi si despagubiri aplicate factorilor de decizie din cadrul Ministerului, care au refuzat cu obstinatie sa execute hotarari judecatoresti definitive in materia salarizarii.

In cele din urma, confruntati cu valul numeros de actiuni promovate pe rolul

instantelor de judecata, reprezentantii Ministerului ne-au spus ca suntem „lacomi”.

Avand in vedere calitatea sa, Consiliul trebuie sa se implice decisiv, ferm si continuu in rezolvarea problemelor salariale. Este evident ca atitudinea constanta a Ministerului este deficitara, iar aceasta genereaza valul permanent de actiuni in justitie.

Consiliul trebuie sa militeze, cu diplomatie si claritate in mesaj, pentru o salarizare simpla, usor de calculat, care nu poarta tarele trecutului si nu presupune o aplicare etapizata, intinsa pe perioade lungi de timp. Este o idee buna adoptarea unei legi speciale de salarizare a magistratilor, care sa nu repete erorile si necorelarile izvorate din caracterul comun al legislatiei de salarizare (de exemplu, sporuri de maxim 45%, dar care nu pot depasi 30% din fondul de salarii pe ordonator).

Consiliul nu poate sa accepte scaderi ale drepturilor salariale, asa cum se promoveaza uneori in presa; tendinta in privinta salarizarii magistratilor trebuie sa fie crescatoare, pe masura profesionalizarii si a statutului ridicat in societate.

De asemenea, Consiliul trebuie sa sustina in fata Ministerului executarea de indata a hotararilor judecatoresti in materia salarizarii, sens in care poate centraliza hotararile definitive de la magistrati si le poate inainta catre Minister cu solicitarea de a fi puse in aplicare.

In ipoteza in care bugetul instantelor va trece la CSM, Consiliul va trebui sa nu repete greselile Ministerului; asadar, Consiliul este dator sa solicite din timp fondurile necesare de la bugetul de stat, iar apoi sa plateasca rapid sumele datorate in temeiul hotararilor judecatoresti.

Totodata, Consiliul trebuie sa se implice activ in protejarea celorlalte drepturi cuvenite magistratilor: decontarea unei chirii decente, in multe localitati plafoanele de decontare fiind derizorii, masura amanata de ani de zile de Ministerul Justitiei, care refuza sa actualizeze ordinul cu plafonul maxim decontabil pentru chirii; decontarea la alegere, fie a chiriei lunare, fie a ratei la un credit pentru cumpararea unei locuinte, masura intalnita in statutul altor profesii; revenirea la sase calatorii dus-intors in tara decontate anual.

Este important ca pensia magistratului sa se situeze la o valoare apropiata de cea a salariului si se impune ca vechimea de pensionare sa nu fie afectata in sensul cresterii ei sau introducerii unor praguri de varsta. In schimb, trebuie introduse anumite limitari pentru a preveni situatiile in care se abuzeaza de acest drept (de ex., pensionare dupa cateva luni de magistratura), iar o solutie ar putea fi introducerea unui minim de 5 ani de activitate ca magistrat inainte de acordarea dreptului la pensie speciala.

Cariera profesionala a judecatorilor

1. Regandirea procedurilor de promovare la Inalta Curte si de ocupare a functiilor de conducere din sistemul judiciar

Sentimentul arbitrariului persista, mai ales, in procedurile de ocupare a functiilor din sistem care presupun o evaluare subiectiva. Multi judecatori se arata descurajati, se intreaba daca nu vor fi umiliti, chiar daca profesional sunt respectati de colegi, ca urmare a eforturilor deosebite pe care le-au depus.

Un remediu este largirea bazei de selectie pentru membrii comisiilor de examinare la concursurile organizate in sistem, apeland la persoane din exterior, cu multa credibilitate: specialisti recunoscuti in resurse umane, manageri cu experienta, in special din domeniul privat.

