Coincidenta istorica pentru justitia romana: vineri, 7 decembrie 2018, cand Curtea Militara de Apel a stabilit definitiv ilegalitatea Protocolului PICCJ-SRI din 2009, achitand un jandarm care fusese aranjat in baza ticalosului act (click aici pentru a citi), alta curte de apel – de data aceasta civila – a pronuntat doua achitari definitive, din cauza ca ancheta parchetului se bazase pe 6 note secrete ale Serviciului Roman de Informatii. Mai mult: in speta de fata, au fost efectuate interceptari in baza unor mandate de siguranta nationala. Amintim ca nu mai devreme de joi, 6 decembrie 2018, CCR a declarat neconstitutionala practica emiterii mandatelor de siguranta nationala in dosare vizand „orice alte actiuni (…) care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani” (click aici pentru a citi).

Nenorocire pentru Statul paralel. CCR a constatat ca mandatele pe siguranta nationala date in dosarele de coruptie sunt in afara legii, declarandu-le neconstitutionale. Acest lucru este un dezastru pentru campul tactic, provocand cosmaruri in randul celor cativa judecatori de la Inalta Curte care sunt responsabili cu emiterea pe banda rulanta a mandatelor pe siguranta nationala in dosarele de coruptie. Curtea Constitutionala a Romaniei a dezbatut joi, 6 decembrie 2018, dosarul nr. 1413D/2017 avand ca obiect "exceptia de neconstitutionalitate a sintagmei 'ori altor asemenea interese ale tarii' din cuprinsul art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, precum si a dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru modificarea si completarea unor acte normative care cuprind dispozitii procesuale penale", ridicata de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti in dosarul "Ferma Baneasa" judecat la Curtea de Apel Brasov.

Speta vizeaza in esenta o problema extrem de delicata, respectiv aceea a emiterii mandatelor de siguranta nationala de catre instantele din Romania in baza art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, care se refera la actiuni ce reprezinta amenintari la adresa sigurantei nationale, desi dosarele vizau fie infractiuni economice, fie de coruptie, fie orice alte infractiuni pe care unii procurori si judecatori au considerat ca le pot incadra la "alte asemenea interese ale tarii" care sa justifice respectivele mandate de siguranta nationala.

Vicepresedintele ALDE Varujan Vosganian reactioneaza dur dupa ultimele actiuni ale lui Klaus Iohannis (foto 1), care a refuzat numirea procuroarei Adina Florea la sefia DNA si a altor procuroare in functii de conducere la DIICOT si PICCJ, in paralel cu respingerea aiuritoare a propunerii de revocare si inlocuire a doi ministri. Vosganian face acuzatii dure la adresa lui Iohannis, despre afirma ca face abuz de prerogativele sale constitutionale.

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis (foto) a produs marti, 20 noiembrie 2018, o premiera. Iohannis nu doar ca a refuzat numirea Liei Olguta Vasilescu in functia de ministru al Transporturilor si a lui Ilan Laufer in functia de ministru al Dezvoltarii, ci a respins chiar propunerea premierului de revocare a actualilor detinatori ai celor doua portofolii, Paul Stanescu, respectiv Lucian Sova. De aici si ipoteza vehiculata in spatiul public in sensul ca Iohannis va refuza si noile propuneri facute de PSD pentru cele doua ministere – Olguta Vasilescu la Ministerul Dezvoltarii si Mircea Draghici la Ministerul Transporturilor – pe motiv ca functiile nu sunt vacante intrucat a refuzat revocarea din functie a lui Stanescu si Sova, iar detinatorii portofoliilor nu si-au dat demisia.

Ei bine, problema este ca o asemenea varianta de lucru este sortita din start esecului. Exista un precedent destul de recent care nu ii lasa niciun spatiu de manevra presedintelui, dupa cum vom vedea in cele ce urmeaza. Si nu este un precedent oarecare, ci unul produs chiar de catre Curtea Constitutionala a Romaniei in cazul revocarii Laurei Kovesi.

