Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit Constitutiei, garantul independentei justitiei. Totusi, nu si al performantei sale. Cel putin asa intelegem din cea mai recenta isprava a institutiei conduse de judecatoarea Nicoleta Margareta Tint (foto dreapta).

Luni, 24 august 2020, cu 13 voturi „da” si 2 voturi nule, Plenul CSM a avizat favorabil scandalosul proiect de lege prin care ministrul Justitiei, Catalin Predoiu (foto stanga), urmareste sa revina la situatia dinainte de octombrie 2018, cand a intrat in vigoare noua forma a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Mai exact, Predoiu vrea sa reduca de la 4 la 2 ani durata studiilor la Institutul National al Magistraturii, prin proiectul de lege „privind unele masuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, formarea profesionala initiala a judecatorilor si procurorilor, examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, stagiul si examenul de capacitate al judecatorilor si procurorilor stagiari, precum si la concursul de admitere in magistratura”.

Problema este mai delicata decat pare la prima vedere, intrucat justitiabilii se vor vedea pusi in situatia in care pricinile le vor fi solutionate de catre judecatori in varsta de 24-25 de ani, cu o experienta scazuta – atat profesionala, cat si de viata, in general.

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, CSMargareta a agravat situatia, formuland o observatie prin care propune extinderea competentei judecatorilor stagiari.

In loc de aceste observatii neserioase, CSM ar fi putut propune, de exemplu, ca judecatorii stagiari sa nu mai fie lasati sa intre singuri in completuri, ci doar insotiti de cate un judecator definitiv (regula in vigoare pana in a doua jumatate a anilor '90).

Pentru inceput, redam actuala competenta a judecatorilor stagiari, conferinta de art. 23 alin. 1 din Legea 303/2004:

„(1) Judecatorii stagiari judeca:

a) actiunile posesorii, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila;

b) litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 10.000 lei;

c) plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale, daca sanctiunea contraventionala maxima prevazuta de lege este de 10.000 lei;

d) cererile de valoare redusa, prevazute la art. 1.026-1.033 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile ulterioare;

e) cererile avand ca obiect inlocuirea amenzii contraventionale cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii;

f) cererile de abtinere si de recuzare, precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare in cauzele ce intra in competenta lor;

g) reabilitarea;

h) constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;

i) infractiunile prevazute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completarile ulterioare, si legile speciale, pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cu exceptia infractiunilor prevazute la art. 218 alin. (1) si (2), art. 219 alin. (1), art. 223, art. 226 si 227, precum si art. 239-241 din Legea nr. 286/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata, cererile de confirmare a solutiilor de renuntare la urmarirea penala si cererile de confirmare a redeschiderii urmaririi penale in cauzele care au ca obiect aceste infractiuni”.

Prezentam lista infractiunilor din Codul penal mentionate la litera i) de mai sus, asupra carora judecatorii stagiari nu sunt competenti:

- art. 218 alin. (1) si (2): violul;

- art. 219 alin. (1): agresiunea sexuala;

- art. 223: hartuirea sexuala;

- art. 226: violarea vietii private;

- art. 227: divulgarea secretului profesional;

- art. 239: abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor;

- art. 240: bancruta simpla;

- art. 241: bancruta frauduloasa.

Iata observatiile Plenului CSM, inclusiv cea legata de extinderea competentei judecatorilor stagiari:

„1. Ar trebui pastrata structura comisiilor de concurs prevazuta in reglementarile secundare adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, avand in vedere ca aceasta valorifica aspectele constatate la concursurile anterioare si a fost stabilita cu implicarea Institutului National al Magistraturii.

In procedurile de concurs sau examen desfasurate pana in prezent, modalitatea de organizare a comisiilor prevazuta de legislatia secundara a constituit un element benefic pentru indeplinirea activitatilor specifice.

Nu exista nicio ratiune semnificativa pentru modificarea unei structuri organizatorice care si-a dovedit in timp functionalitatea.

2. Este necesara eliminarea dispozitiei din cuprinsul art. 15 alin. (12) care prevede posibilitatea contestarii notei acordate la proba interviului, intrucat, in mod traditional, reglementarile legale nu au consacrat posibilitatea contestarii rezultatului obtinut la aceasta proba, iar aceasta solutie este in acord cu specificul probei interviului.

Prin urmare, se impune a se mentiona in mod expres faptul ca nota obtinuta la proba interviului nu poate fi contestata.

3. Data fiind necesitatea ca activitatea de judecata pe care o desfasoara judecatorii stagiari sa constituie un sprijin real pentru instante, este necesara extinderea competentei judecatorilor stagiari, astfel incat, pe durata stagiului, acestia sa judece si alte cauze decat cele prevazute la art. 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus ca judecatorii stagiari sa judece cauzele avand ca obiect:

a) actiunile posesorii, cererile privind pensiile de intretinere, cererile privind inregistrarile si rectificarile in registrele de stare civila, cererile privind validarea popririi, incuviintarea executarii silite si masurile asiguratorii;

b) litigiile patrimoniale avand ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depaseste 100.000 lei:

c) plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;

d) cererile privind ordonanta presedintiala;

e) cererile de emitere a ordonantei de plata;

f) cererile de valoare redusa, prevazute la art. 1026-1033 din Codul de procedura civila;

g) evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fara drept, prevazuta la art. 1034-1049 din Codul de procedura civila;

h) autorizarea intrarii in incaperi, prevazuta de art. 680 din Codul de procedura civila;

i) cererile avand ca obiect inlocuirea amenzii contraventionale cu sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii;

j) cererile de abtinere si de recuzare in orice materii, precum si cererile de revizuire si contestatiile in anulare in cauzele ce intra in competenta lor:

k) reabilitarea;

l) constatarea interventiei amnistiei ori gratierii:

m) infractiunile prevazute de Codul penal si de legile speciale, pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, inclusiv plangerile impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata, cererile de confirmare a solutiilor de renuntare la urmarirea penala si cererile de confirmare a redeschiderii urmaririi penale in cauzele care au ca obiect aceste infractiuni, cu exceptia infractiunilor prevazute la art. 218 alin. (1) si (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227, precum si art. 239-241 din Codul penal.

La stabilirea tipurilor de cauze de competenta judecatorilor stagiari au fost avute in vedere atat complexitatea relativ redusa a acestora, cat si volumul de activitate al instantelor judecatoresti pentru aceste categorii de cauze”.

* Cititi aici intreaga Hotarare nr. 161/2020 a Plenului CSM

* Cititi aici proiectul lui Catalin Predoiu

* Cititi aici expunerea de motive