Pentru inceput, remedierea erorilor este importanta. Existenta posibilitatii de contestare a probelor subiective (interviuri) va da un plus de credibilitate acestor concursuri, daca comisiile de contestatii vor sta sub semnul independentei.

Se impune si o dezbatere larga in sistem, daca sistemul electiv, care presupune alegerea presedintelui instantei de catre adunarea generala a judecatorilor, este optim in acest moment. Nu este optim nici sistemul in care un presedinte de instanta este ales membru in CSM si apoi blocheaza postul de conducere timp de 6 ani, perioada in care cineva ii tine locul cu delegatie.

In privinta promovarii la instanta suprema, trebuie ca atat declaratiile, cat si faptele membrilor consiliului sa fie la unison in directia promovarii unor criterii clare de selectie pe baza de competenta si merit profesional. Deficitul de meritocratie afecteaza profund increderea in sistemul judiciar. Doar prin puterea exemplului, prin organizarea unei serii de concursuri corecte si transparente, poate fi redata increderea magistratilor in organele de conducere a profesiei.

2. Regandirea procedurilor de ocupare a posturilor de executie la instantele superioare

Situatia grava a multor instante in ce priveste gradul de ocupare a posturilor de judecator nu mai poate fi ascunsa. Se impune scaderea vechimilor de promovare in functii de executie, cuplata cu luarea in calcul a vechimii ca auditor de justitie, pentru a se reusi ocuparea posturilor de la instantele superioare.

Desigur ca trebuie sa fim echilibrati, nu trebuie sa cadem in cealalta capcana, aceea de a promova foarte rapid persoane lipsite de experienta profesionala, deoarece acest lucru nu ar face bine sistemului judiciar pe termen mediu si lung. Insa trebuie sa initiem o dezbatere asupra modalitatii de promovare efectiva: fie prin organizarea mai multor concursuri de promovare efectiva in cursul unui an, fie prin inlocuirea concursului de promovare efectiva cu procedura transferului, cu luarea in calcul a punctului de vedere al instantei la care promoveaza magistratul.

In acest moment, ocuparea posturilor vacante de la instantele superioare reprezinta o prioritate, cu pastrarea garantiilor de profesionalism in privinta conditiilor de selectie a candidatilor.

3. Ocuparea posturilor libere de magistrat prin procedurile de recrutare in sistem

Dupa o perioada lunga in care nu s-a mai organizat niciun concurs de admitere in profesie, criza pe care o resimt multe judecatorii si parchete de pe langa judecatorii este acuta. Aceasta se traduce intr-un volum de lucru deosebit de ridicat pentru magistratii efectiv in activitate.

Imi propun intarirea capacitatii Institutului National al Magistraturii de a absorbi un numar mai mare de candidati admisi in profesie, fara rabat de la calitate in ce priveste formarea profesionala initiala. Problema este complexa si tine de logistica (lipsa spatiului), de lipsa personalului, dar si de necesitatea de a nu scadea standardul in ce priveste profilul candidatilor admisi in profesie. Prin comunicare constanta, onesta, echilibrata si orientata pe aceleasi scopuri intre toti factorii decizionali implicati, toate aceste probleme pot fi rezolvate.

Trebuie sa popularizam avantajele profesiei de magistrat in randul studentilor de la drept, pentru ca, de multe ori, cei mai buni dintre ei sunt atrasi de cariera de avocat in cadrul unei societati profesionale, decat de cea de judecator sau procuror. Cele mai bune instrumente de popularizare le constituie prezentarea activitatii judecatorului prin vizite organizate in instante cu grupuri de studenti, organizarea de procese simulate la care sa participe studentii si organizarea de intalniri in facultati la care magistratii sa participe si sa isi prezinte experienta personala.

Eficienta sistemului judiciar si a CSM

1. Reducerea volumului de activitate efectiv pe judecator

Am mentionat ocuparea posturilor vacante de judecator ca solutie pentru degrevarea judecatorilor in activitate de volumul excesiv de dosare.

