Un judecator roman a avut sansa istorica de a da cezarului ce este al cezarului si mai ales lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, dar a ales sa indeplineasca doar prima parte a indemnului hristic. Ne referim la judecatorul Petrica Gherghesanu, de la Curtea de Apel Iasi, cel care la 14 aprilie 2020 a respins actiunea formulata de catre alt judecator – Ioan Petrescu, de la Curtea de Apel Bacau – in legatura cu eliminarea prevederilor din Ordonanta Militara nr. 1/2020 legate de inchiderea bisericilor chiar si in noaptea de Invierea Domnului.

Dupa cum v-am aratat aici, Gherghesanu – semnatar de memoriu #rezist in 2017 impotriva modificarilor la legile justitiei – nici nu a mai intrat pe fondul problemei, sustinand doar ca ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela (foto), nu avea ce sa caute in proces, fiind necesar ca actiunea lui Petrescu sa fie introdusa impotriva institutiei (Ministerul Afacerilor Interne) , nu a conducatorului respectivei institutii (recte ministrul).

Partea proasta este ca asa ceva este fals, dupa cum o arata doua documente:

- cererea de modificare a actiunii initiale, unde reclamantul Ioan Petrescu a introdus paratul MAI, pe langa paratul Vela (vezi mentiunea din cererea de recurs anexata la final);

- pagina de pe portalul instantelor dedicata dosarului nr. 155/45/2020, care dovedeste fara putinta de tagada ca si ministerul a fost inregistrat in calitate de parat (vezi facsimil).

Mai exact, in cererea de recurs, judecatorul Ioan Petrescu mentioneaza ca desi omisese sa includa ministerul in calitate de parat in prima cerere, a revenit cu o completare, trimisa pe e-mailul Curtii de Apel Iasi, in care a inclus si institutia MAI in randurile paratilor. Totusi, magistratul Petrica Gherghesanu a ales sa ignore acest fapt, dupa cum o arata principalul pasaj din motivarea sentintei pronuntate in 14 aprilie (pasaj citat in aceeasi cerere de recurs pe care o gasiti la sfarsitul articolului).

Iata cum si-a motivat judecatorul Gherghesanu aberanta sentinta:

„Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii.

Reclamantul a solicitat anularea unui act administrativ si nu a inteles sa cheme in judecata decat pe conducatorul institutiei publice emitente. Or, actul a carui anulare se solicita a fost emis de catre Ministerul Afacerilor Interne si semnat de catre conducatorul autoritatii - ministrul.

Aceasta concluzie rezulta atat din analiza art. 4 din Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 care la alin. 2 si 3 are in vedere doar semnatarii actelor respective dar si din interpretarea coroborata a prevederilor Codului administrativ (OUG nr. 57/2019) cu celelalte acte normative aplicabile.

Potrivit art. 2 lit. f) din Legea nr. 554/2004, activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care celputin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.

Conform Codului Administrativ - art. 5 lit. k - autoritatea publica - organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea. unui interes public. Potrivit aceluiasi act normativ-art. 2 alin. 1 - Autoritatile administratiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome.

Ministrul nu este autoritate publica centrala, ci doar asigura conducerea si reprezentarea autoritatii administratiei publice centrale minister) - Ministrul exercita conducerea ministerului si il reprezinta in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si in justitie (art. 55 din Codul administrativ) . Ministrul este un demnitar (persoana care exercita functii de demnitate publica in temeiul unui mandat, potrivit Constitutiei, prezentului cod si altor acte normative autoritate publica.

De asemenea, cap. IV din OUG nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta se refera expres la Ordonante militare si ordine ale altor autoritati publice, existand coerenta in reglementarea generala, in sensul ca actele sunt emise de autoritatile publice iar nu de catre demnitarii, conducatori ai autoritatii respective.

Potrivit dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cererile in justitie prevazute de prezenta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau incheierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica parata.

In speta, paratul nu se regaseste in categoria persoanelor care au elaborat, e incheiat” actul juridic a carui anulare se solicita prin cererea de chemare in judecata si chiar daca s-ar fi incadrat in aceasta categorie calitatea procesuala ar fi avut-o numai alaturi de autoritatea publica din care face parte si numai pentru cererea accesorie de plata a unor despagubiri.