Presedintele Klaus Iohannis face tot ce ii sta in putere ca sa blocheze orice masura prin care se incearca decapitarea Sistemului ticalos si reformarea institutiilor din sistemul judiciar care in ultimii ani au nenorocit mii si mii de oameni. Ultima dovada a venit miercuri 21 noiembrie 2018, cand Iohannis a respins toate numirile care vin din partea ministrului Justitiei Tudorel Toader. Este vorba despre numirea Adinei Florea la sefia DNA, a procuroarei Georgiana Hosu ca adjunct la DIICOT, a procuroarei Florena Esther Sterschi la sefia Sectiei de resurse umane si documentare din PICCJ, procuroarei Iuliana Nedelcu, in functia de procuror-sef adjunct al Sectiei Judiciare din PICCJ si a procuroarei Antonia-Eleonora Constantin la sefia Sectiei Judiciare din PICCJ. Halucinant, toate candidaturi au fost respinse de Iohannis pentru presupunse colaborari cu Securitatea dinainte de 1990.

Teatrul National de Opereta si Musical „Ion Dacian” din Bucuresti a ajuns intr-o situatie disperata, din cauza lipsei fondurilor, personalului, infrastructurii si echipamentelor, precum si ca urmare a haosului administrativ cauzat de reorganizarile succesive din ultimii ani. O spun chiar managerul Bianca Ionescu-Ballo si liderul de sindicat Horea Repede, intr-un memoriu adresat premierului Viorica Dancila (foto) si inregistrat luni, 19 noiembrie 2018, la Secretariatul General al Guvernului.

Prof.univ.dr. Gheorghe Dobrican (foto) de la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative a Universitatii Ecologice din Bucuresti, fost judecator timp de 30 de ani si fost inspector general in Ministerul Justitiei a realizat o analiza exceptionala pe baza Deciziei istorice a Curtii Constitutionale a Romaniei, in care s-a stabilit ca toate persoanele condamnate definitiv in materie penala pentru infractiuni dezincriminate ori declarate neconstitutionale prin Decizii ale CCR, cum este cazul abuzul in serviciu, vor putea cere in instanta, prin cereri de constatare a dezincriminarii, anularea deciziilor de condamnare (Click aici pentru a citi). In analiza pe care o prezentam in exclusivitate, profesorul Dobrican arata ca cei carora le poate fi imputata situatia tragica in care mii de persoane au fost condamnate pentru infractiuni dezincriminate sau declarate neconstitutionale sunt Parlamentul Romaniei si organele de justitie care au obstructionat autoritatea CCR prin nepunerea in acord a legislatiei romane cu Decizii CCR.

Judecatoarea Florica Roman (foto) de la Curtea de Apel Oradea, victima unor abuzuri infioratoare comise de DNA intr-un dosar pe care procurorii anticoruptie i l-au fabricat si pe care tot procurorii anticoruptie i l-au inchis, se revolta dupa mizerabilul raport MCV fabricat de Comisia Europena, care practic cere actualei coalitii de guvernare sa blocheze orice reforma in sistemul judiciar astfel incat Justitia sa ramana in continuare sub controlul serviciilor secrete si sa fie condusa de personaje care au girat nenumarate incalcari ale drepturilor omului. Florica Roman acuza ca prin ultimul raport MCV, Comisia Europeana nu face altceva decat sa ascunda sub pres abuzurile comise impotriva romanilor de o Justitie subordonata serviciilor de informatii.

Desi Mecanisul de Cooperare si Verificare impus Romaniei in anul 2007 nu mai are nicio baza legala, nemaifiind aplicabil tarii noastre de la 1 ianuarie 2010, data la care a expirat clauza de salvgardare inclusa in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, acest mecanism ticalos continua sa fie impus tarii noastre de un grup ocult care se crede stapan peste Romania. Un grup care are ca interes impiedicarea oricaror reforme in Romania si care urmareste fatis aducerea la putere a unor "tehnocrati Ciolos-Soros", care sa raspunda la comenzile straine ale unor persoane cu interese meschine. Marti, 13 noiembrie 2018, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (foto alaturi de Monica Macovei), a dat citire concluziilor Raportului MCV pe Romania pentru anul 2018, ocazie cu care intreaga Europa a putut constata ingerinta fara drept a acestui organism in treburile interne ale Statului roman.

Foarte interesante detaliile oferite de jurnalista Sorina Matei privind-o pe actuala presedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea (foto dreapta). Sunt prezentate legaturile dintre Cristina Tarcea, predecesoarea acesteia la sefia ICCJ Livia Stanciu (foto centru), zisa “Stalin”, si Sistemul care controleaza tot ceea ce misca in Justitie, Sistem care in prezent le-ar oferi protectie celor doua.