Un proiect foarte bun initiat de CSM a vizat introducerea asistentilor pentru judecatori la mai multe instante judecatoresti din tara, cu titlu de test. Acest proiect este unul de succes si consider ca trebuie extins la toate instantele din tara.

Din cauza problemelor logistice, introducerea trebuie sa se faca treptat, incepand cu nivelul curtilor de apel. Este optim ca recrutarea sa ramana in sarcina curtilor de apel, pentru a evita problemele care au aparut in cazul procedurilor centralizate de recrutare a magistratilor. Recrutarea de catre Ministerul Justitiei, pe langa faptul ca este o procedura centralizata, antreneaza si riscul unei ingerinte in justitie din partea politicului ori din partea puterii executive.

Statutul asistentilor trebuie sa fie diferit de cel al grefierilor, nu doar o categorie de grefieri prevazuta de actul normativ care reglementeaza statutul personalului auxiliar de specialitate. Remuneratia trebuie sa fie corespunzatoare, adaptata cerintelor mai dificile ale postului, situata intre cea a grefierilor si cea a judecatorilor.

Astfel, activitatea judecatorului este degrevata foarte mult de sarcinile repetitive, care aduc valoare adaugata mica. Acesta este lasat sa se concentreze pe ce este mai important: intelegerea dosarului, interpretarea probatoriului, pronuntarea solutiei.

Recrutarea asistentilor vine la pachet cu probleme logistice – lipsa spatiilor in care acestia sa isi desfasoare activitatea –, insa avantajele sunt mult prea mari si masura merita orice efort logistic. Ma voi asigura ca masura este implementata si ca, in calitatea sa de organ de conducere a profesiei, Consiliul va face toate demersurile posibile in acest sens.

Degrevarea de activitate se poate face si prin introducerea unor proceduri prealabile eficiente. Trebuie declansata o consultare larga cu celelalte profesii din domeniul juridic si nu numai – mediatori, avocati, consilieri juridici, specialisti in probleme de munca, resurse umane, administratie publica – pentru a vedea care sunt cele mai bune proceduri ce ar putea fi introduse pentru solutionarea conflictelor inainte ca acestea sa ajunga in fata instantelor.

2. Eliberarea judecatorilor de atributii care nu sunt legate de activitatea de judecata

Observam ca, de prea multe ori, judecatorii ajung sa fie coplesiti de atributii administrative, care nu au legatura cu activitatea de judecata. Vedem ca tendinta este de crestere a acestor atributii non-judiciare, prevazute de regulamentul de ordine interioara sau de alte hotarari adoptate de Consiliu. Judecatorul trebuie sa fie lasat sa se concentreze pe munca sa si atunci trebuie ca atributiile administrative sa fie reduse, prin regandirea sau eliminarea lor, prin alocarea lor altor categorii de personal sau prin realizarea lor in mod centralizat, la distanta, prin mijloace electronice, de catre aparatul CSM.

In contextul introducerii asistentilor pentru judecatori, este o idee foarte buna sa trecem cat mai multe dintre atributiile neesentiale ale judecatorilor catre asistenti, sens in care se impune sa aducem modificari importante regulamentului de ordine interioara.

3. Marirea schemelor de judecatori si de personal auxiliar de specialitate

Doar pasul ocuparii posturilor vacante de judecator din sistem nu este suficient pentru a asigura judecatorilor un volum optim de activitate. Se poate apela la o reechilibrare a schemelor prin mutarea unor posturi de judecator de la instantele cu volum redus de activitate la instantele mai incarcate , insa solutia este una punctuala, care nu poate fi aplicata pe scara larga si care nu rezolva problema in sine.

Este necesar sa fie marite schemele de judecatori la fiecare instanta, dar intr-un mod echilibrat, cu respectarea standardelor de pregatire profesionala si a prestigiului justitiei. Stam mult mai rau decat multe tari din spatiul european in ce priveste volumul de activitate pe judecator, iar in multe sisteme judiciare exista si o specializare mai mare a judecatorilor pe subdomenii. Nu de putine ori auzim despre colegi magistrati din strainatate care sunt uimiti cand afla cate dosare are un judecator roman intr-o sedinta.