Asadar, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului, Curtea considera ca este intemeiata si o va admite, avand in vedere ca paratul nu este autoritatea publica, in sensul art. 2 alin. 1 lit. b din legea nr. 554/2004, care au emis actul contestat..

Exigentele art. 16/1 din Legea nr. 554/2005 au fost respectate in conditiile in care, pentru primul termen de judecata s-a pus in vedere reclamantului sa indice daca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne.

Desi trebuia si putea, reclamantul nu a indicat expres faptul ca se judeca cu Ministerul Afacerilor Interne, mentionand expres faptul ca se judeca numai cu emitentul actului, emitent care potrivit cererii de chemare in judecata este Ministrul Afacerilor Interne.

Curtea a indeplinit atat exigentele textului aratat anterior, dar si ale art. 22 Cod procedura civila privind rolul activ dar si principiul disponibilitatii (art. 9), neputand fi modificat cadrul procesual stabilit de reclamant, ci doar pusa in discutie o astfel de necesitate. De asemenea, in lipsa unei precizari exprese de individualizare a unui anumit parat instanta nu are posibilitatea sa aleaga o entitate nenominalizata de catre reclamant, pentru a solutiona litigiul pe fond, iar nu pe calea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.

Asadar, actiunea urmand a fi respinsa ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva”.

Redam contraargumentele judecatorului Ioan Petrescu:

„In fapt din examinarea continutului practicalei sentintei si a considerentelor citate se constata cu evidenta ca judecatorul a dezlegat pricina pe exceptie in cadrul procesual initial-cand a fost chemat in judecata ca parat numai Ministrul Afacerilor Interne-, fara a constata ca actiunea a fost modificata in dimineata (ora 3.10) primului termen de judecata prin adaugarea unui nou parat autoritate publica centrala-Ministerul Afacerilor Interne.

In drept, potrivit art.488 alin.1 pct.5 C.proc.civ. ' (1) Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate: (...) 5. cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii”.

Regulile de procedura grav incalcate sunt urmatoarele:

A) Art.204 alin.1 teza I C.proc.civ. (incident in baza art.28 alin.1 din Legea 554/2004, rep.si modif.), conform caruia: 'Reclamantul poate sa isi modifice cererea si sa propuna noi dovezi, sub sanctiunea decaderii, numai pana la primul termen la care acesta este legal citat'.

B) Art.183 alin.1, 3 C.proc.civ. (aplicabil in baza aceluiasi art.28 alin.1 din Legea 554/2004, rep. si modif.), dupa care:

'(1) Actul de procedura, depus inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi facut in termen. (...)

(3) In cazurile prevazute la alin. (1) si (2) , recipisa oficiului postal, precum si inregistrarea ori atestarea facuta, dupa caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militara sau de administratia locului de detinere, pe actul depus, precum si mentiunea datei si orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea sunt atestate de catre calculatorul sau faxul de primire al instantei, servesc ca dovada a datei depunerii actului de catre partea interesata'.

C) Art.16/1 din Legea 554/2004, rep.si modif., potrivit caruia 'Cand raportul juridic dedus judecatii o impune, instanta de contencios administrativ va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altei persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului si instanta apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, aceasta va respinge cererea fara a se pronunta in fond'.

D) Art.175 alin.1 C.proc.civ.: 'Actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerintei legale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia'.

Pentru incidenta art.204 alin.1, evocat este obligatorie indeplinirea a 2 cerinte cumulative:

- legala citare a reclamantului pentru primul termen de judecata,

- cererea modificatoare (si, eventual, propunerea noilor dovezi aferente acesteia) sa fie depusa / depuse numai pana la momentul procesual reprezentat de 'primul termen de judecata'.

In acord cu doctrina si jurisprudenta relevante prin sintagma 'numai pana la primul termen' legiuitorul a avut in vedere 'depunerea cererii aditionale la dosar pana la primul termen inclusiv, neexistand vreo ratiune pentru care cererea nu ar putea fi considerata formulata legal si la primul termen de judecata, din moment ce instanta are obligatiile de a amana judecarea cauzei si de a dispune comunicarea sa paratului, art.204 alin. (1) teza a II-a NCPC aplicandu-se independent daca cererea a fost formulata inainte de primul termen sau la primul termen'.