Liderul PSD Liviu Dragnea (foto stanga) a avut luni, 12 noiembrie 2018, o noua iesire in care a demascat minciunile presedintelui Klaus Iohannis (foto dreapta) cum ca – vezi, Doamne – nu a avut niciodata dosar penal. Dragnea a venit la Parlament cu o noua valiza cu documente, seful social-democratilor amintind ca Iohannis a fost vizat de-a lungul timpului de 17 dosare penale. Dintre acestea, 16 au fost inchise la nivelul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, pe vremea cand institutia era condusa de Augustin Lazar (click aici pentru a citi).

Presedintele Klaus Iohannis (foto stanga) a fost vizat de nu mai putin de 17 dosare la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, 16 dintre ele fiind incepute pe vremea cand institutia a fost condusa de Augustin Lazar (foto dreapta) – intai ca procuror general adjunct (2001-2012), apoi ca procuror general (2013-2016).

#Rezistentii nu mai stiu din ce sa faca scandal si se dau in spectacol cu oua si propaganda in centrul Capitalei, in numele "libertatii presei si a libertatii de exprimare". Vineri, 9 noiembrie 2018, in fata sediului Autoritatii Nationale de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, a avut loc o desfasurare de "forte" cu oua si injurii la adresa conducerii acestei institutii, mai exact a presedintei ANSPDCP, Ancuta Opre, pe care o mana de #rezistenti, in frunte cu deja cunoscutii Marian Ceausescu si Cristian Dide, o acuza ca a amenintat site-ul RiseProject cu o amenda in valoare de 20 milioane euro, daca nu sunt puse la dispozitie Autoritatii sursele de la care a fost obtinuta valiza cu documente legate de afacerea TelDrum.

Reactie furtunoasa a presedintelui Senatului, Calin Popescu-Tariceanu (foto), dupa ce Directia Nationala Anticoruptie a dovedit ca in mandatul Ancai Jurma isi duce mai departe metehnele inchizitoriale care au avariat imaginea parchetului pe vremea Laurei Kovesi. Mai precis, liderul ALDE si-a exprimat revolta fata de obiceiul DNA de a scurge in presa de casa informatii din dosar cu mult inainte ca acestea sa le fie aduse la cunostinta suspectilor sau inculpatilor, cu singurul scop de a-i discredita pe acestia si de a-i prezenta ca vinovati in ochii opiniei publice.

Umilinta maxima pentru presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Cristina Tarcea (foto). Aceasta a oferit miercuri, 7 noiembrie 2018, o prestatie cel putin indoielnica la Curtea Constitutionala a Romaniei, acolo unde s-a discutat conflictul juridic de natura constitutionala dintre ICCJ si Parlament, reclamat de Guvern, in cazul compunerii Completelor de 5 judecatori. Dovada este ca Tarcea nu a reusit sa convinga judecatorii CCR, astfel incat acestia din urma au confirmat ca Inalta Curte a incalcat legea.

Liderul PSD Liviu Dragnea a raspunde ironic in scandalul valizei cu asa-zise documente compromitatoare la adresa sa, gasita chipurile de un taran si livrata site-ului sorosist Rise Project. Dragnea a venit la Parlament luni, 5 noiembrie 2018, in fata jurnalistilor cu doua valize, una cu gogosi pentru cei de la Rise Project, si alta in care se aflau sase dosare despre Klaus Iohannis, despre care a spus ca a gasit-o in fundul curtii.

Pesedintele Klaus Iohannis (foto stanga) a ajuns sclavul serviciilor. O spune preotul Chris Terhes, presedintele Coalitiei Romanilor pentru Combaterea Coruptiei, care scoate in evidenta cronologia unor mutari dubioase facute la Parchetul General.

Carmen Iohannis, sotia presedintelui Klaus Iohannis, trebuie sa raspunda in fata legii pentru casa dobandita cu acte false. Este concluzia ce se desprinde din interviul acordat de catre procurorul Ioan Muresan (foto) jurnalistei Bianca Nae de la Antena 3, primul fragment fiind difuzat joi, 1 noiembrie 2018, in emisiunea „Sinteza Zilei”, a lui Mihai Gadea.