Drept urmare, in Consiliu, trebuie sa facem demersurile necesare pe langa Ministerul Justitiei pentru marirea periodica a schemelor de judecator de la instante, dupa consultarea acestora si dupa efectuarea unei analize serioase. Dupa atingerea unui grad rezonabil de ocupare a posturilor existente de judecator, aceasta analiza se poate face anual, pentru a fi avuta in vedere la organizarea concursurilor urmatoare de admitere in profesie si de promovare la instantele superioare.

Daca bugetul instantelor va trece, cum este firesc, la CSM, atunci procedura de alocare a unor posturi suplimentare va fi simplificata foarte mult, numarul de posturi suplimentare putand fi estimat si inclus in bugetul anului urmator.

Totodata, judecatoriile mici au rolul lor de a aduce justitia aproape de cetatean, asa ca, de principiu, este bine sa ramana in fiinta. Putem optimiza competenta teritoriala, prin rearondarea unor localitati, proces deja inceput, dar care poate suferi imbunatatiri si actualizari constante.

In ce priveste schemele de personal auxiliar de specialitate, acestea sunt evident subdimensionate, iar aceasta in conditiile unui grad de ocupare a schemelor existente apropiat de 100%.

Prin preocupare fata de binele sistemului judiciar si printr-o comunicare echilibrata si onesta, factorii de decizie din cadrul Ministerului Justitiei pot fi convinsi sa creasca schema de personal auxiliar de specialitate.

La nivelul instantei pe care o conduc si a celor din circumscriptie, in ce priveste competenta noastra de recrutare a personalului auxiliar de specialitate, am reusit sa fim de mai multi ani cu grad de ocupare 100% pe schema acestei categorii de personal. De asemenea, am stabilit prin ordin criterii transparente pentru valorificarea grefierilor temporari pe posturi vacante definitiv, care permit grefierilor sa aiba asteptari clare in privinta carierei lor, dar permit si presedintilor de instante sa selecteze si sa pastreze oamenii cei buni.

4. Eficientizarea activitatii Consiliului Superior al Magistraturii

Chiar daca actualul Consiliu a facut pasi importanti in vederea debirocratizarii activitatii sale, prin eliminarea unor formalisme consumatoare de timp (de exemplu, interviul obligatoriu la delegarea in functiile de conducere ori la numirea in functia de presedinte de sectie) sau prin incetarea detasarilor pe banda rulanta, este loc pentru imbunatatiri.

Se observa in perioada recenta anumite scapari ale aparatului birocratic, erori functionaresti surprinzatoare sau intarzieri in rezolvarea lucrarilor.

Se impune o responsabilizare a aparatului de specialitate din cadrul CSM, o stabilire clara si echilibrata a procedurilor de lucru, a sarcinilor si responsabilitatilor fiecarui post. Recrutarea personalului, inclusiv detasarile judecatorilor, trebuie sa aiba la baza competenta profesionala, meritul persoanei in a ocupa respectivul post.

Procedurile de lucru trebuie sa fie suple, lipsite de formalism, ceea ce se poate realiza inclusiv pe calea unor modificari legislative.

Nu se poate accepta marirea in continuare a schemei de personal din cadrul aparatului CSM. O asemenea posibilitate o putem accepta numai in cazul in care vom reusi preluarea bugetului instantelor de catre CSM, caz in care se va impune suplimentarea posturilor, eventual prin preluarea personalului directiilor de specialitate din cadrul MJ. In acest caz, va trebui efectuata o evaluare a sarcinilor fiecarui post, pentru a evita perpetuarea unor disfunctionalitati existente la nivelul Ministerului.

5. Modificarea indicatorilor de eficienta a instantelor judecatoresti

Dupa multi ani de aplicare, indicatorii de eficienta a instantelor judecatoresti si algoritmul lor de calcul nu se mai potrivesc realitatilor curente din instante.