In speta, cele 2 conditii sunt satisfacute: procedura de citare cu subsemnatul a fost legal realizata pentru intaiul termen de judecata, iar cererea modificatoare / aditionala (art.30 alin.5 C.proc.civ.) avand ca obiect completarea cadrului procesual pasiv cu un nou parat – Ministerul Afacerilor Interne – a fost trimisa si primita la instanta in ziua primului termen de judecata, la ora 3.10, cu mult inainte de ora 11 – cand trebuia sa inceapa judecata.

Potrivit art.183, alin.3, citat, dovada datei si orei depunerii Cererii modificatoare o constituie mentiunea facuta pe aceasta de calculatorul Curtii-resctiv.14.04.2020, ora 3.10, fiind astfel fara relevanta sub acest aspect ora inregistrarii Cererii in discutie de catre Arhiva instantei deoarece o norma legala nu poate fi modificata printr-o dispozitie / practica administrativa.

Lipsa acestei cereri de la dosarul cauzei la momentul strigarii pricinii si al cercetarii procesului sau ignorarea acesteia de catre judecator nu este imputabila subiectului de sezina, ceea ce inseamna ca nu poate fi sanctionat tocmai reclamantul cu nesolutionarea fondului pentru o culpa straina.

Contrar retinerii instantei, Petrescu Ioan, prin cererea aditionala din 14 apr.2020, in discutie, a indicat expres faptul ca intelege sa se judece atat cu Ministrul Afacerilor Interne, cat si cu Ministerul Afacerilor Interne, astfel cum rezulta cu evidenta din continutul acesteia: 'Subsemnatul reclamant Petrescu Ioan revin si arat ca inteleg sa ma judec cu paratul autoritate publica centrala MINISTERUL AFACERILOR INTERNE si cu MINISTRUL AFACERILOR INTERNE'., Minister care fusese deja citat 'preventiv', din oficiu 'astfel cum reiese din practicaua hotararii recurate'.

Astfel fiind, in aplicarea art.16/1 si art.204 alin.1, citate, judecatorul avea datoria sa puna in discutia partilor cererea modificatoare / aditionala si sa admita introducerea in cauza in calitate de parat a Ministerului Afacerilor Interne.

Curtea nu a dat eficienta cererii de completare in discutie si a dezlegat pricina ca si cand aceasta cerere nu ar fi existat, retinand, contrar realitatii cadrul procesual initial stabilit de reclamant, si admitand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive motivat indirect tocmai pe lipsa chemarii in judecata a Ministerului Afacerilor interne, adica judecand intr-un cadru procesual incomplet.

Imprejurarea ca initial am aratat ca vreau sa ma judec doar cu Ministrul Afacerilor Interne nu are relevanta cata vreme in termen legal am procedat la completarea cadrului procesual cu al doilea parat – Ministerul Afacerilor Interne –, completare ignorata de judecator, ceea ce inseamna ca nelegal a fost primita exceptia lipsa calitatii procesuale pasive care nu putea fi admisa intrucat prin intregirea cadrului procesual cu autoritatea publica centrala exista identitate dintre parti si subiectele raportului juridic de putere dedus judecatii (art36 C.proc.civ.) , actul atacat fiind emis de Ministru, dar in numele Ministerului.

Astfel fiind, hotararea atacata este lovita de nulitate deoarece a fost pronuntata pentru solutionarea unui litigiu in care au fost incalcate dispozitiile legale enuntate, producandu-mi-se o vatamare procesuala constand in privarea de dreptul la obtinerea unei solutii pe fondul cauzei, ceea ce are semnificatia incalcarii dreptului constitutional de acces la justitie, vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin admiterea recursului, casarea sentintei a carei reformare o cer, cu trimiterea cauzei la aceeasi instanta pentru cercetarea fondului, in temeiul art.20 alin.3 teza II din Legea 554/2004, republicata si modificata”.

* Cititi aici intreaga cerere de recurs formulata de catre judecatorul Ioan Petrescu de la Curtea de Apel Bacau