Indicatori supraunitari (mai mari de 100%) pe care nu ii mai atinge aproape nimeni, indicatori care presupun mereu sa judecam mai multe cauze decat intra, indicatori lipsiti de orice finalitate care sunt intotdeauna „foarte eficient” sunt exemple care dovedesc necesitatea unei schimbari.

Actualul Consiliu a inceput un proces binevenit de actualizare a acestor indicatori si se impune ca viitorul Consiliu sa il continue si sa il supuna spre o larga consultare in sistemul judiciar.

Infrastructura sistemului judiciar

1. Digitalizarea activitatii instantelor judecatoresti

Dupa mai multi ani de implementare a dosarului electronic, a comunicarii electronice, a robotilor de prelucrat documente si a tuturor celorlalte aplicatii informatice, putem trage concluzia ca digitalizarea activitatii instantelor este un avantaj incontestabil pentru justitie.

Imi exprim parerea de rau ca aceste aplicatii nu au fost dezvoltate central, sub egida sau macar sub indrumarea Ministerului Justitiei, ci de jos in sus, de la nivelul instantelor judecatoresti. Sunt mandru, insa, ca o parte dintre colegii nostri au dat dovada de preocupare pentru locul lor de munca si au dezvoltat aceste aplicatii dincolo de atributiile lor de serviciu obisnuite.

Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa ia toate aceste aplicatii sub egida sa, sa coordoneze activitatea specialistilor IT si sa promoveze rezultatele muncii lor. Pana la o eventuala preluare de catre CSM a directiei de specialitate din cadrul MJ, Consiliul trebuie sa isi intensifice eforturile de cooperare cu MJ pentru a unifica solutiile tehnice (de ex., dosarul electronic national).

Se impune sa cream un portal unic pentru intermedierea serviciilor simple oferite de instante: depunere documente la dosar, plata taxe de timbru intr-un anumit dosar, eliberare certificat de grefa, eliberare copie legalizata a hotararii judecatoresti s.a.

Portalul si toate celelalte pagini de internet trebuie sa foloseasca tehnologii web moderne; nu mai putem accepta interfete invechite, cu design neplacut, care nu se adapteaza singure dimensiunilor ecranului dispozitivului de pe care se face vizualizarea, care nu corespund standardelor din domeniu ori care sunt lente.

In cadrul Curtii de Apel Galati ne-am adus partea noastra de contributie la digitalizarea sistemului judiciar. Am realizat robotii, aplicatiile informatice care extrag si urca automat in aplicatia ECRIS documentele, dovezile de citare, dovezile de comunicare si dovezile de publicare in Buletinul Procedurilor de Insolventa.

2. Intensificarea eforturilor pentru finalizarea aplicatiei ECRIS V

Dupa 12 ani de la lansare, versiunea actuala a aplicatiei ECRIS isi arata limitele si varsta. Versiunea curenta nu este in stare sa faca fata volumului ridicat de date rezultat ca urmare a scanarii tuturor documentelor depuse la dosar.

Inca din anul 2020, Ministerul Justitiei a initiat o procedura de achizitie publica pentru consultanta pentru caietul de sarcini al noii aplicatii ECRIS V. La aceasta consultare a participat si Curtea de Apel Galati. Caietul de sarcini rezultat reflecta temeinic necesitatile instantelor si corespunde unei aplicatii informatice moderne, care foloseste ultimele tehnologii in domeniu.

Din acel moment, ca urmare a schimbarii echipei guvernamentale din minister, procedura pentru realizarea noii versiuni a ramas in suspensie pe perioada nedeterminata. S-au acumulat intarzieri nepermise si doar recent au aparut semne timide de revigorare a procedurii.

In noul Consiliu trebuie sa depunem eforturi sustinute pe langa Ministerul Justitiei pentru a accelera procedurile legate de ECRIS V. Nu putem accepta amanarea imbunatatirii activitatii instantelor din cauza birocratiei inutile si excesive ori din pricina comoditatii unor functionari.

3. Preocupare sporita pentru infrastructura instantelor judecatoresti – sedii, dotari

Instantele resimt acut lipsa de spatiu pentru desfasurarea normala a activitatii si consecintele dotarilor invechite, uzate fizic si moral. Consiliul trebuie sa fie prezent si sa se implice ferm pentru rezolvarea acestor probleme care afecteaza calitatea activitatii judecatorilor. Trebuie sa facem o centralizare a problemelor din teritoriu si sa efectuam demersuri sustinute pe langa Ministerul Justitiei pentru construirea unor sedii noi, reabilitatea sediilor actuale, pentru achizitionarea de echipamente noi – tehnica de calcul, copiatoare, mobilier.

Am vazut in tara cat de usor se acumuleaza intarzieri mari in implementarea unor proiecte de anvergura, precum construirea unor sedii noi sau efectuarea unor reparatii capitale la cladirile existente. Consiliul trebuie sa isi asume si rolul de a starui pe langa factorii responsabili pentru a duce la capat proiectele incepute.

Nu putem admite ca lucrarile sa fie uitate luni de zile in sertarele functionarilor publici, documentatiile sa fie plimbate fara motiv intre compartimente sau sa li se caute chichite pentru a fi blocate.

Rezultatele au prioritate, procedurile nu pot deveni un scop in sine.

Cea mai buna solutie ramane, insa, trecerea bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei la CSM ori la ICCJ. Vom reusi, astfel, sa ne bucuram si noi ca judecatori de la curti de apel, tribunale si judecatorii de avantajele pe care le au procurorii ori judecatorii ICCJ ca urmare a faptului ca institutiile lor coordonatoare sunt ordonatori principali de credite. Nimeni nu poate intelege mai bine nevoile sistemului judiciar decat magistratii.

Comunicarea in sistemul judiciar

1. Imbunatatirea drastica a comunicarii Consiliului in calitate de reprezentant al sistemului judiciar

Consiliul trebuie sa isi ia in serios rolul sau central in promovarea imaginii sistemului judiciar. Nu de putine ori am asistat la comunicari publice stangace, intarziate, care au iritat sau care nu au reusit sa transmita mesajul dorit. Fracturile de opinii, comunicarile separate ale membrilor Consiliului (fie ca este vorba de reprezentantii societatii civile, fie ca este vorba de membrii de drept sau membrii alesi ai CSM) nu sunt de natura sa intareasca increderea publicului in actul de justitie.

Specificul profesiei de judecator, cerintele speciale – cum ar fi independenta si inamovibilitatea – nu sunt intotdeauna usor de inteles de publicul care nu are cunostinte juridice. De asemenea, incercarile de afectare a independentei magistratului sunt uneori subtile, vizibile doar la nivel de nuanta in ochii specialistilor.

Toate acestea impun sa existe o comunicare profesionista din partea Consiliului: atat prin membrii sai, cat si prin reprezentantii cu atributii in domeniul relatiei cu mass-media. Mesajele publice trebuie sa fie rapide, echilibrate si clare. Trebuie sa explicam justitiabilului si publicului rolul si statutul judecatorului, trebuie sa fim onesti in a ne asuma greselile si dispusi sa le corectam repede.

Imaginea in ochii publicului poate valora uneori la fel de mult ca realitatea. De aceea, trebuie sa invatam sa comunicam eficient, sa profesionalizam actul de relationare cu presa, pentru a reusi sa transmitem mesajul nostru.

Apararea magistratilor de atacurile de presa, de criticile nejustificate care afecteaza imaginea justitiei trebuie sa o realizam intr-un mod eficient – printr-o declaratie de presa ori prin postari pe contul oficial, simplul comunicat de presa dat cu intarziere fiind de cele mai multe ori ineficient.

Trebuie sa imbunatatim si comunicarea Consiliului cu celelalte puteri ale statului. Relatia cu ministerele, in special cel al justitiei, se impune a fi imbunatatita. Este si cazul relatiei cu Parlamentul, unde Consiliul trebuie sa isi manifeste prezenta atunci cand se discuta proiecte de acte normative relevante pentru sistemul judiciar, fara a incalca standardele de deontologie ale profesiei noastre.

2. Comunicarea in interiorul sistemului judiciar – pastrarea legaturii permanente cu judecatorii

Membrii Consiliului sunt alesi de magistrati, astfel ca prima responsabilitate a acestora este fata de cei pe care ii reprezinta. De prea multe ori am constatat o decuplare a membrilor Consiliului fata de realitatile muncii de judecator si fata de situatia din instante.

Pentru a putea raspunde nevoilor reale ale instantelor, imi propun sa am un contact permanent cu judecatorii din instante, in care sa ascult efectiv doleantele acestora si propunerile lor de imbunatatire a activitatii.

Opinia judecatorilor, exprimata in cadrul unor intalniri directe periodice sau transmise prin reprezentantii tuturor asociatiilor profesionale, trebuie sa traseze conturul general de actiune al CSM. Este necesar ca, inainte de orice decizie majora, fiecare dintre membrii Consiliului sa se consulte cel putin cu judecatorii de la nivelul de instante pe care il reprezinta, daca nu cu tot corpul de judecatori.

De multe ori, dupa cativa ani de mandat, membrii CSM uita sa mai pastreze contactul cu judecatorii din instante. Acest lucru este o incalcare a semnificatiei votului dat de magistrati; puterea de reprezentare este data pentru intreaga durata a mandatului, astfel ca, oricare ar fi circumstantele, judecatorul ales trebuie sa urmareasca interesul superior al sistemului judiciar.

In final

Imi asum ca obiectiv sa lucrez in echipa alaturi de colegii din CSM, daca imi veti da votul dumneavoastra, imi asum sa reprezint cinstit pe judecatori, sa arat curaj in fata dificultatilor, sa nu ma dau la o parte si nici sa fug din fata responsabilitatilor.

In momentele grele, echilibrul, verticalitatea si onestitatea sunt cele mai importante. Imi voi pastra opinia si votul, chiar daca majoritatea membrilor CSM are alta parere. Tot astfel, imi voi mentine opinia si votul, chiar daca vom fi nevoiti sa luam decizii nepopulare ori decizii care nu sunt agreate de cei mai vocali.

Ne-am facut sperante false, iluzii si am simtit ca multi din cei pe care i-am votat in trecut ne-au dezamagit. Vreau ca, in noul Consiliu, sa fim un exemplu pozitiv de cooperare si sa fim model de bune practici in materia reprezentarii si apararii intereselor sistemului judiciar. Cred ca am reusit sa reprezint cu demnitate interesul public, in calitate de Presedinte al Curtii de Apel Galati, pentru instantele din circumscriptie si cred ca experienta dobandita va fi un atu in cadrul Consiliului.

Voi face un inventar real al problemelor existente si ma voi concentra pe rezolvarea lor, fara a cauta vinovati in trecut. Inteleg ca munca in Consiliu este una de echipa si ca trebuie sa consultam judecatorii pentru a vedea problemele lor reale. Imi propun sa ma consult inainte de fiecare decizie majora cu judecatorii pe care ii reprezint si nu numai.

Va voi reprezenta cu adevarat, va trebui sa pastram cu totii legatura pentru binele instantelor noastre si al sistemului judiciar. Numai impreuna putem reusi.

Acesta este mesajul meu, proiectul meu pentru alegerea ca membru CSM din partea curtilor de apel, iar citatul care marcheaza inceputul proiectului meu nu este o invitatie la rezistenta, ci la perseverenta in cultivarea calitatilor care v-au transformat pe fiecare intr-un om mai valoros si intr-un judecator mai valoros, este o invitatie la construirea unui sistem judiciar mai puternic”.

Comentarii

# Psihologul cel fin date 4 April 2022 19:36 -58

Cunoscătorii intr-ale psihologiei pun diagnosticul din prima:. Este axat pe propriile lui dorințe și nu manifesta empatie pentru altii. Egoist, cu o foarte buna părere despre sine, este superficial din punct de vedere emoțional , lacom de putere. Colegii de la Galați sunt care șocați de tupeul lui, care bucuroși ca ar scapa de el. Nu am auzit niciun cuvânt de bine. Doamne pazeste!

# Cioromila date 5 April 2022 01:12 -46

1) mama dansului, doamna Mihăilă, o doamna deosebita de altfel a fost judecătoare la CA Galați. Posibil de aici tupeul 2) toți ăștia care au depus nu știu câte programe de management al CSM _ului, le.au depus la deruta. Toți au legături cu Secu. Iar în final cine va ieși??? Cine spune Secu. Ala va ieși. Atat

# Vericu date 5 April 2022 08:35 -57

Candidatul mihaila la csm este chiar varul procurorului aurelian mihaila retinut de dna in 2016. Iar aurelian mihaila zis si spaga pentru procuror este un cadru de nadejde pentru justitia de tip nou. Spagar vechi urmarit oenal inca din 2005 in gasca buliga. Intrebati l pe bujor cum i a dat cartusul de tigari, si euroiii

# Petricu date 5 April 2022 09:28 -44

Proiectul e o înșiruire de vorbe, nimic concret, parascovenii ... trebuie să fie bine, să se facă mai bine etc... un tip interesat să ajungă pe o poziție mai bună și atât. Iar faza cu să nu se suspende mandatul de președinte de instabță dacă ajunge membru csm, o ipocrizie. Ma întreb ce părere avea dacă nu era la final de mandat de președinte

# No99 date 5 April 2022 16:38 +101

Chiar mă gândeam când vor apărea postacii de serviciu de pe luju, atacurile la persoană sunt la ordinea zilei aici.. Omul ăsta chiar s-a implicat în activitatea de conducere a Curţii de Apel Galaţi şi majoritatea oamenilor din raza acestei curţi îl apreciază, indiferent că vorbim despre margistraţi, despre personalul auxiliar, personalul conex sau despre asistenţii judiciari. A reuşit să facă pentru instanţele din raza acestei curţi mai multe la un loc decât a făcut oricare alt preşedinte dinaintea lui şi mai multe decât oricare alt preşedinte din raza altei curţi. Şi nu vorbesc doar despre partea administrativă (dosarul electronic, deblocat proiecte refacere/construire sedii, relaţia cu celelalte instituţii publice, infrastructură etc.), ci mă refer în spcial la relaţiile interumane, deoarece a adus întotdeauna la masa discuţiilor toate părţile implicate, indiferent de problema ivită. Iar aspectul acesta ar reprezenta principalul mare plus pentru oricare dintre viitorii membri CSM.

# Sanda date 5 April 2022 17:04 -50

Gagiul pozeaza in nepatat, gargarist specializat in evitarea responsabilitatii in munca de instanta, dar local se stie ca e bine infipt in doua firme de unde-si rotunjeste banutul, ca maica sa, de unde influenta si tupeul.. Desigur, prin intermediari, ca asa se face (baetii lui, :-* stiu!

# doralina date 7 April 2022 13:53 +90

Să ne reamintim un mic fragment din poezia "Criticilor mei” de Mihai Eminescu .-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-. Critici voi, cu flori deșerte, Care roade n-ați adus - E ușor a scrie versuri, Când nimic nu ai de spus. .-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-. /./././././././././././././././././ RESPECT DOMNULE PREȘEDINTE ȘI VĂ DORESC ÎN CONTINUARE O CARIERĂ PLINĂ DE SUCCESUL PE CARE-L MERITAȚI DIN PLIN!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.09.2022 – Comisia a mai terminat o lege

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva