luju luju luju

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

GATA CU AMATORISMUL – Prin OUG 92/2018, Guvernul pune capat fluxului de procurori adusi peste noapte de la parchete de judecatorii, direct la marea coruptie. Nu mai pot ramane la PICCJ, DNA si DIICOT procurorii care nu au 10 ani vechime si grad profesional de curte de apel. Procurorii care nu indeplinesc aceste conditii isi inceteaza activitatea. Se asteapta ca “vedetele DNA” aduse de Kovesi sa-si ia talpasita. Cititi modificarile facute prin OUG la Legile Justitiei (Documente)

Marţi, 16 octombrie 2018 20:09 | Scris de George TARATA - Valentin BUSUIOC | pdf | print | email

Ordonanta de Urgenta privind modificarea Legilor Justitiei a fost publicata marti dupa-amiaza, 16 octombrie 2018, in Monitorul Oficial. Astfel, opinia publica poate avea acces in sfarsit la continutul concret al acestei OUG, in conditiile in care in ultimele zile informatiile oferite au fost unele pe surse sau incomplete. Lumea Justitiei publica in premiera o analiza comparativa a schimbarilor aduse prin OUG la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Dupa cum se va putea observa, sunt modificari importante, care pot face curatenie si pot profesionaliza marile parchete, folosite in ultimii ani in batalii politice si umplute cu fel de fel de procurori dispusi sa execute orice comanda pentru a avansa in cariera. Spre exemplu, o prevedere esentiala in acest sens este majorarea de la 8 ani la 10 ani a vechimii in magistratura necesare pentru a accede la DNA, ceea ce va face ca procurori veniti de la parchete de judecatorii direct la DNA, cu experienta minima, precum Alexandra Lancranjan, zisa “Veverita”, si alte “vedete” aduse de Kovesi, sa fie nevoiti sa plece din parchetul anticoruptie. De asemenea, alta prevedere importanta este ca pentru a putea activa la PICCJ este nevoie ca procurorul in cauza sa detina grad profesional de parchet de curte de apel. Or, daca tinem cont DNA si DIICOT sunt structuri in cadrul PICCJ, este limpede ca aceeasi vechime este ceruta pentru a activa la cele doua structuri. Iar cine nu indeplineste noile conditii va fi nevoit sa isi ia talpasita din DNA si DIICOT.


Iata schimbarile facute prin OUG la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si forma articolelor din cele trei legi in vigoare pana la modificarile operate prin ordonanta de urgenta:

Modificarile la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Art. 44 alin. (1) lit. c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“c) 10 ani vechime in functia de judecator sau procuror pentru promovarea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”

Forma art. 44 alin. (1) lit. c) pana la modificarea prin OUG:

“(1) Pot participa la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare judecatorii si procurorii care au avut calificativul 'foarte bine' la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani, au functionat efectiv timp de cel putin 3 ani la instanta sau parchetul ierarhic inferior celui la care doresc sa promoveze si indeplinesc urmatoarele conditii minime de vechime:

c) 18 ani vechime in functia de judecator sau procuror, pentru promovarea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Nota: Se observa asadar ca prin noua ordonanta, vechimea necesara pentru accederea in functia de procuror la PICCJ a fost scazuta de la 18 la 10 ani.

Dupa art. 44 alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (3/1), cu urmatorul cuprins:

“(3/1) Pentru a fi promovati in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, proicurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator, cel putin gradul profesional corespunzator parchetului de pe langa curtea de apel si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

Art. 44 alin. (4) se modifica dupa cum urmeaza:

“(4) Consiliul Superior al Magistraturii verifica, prin sectiile corespunzatoare, indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1)-(3/1)”.

Forma art. 44 alin. (1) pana la modificarea prin OUG:

“Consiliul Superior al Magistraturii verifica, prin sectiile corespunzatoare, indeplinirea conditiilor prevazute la alin (1)-(3)”.

Nota: Practic, este o corelare cu alineatul 3/1 nou-introdus, CSM urmand sa verifice prin sectiile corespunzatoare inclusiv indeplinirea conditiilor prevazute de alin. 3/1 pentru promovarea in functia de procuror PICCJ.

Art. 54 alin. (1) se modifica dupa cum urmeaza:

“Art. 54 – (1) Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestuia, precum si procurorii sefi de sectii ai acestor parchete, sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

Forma art. 54 alin. (1) pana la modificarea prin OUG:

“Art. 54 – (1) Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectii ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si adjunctii acestuia sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data”.

Nota: Se observa doua modificari aduse prin OUG. In primul rand, pentru a putea ocupa functii de conducere in PICCJ, DNA si DIICOT vechimea minima necesara in magistratura a fost crescuta de la 10 ani la 15 ani. Apoi, prin OUG s-a introdus conditia unei vechimi minime de 15 ani in magistratura si pentru sefii de sectii din DIICOT, in conditiile in care in forma initiala acestia lipseau din enumerarea functiilor de conducere pentru care este obligatorie vechimea. De asemenea, in forma initiala nu se prevedea practic numirea sefilor de sectii din DIICOT de catre presedintele Romaniei.

Dupa art. 54 alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1/1) cu urmatorul cuprins:

“(1/1) In vederea formularii propunerilor de numire in functiile de conducere prevazute la alin. (1), ministrul justitiei organizeaza o procedura de selectie, pe baza unui interviu, in cadrul caruia candidatii sustin un proiect privind exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere pentru care si-au depus candidatura. In vederea asigurarii transparentei, audierea candidatilor se transmite in direct, audiovideo, pe pagina de internet a Ministerului Justitiei, se inregistreaza si se publica pe pagina de internet a ministerului”.

Nota: Asadar, prin modificarile aduse se stabileste procedura de selectie a procurorilor propusi pentru functii de conducere in PICCJ, DNA si DIICOT.

Art. 57 alin. (7) se modifica dupa cum urmeaza:

“(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, dispozitiile alin. (1)-(6) fiind aplicate corespunzator. Delegarea procurorilor la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori”.

Forma art. 57 alin. (7) pana la modificarea prin OUG:

“(7) In interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv in functii de conducere, dispozitiile alin. (1)-(6) fiind aplicabile in mod corespunzator”.

Nota: Concret, a fost introdusa prevederea conform careia delegarea procurorilor la PICCJ se face doar de catre Sectia pentru procurori a CSM. Este o modificare extrem de importanta care practic il lasa pe Procurorul General al Romaniei fara jucaria delegarilor, stiut fiind ca acesta pana acum putea delega cu de la sine putere in orice functie, pe cine doreste. A se vedea spre exemplu cazul Laurei Kovesi (foto dreapta), delegata de Augustin Lazar (foto stanga) la PICCJ doar ca nu cumva aceasta sa fie nevoita sa se intoarca la Sibiu.

Modificarile la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara

Art. 79/1 alin. (3) si (9) se modifica dupa cum urmeaza:

(3) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

(9) Procurorii numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului sef al acestei directii, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 100 lit. b) – e) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Forma art. 79/1 alin. (3) si (9) pana la modificarea prin OUG:

(3) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 8 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma interviului organizat de comisia constituita in acest scop”.

(9) Procurorii numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului sef al acestei directii, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare”.

Nota: In ceea ce priveste modificarile la art. 79/1 alin. (3), acestea privesc majorarea vechimii in magistratura de la 8 ani la 10 ani, pentru a putea accede in DIICOT. In ceea ce priveste modificarile aduse la art. 79/1 alin. (9), acestea se refera la indicarea exacta a anumitor sanctiuni disciplinare care sa conduca la revocarea din functie, in conditiile in care in forma initiala se preciza doar ca revocarea din functie se face in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare.

Art. 87 alin. (2) si (8) se modifica dupa cum urmeaza:

(2) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 10 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs organizat de catre comisia constituita in acest scop”.

(8) Procurorii numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu avizul sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art. 100 lit. b) – e) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Forma art. 87 alin. (2) si (8) pana la modificarea prin OUG:

(2) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, cel putin 8 ani vechime in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs sustinut in fata Sectiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”.

(8) Procurorii numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu avizul conform al Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare”.

Nota: In ceea ce priveste modificarile la art. 87 alin. (2), acestea privesc majorarea vechimii in magistratura de la 8 ani la 10 ani, pentru a putea accede in DNA. De asemenea, accederea in DNA se va face dupa modificarea prin OUG in urma unui concurs organizat de comisia constituita in acest scop, in timp ce in forma initiala a legii se mentiona un concurs sustinut in fata Sectiei pentru procurori a CSM. In ceea ce priveste modificarile aduse la art. 87 alin. (8), acestea se refera la indicarea exacta a anumitor sanctiuni disciplinare care sa conduca la revocarea din functie, in conditiile in care in forma initiala se preciza doar ca revocarea din functie se face in cazul aplicarii unei sanctiuni disciplinare. Totodata, dupa modificarea prin OUG, revocarea din functie se va face cu avizul Sectiei pentru procuror a CSM, deci aviz consultativ, nu cu avizul conform al Sectiei pentru procurori a CSM asa cum era in forma initiala a legii.

La art. 88/2 se introduce un nou alineat, alin. (5), cu urmatorul cuprins:

“Pe durata desfasurarii activitatii in cadrul Sectiei pentru Investigarea infractiunilor din Justitie, procurorii cu functii de conducere si executie beneficiaza de drepturile procurorilor detasati, in conditiile legii”.

Art. 88/5 alin. (5) lit. a) se modifica dupa cum urmeaza:

“a) un interviu, transmis in direct si ulterior arhivat pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, sustinut in fata comisiei prevazute la art. 88/3 alin. (2) din care face parte de drept si procurorul sef sectie”.

Forma art. 88/5 alin. (5) lit. a) pana la modificarea prin OUG:

“a) un interviu transmis in direct, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, sustinut in fata Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”.

Nota: Modificarile privesc modalitatea de derulare a interviului sustinut de procurorii care doresc sa activeze in Sectia de investigare a infractiunilor comise de magistrati.

Modificarile la Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

Art. 28 alin. (3) se modifica dupa cum urmeaza:

(3) Reprezentantii societatii civile participa, cu drept de vot, la lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”.

Forma art. 28 alin. (3) pana la modificarea prin OUG:

Reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii”.

Nota: Practic, se face precizarea ca membrii societatii civile au drept de vot in Plenul CSM, in conditiile in care acest lucru nu era stipulat.

Art. 40 alin. (2) lit. c) se modifica dupa cum urmeaza:

c) avizeaza propunerea ministrului justitiei de numire si revocare a procurorilor sefi de sectii ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism”.

Forma art. 40 alin. (2) lit. c) pana la modificarea prin OUG:

c) numeste si revoca procurorii sefi de sectii ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism

Nota: Practic, avem o rearanjare a art. 40 in legatura cu atributiile Sectiei pentru procurori a CSM. Prevederea art. 40 alin. (2) lit. c) din Ordonanta de Urgenta se regasea in forma initiala a legii la lit. b) cu urmatorul cuprins: „avizeaza propunerea ministrului Justitiei de numire si revocare a procurorului general al Parcohetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, a adjunctilor acestora, a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si a adjunctilor acestuia”. Se observa inclusiv insa o modificare a continutului. Mai exact, OUG mentioneaza la art. 40 alin. (2) lit. c) ca Sectia pentru procurori a CSM avizeaza numirea si revocarea sefilor de sectii din PICCJ, DNA si DIICOT, in timp ce in forma initiala vizati erau sefii si adjunctii PICCJ, DNA si DIICOT.

3. La art. 44 dupa alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (3/1), cu urmatorul cuprins:

(3/1) Ministrul justitiei poate sesiza Inspectia Judiciara pentru a se stabili daca exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare de catre procurori. Cercetarea disciplinara se efectueaza de Inspectia Judicara, prevederile prezentei sectiuni fiind aplicabile in mod corespunzator”.

4. Art. 55 alin. (1) lit. c) se modifica dupa cum urmeaza:

c) sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat, pe baza raportului intocmit de Inspectia Judiciara, ca persoana in cauza nu si-a indeplinit sau si-a indeplinit in mod corespunzator, in mod grav, repetat si nejustificat, atributiile prevazute de lege”.

Forma art. 55 alin. 1 lit. c) pana la modificarea prin OUG:

c) „persoanei in cauza ii este retrasa increderea de catre majoritatea judecatorilor sau procurorilor, dupa caz, care functioneaza efectiv la instanteie sau parchetele pe care acestea le reprezinta”.

Nota: este o modificare importanta a unei conditii pentru care se poate dispune revocarea membrilor CSM.

5. Art. 55 alin. (3) se modifica dupa cum urmeaza:

(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din functie a unui membru al Consiliului se desfasoara dupa cum urmeaza:

a) solicitarea de revocare poate fi initiata de cel putin 2/3 din numarul adunarilor generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se solicita;

b) sesizarea trebuie sa cuprinda indicarea concreta a atributiei prevazute de lege pe care persoana in cauza nu si-a indeplinit-o sau si-a indeplinit-o in mod necorespunzator, in mod grav, repetat si nejustificat, precum si a motivelor din care rezulta aceasta situatie. Sesizarea este inadmisibila atunci cand vizeaza modul in care membrul ales si-a exercitat dreptul de vot, mandatul membrului ales nefiind imperativ;

c) solicitarea de revocare se transmite sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care dispune efectuarea verificarilor necesare de catre Inspectia Judiciara. Verificarile trebuie efectuate in termen de cel mult 90 de zile de la data sesizarii Inspectiei Judiciare. Inspectorul-sef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificarilor daca exista motive intemeiate care justifica aceasta masura, dispozitile art. 46 alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzator;

d) raportul intocmit de Inspectia Judiciara se transmite sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care il va comunica judecatorului sau procurorului vizat. Impotriva raportului, judecatorul sau procurorul poate formula obiectiuni in termen de 30 de zile de la comunicare. Raportul definitiv se comunica adunarilor generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se solicita;

e) in vederea dezbaterii raportului, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii convoaca toate adunarile generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se solicita, stabilind o singura data si o ora pentru desfasurarea acestora;

f) persoana vizata de revocare se poate adresa judecatorilor sau procurorilor in vederea sustinerii propriului punct de vedere, in orice mod, pana la data adunarilor generale;

g) daca 2/3 din numarul voturilor valabil exprimate de judecatorii sau procurorii intruniti in adunarile generale ale instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii vizat de procedura sunt in sensul mentinerii solicitarii de revocare, sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii ia act de hotararile adunarilor generale;

h) adunarile generale ale instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se solicita sunt legal constituite in prezenta a cel putin 2/3 din numarul total al judecatorilor sau procurorilor. Hotararile adunarilor generale se adopta cu votul a cel putin 2/3 din numarul total al judecatorilor sau procurorilor”.

Forma art. 55 alin. (3) pana la modificarea prin OUG:

(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), procedura de revocare din functie a unui membru al Consiliului se desfasoara dupa cum urmeaza:

a) retragerea increderii poate fi initiata de orice adunare generala de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se solicita. Organizatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor pot sesiza adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor in vederea initierii procedurilor de retragere a increderii;

b) Consiliul declanseaza demersurile de retragere a increderii, la cererea a cel putin 10 adunari generale in cazul judecatoriilor sau parchetelor de pe langa judecatorii, 3 adunari generale in cazul tribunalelor sau parchetelor de pe langa tribunale, o adunare generala in cazul curtilor de apel sau al parchetelor de pe langa curtile de apel, respectiv a adunarii generale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

c) hotararile din adunarile generale pentru initierea sau sustinerea declansarii procedurii de retragere a increderii se iau cu majoritatea voturilor judecatorilor sau procurorilor care functioneaza efectiv la acea instanta sau la acel parchet, prin vot secret, direct si personal;

d) in termen de 10 zile de la data la care este sesizat, cu respectarea conditiilor prevazute la lit. a) si b), Plenul Consiliului convoaca toate adunarile generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se solicita, stabilind o singura data si ora pentru desfasurarea acestora, insa nu mai tarziu de 20 de zile de la data convocarii. Judecatorului sau procurorului vizat i se comunica de indata hotararea sau hotararile prin care s-a luat masura initierii procedurii de revocare;

e) persoana pentru care se solicita retragerea increderii se poate adresa judecatorilor sau procurorilor in vederea sustinerii propriului punct de vedere, in orice mod, pana la momentul inceperii votului;

f) in termen de 5 zile de la finalizarea adunarilorn generale convocate potrivit dispozitiilor prevazute la lit. d), Plenul Consiliului valideaza rezultatele votului exprimat;

g) daca majoritatea voturilor valabil exprimate de judecatorii sau procurorii intruniti in adunarile generale ale instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul ales al Consiliului Superior al Magistraturii sunt in sensul retragerii increderii, calitatea de membru ale Consiliului inceteaza de drept la data validarii rezultatelor de catre Plenul Consiliului;

h) adunarile generale ale instantelor sau parchetelor pe care le reprezinta membrul Consiliului Superior al Magistraturii a carui revocare se solicita sunt legal constituite in prezenta a cel putin 2/3 din numarul total al judecatorilor sau procurorilor. Hotararile adunarilor generale se adopta cu votul a cel putin 2/3 din numarul total al judecatorilor sau procurorilor”.

Nota: Sunt alte modificari importante privind modalitatea de revocare a membrilor CSM.

La articolul 55, alineatele (4) si (5) se abroga.

Art. 55 alin. (9) se modifica dupa cum urmeaza:

(9) Dispozitiile alin. (1) – (3) se aplica in mod corespunzator si in cazul revocarii membrilor alesi de la Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Forma art. 55 alin. (9) inainte de modificarea prin OUG:

„(9) Decizia de revocare a membrilor alesi de la Inalta Curte de Casatie si Justitie se ia cu votul majoritatii judecatorilor in exercitiu de la Inalta Curte de Casatie si Justitie”.

Nota: Mentiuni privind modalitatea de revocare a membrilor CSM reprezentanti ai ICCJ.

Articolul 55/1 se abroga.

Art. IV. – Prevederile art. I pct. 97 si 98 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu referire la art. 58 alin. (1/1) si (1/2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, intra in vigoare la data de 30 iunie 2019, data finalizarii exercitarii presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene de catre Romania.

Art. V. – Prevederile art. I pct. 142 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu referire la art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

Art. VI. – (1) Dispozitiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor in complet format din 3 judecatori se aplica apelurilor formulate in procese pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2020. In procesele pornite incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pana la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori.

(2) In cauzele penale, dispozitiile art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, privitoare la judecarea apelurilor in complet format din 3 judecatori se aplica la judecarea apelurilor in cauzele care au fost inregistrate in prima instanta incepand cu 1 ianuarie 2020. Apelurile formulate in cauzele penale inregistrate in prima instanta incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pana la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se judeca in complet format din 2 judecatori.

Art. VII. – Procurorii care, la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, isi desfasoara activitatea in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si al Directiei Nationale Anticoruptie, precum si in cadrul celorlalte parchete, raman in functie in cadrul acestora, numai daca indeplinesc conditiile prevazute in Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. VIII. – (1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta referitoare la modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Prevederile prezentei ordonante de urgenta referitoare la modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, intra in vigoare la aceeasi data cu Legea nr. 242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

Prezentam integral OUG 92/2018, legile modificate de aceasta fiind atasate la finalul articolului:

 

Accesari:18866

Comentarii

# Av. Nicolae Trăistaru date 16 octombrie 2018 20:22 +5

Întrebare: Procurorii MAN și ARDELEAN de la DNA ORADEA revin la parchetele locale? Pot fi detașați la DIICOT sau la OLAF!

# Decebal: Adevărul spus pe jumătate e tot o minciună... date 16 octombrie 2018 22:40 +11

Iliescu nu era nici pt.el nici pt.țară.Constantinescu a fost pt.țară dar nu avea putere.Apoi repus Iliescu de frica lui Vadim(deoarece urma"planu" formării UE)Apoi Băse'era doar pt.el însă Johann întrece orice imaginație malefică! E doar pentru el şi TOTAL CONTRA ȚĂRII. În realitate SRI conduce! iar din 2004 are şi sprijin extern(prin"alte"protocoale superilegale 8) chiar dacă are buget românesc si toate privilegiile acest serviciu este TOTAL ANTI-național ANTIconstituțional şi SUPER-ilegal. DEGEABA"ăştia"ne spoiesc ochii şi urechile cu"REFORMA",în țara asta nu se va schimba ABSOLUT NIMIC CA PRINCIPIU DE CONTROL astfel dacă sistemul mafiot SRI va ceda dintr-o parte vor crea alte pârghii mai subtile de control. Țara asta NU VA FI RESETATĂ ÎN MOD DEMOCRATIC NICIODATĂ decât în cazul unor evenimente ŞOC! o revoluție făcută de popor(nu de SRI),Război,meteoriți,sau un cutremur cu pagube ce depăşeşte PIB..altfel în țara mămăligii nu e nici o şansă reală de stat de drept şi democrație :-x

# dorel date 16 octombrie 2018 20:55 +17

Sistemul judiciar a ramas singurul sistem nerestructurat din Romania din 1990 pana in prezent fiindca a fost folosit pentru transferarea(furtul) muncii poporului roman din 1947 pana in 1990 in buzunarele oamenilor politici.. Daca toate celelate domenii au cunoscut restructurari cu convulsii, greve si alte mutinguri, barberiti de pensii si salarii, smecherii din justitie si-au intins plapuma si si-au marit salariile si pensiile de au ajuns la soare. Toti niste reziduuri ale sistemului dat jos prin varsare de sange in decembrie 1989! In timp ce partidele se rafuiau intre ele, smecherii au profiatat in numele independentei magistratilor pe care nu i-a intrebat nimeni ce fac si uite asa au ajuns cu pensii de 70 de ori mai mare decat pensia minima pe tara! Huuo!

# John Snow date 16 octombrie 2018 21:00 +19

CE AVEM NOI AICI: in lista de procurori delegati fara stagiu minim de experienta pentru a efectua paradeli la comanda la DNA trebuie inclus si STRÎMBEI MARIUS CATALIN Procuror militar la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar BUCURESTI declarat admis la D.N.A. structura centrală în urma INTERVIULUI din 3 septembrie 2014. IN TOT ACEST INTERVAL DIN 2014 PANA IN PREZENT A STAT PE SALARIU MARE SA EXECUTE PARADELI. STRÎMBEI MARIUS-CĂTĂLIN a fost numit în funcția de procuror dupa absolvire INM la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București prin Decretul nr. 152/2011 semnat de Președintele României TRAIAN BĂSESCU pe, 2 februarie 2011. - deci numai 3 ani vechime !!!!! - perfect pentru paradeli la comanda

# Adevarul date 16 octombrie 2018 21:35 -5

Nu mă pronunți că este bine sau nu această modificarea legii însă orice lege se referă numai către viitor , trebuia la inființarea structurilor să fie această lege OG astfel dreptul la muncă și de salarizare cum rămăne , cu căt ești într-o funcție mai mare ai x salar acum că merg înapoi și salarul se va diminua , care va conta și la pensie . Să nu uităm că și OG este defapt o lege.

# De luat in seama date 16 octombrie 2018 23:58 +4

La Piatra Neamț, șef la biroul terit DIICOT este Gaman Laura Francisca din 17 ian 2018. Nu a promovat ex de capacitate susținut în martie 2002 si septembrie 2002 dat a lucrat în continuare ca si cum nu a picat examenele. Surprinzător desi Constituția a fost revizuită în nov 2003 ea ocupa POST DE PROCUROR FINSNCIAR, singura pe post la examen în februarie 2004( cautati pe net informatii). În 2005 procurorii financiari sunt preluați la Parchetele de Tribunal. În 2010 ajunge la DIICOT. E normal sa ramana la DIICOT PIATRA NEAMT daca nu a promovat în viata sa niciun examen si sa iasa la pensie cu grad de ICCJ ? D ul TOADER , Informati- va despre caz si da- ti un Raspuns despre sluga SISTEMULUI!!!!!

# Andy date 17 octombrie 2018 02:09 +1

Nesimtitilor lasati vrajeala si jumatatile de măsură. Dati gratierea si amnistia. Justitia nici pe departe nu a existat in Ro. Ce e cu bolmojeala protocoalelor ilegale? Tariceanu si Dragnea vor s-o faca tot mafioteste, dau pe şest cica rejudecarea dosarelor de coruptie cica care cum crede ca a fost judecat pe protocoale sa ceara rejudecarea. Panaramelor. Ma mir ca nu-i e rusine lui Tariceanu ca el a semnat documentul in 2005 de initiere a protocoalelor. Tot proştii s-o ia pe cocoasa si vipurile sa scape. Toate condamnarile date de falsa justitie sunt NULE. Numai un nebun rau intentionat poate sa afirme ca un caz a fost judecat "corect" iar altul nu cand toata justitia a fost o mascarada un grup de crima organizata, bazata pe legi neclare interpretabile ,pe smecherie,pe protocoale secrete ilegale etc

# Gilu date 17 octombrie 2018 07:40 +3

Dezinfectie sau dezinsectie ? Si una si alta ...

# Io*- Edelweiss date 17 octombrie 2018 11:14 +2

DERATIZARE. Când e grăire despre ȘOBOLANI zice-se că e deratizare.

# comisaru ciordaru date 17 octombrie 2018 08:50 -2

Foarte bune modificarile! Nu trebuie sa lucreze ( sa ne lucreze) DECAT cei unsi de noi cu alifia rosie. Asta e clar? Daca nu, ciocu mic, acum noi suntem..... puterea.

# 1 date 17 octombrie 2018 09:05 +10

Nu inteleg de ce toata lumea plange de grija desfiintarii DNA. Pai DNA-ul s-a desfiintat singura, prin incompetenta, mandria si prostia conducerii si a angajatilor. Nu le-a fost rusine sa faca dosare(cu care sa se si laude) pentru carnati, caltabosi, ghivece de flori,gaini, curci, etc., pentru care un procuror-de judecatorie- normal la cap, ti-ar da un picior in fund? S-a dovedit ca aceasta institutie este nefunctionala. Distrusa si refacuta. Punct!

# Ardeleanu' date 17 octombrie 2018 14:18 +2

NU PLEACA NIMENI :D :D :D nu mai informati gresit. Decizia CSM, după OUG pe justiție: Procurorii de la parchetele importante rămân în funcții. Procurorii de la DNA, DIICOT şi de la parchetele importante rămân în funcţii. Este decizia secţiei de procurori din CSM luată miercuri, după o ședință la care a participat și ministrul justiției, Tudorel Toader.

# marius date 17 octombrie 2018 14:22 +2

Vai saracul pui de cuc de la DNA il duc. Lacrimi de crocodil, coroane, lumanari, slujbe de pomenire, parastase, colive, vaicareli, batistute cu iz de mortaciune, multa. multa incompetenta. Doamne de cand astept momentul acesta!!! As fi tare interesat sa vedem cine mai empatizeaz cu aceste Kalasnicoave ale statului paralel, exceptand fabricantii de gloante si portrete la comanda pentru interioare cu spatii foarte mici.

# Steve date 17 octombrie 2018 14:39 +4

Prevederea ca trebuie ca membrul CSM sa fi incalcat o prevedere legala in mod "repetat si grav " este constrangatoare si ar trebui scos ! Membrii CSM trebuie sa poata fi revocati pt ca pur si simplu nu mai reprezinta parerea majoritara si de bun-simt a colegilor lor cum s-a intmplat cu penibilul Danilet !

# Woland date 18 octombrie 2018 11:58 0

Foarte-foarte multi au crezut ca SRI inseamna Serviciul ROMAN de Informatii. Ei bine, de la Asztalos citire, care, din ungur, s-a romanizat "Magureanu", SRI inseamna de fapt Serviciul RATAT de Informatii. Iar istoria se rescrie pe baza de "protocoale" ! Halal serviciu, halal Justiţie, halal presedinti ! Halal stat....

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - In cazul crimelor de la Caracal avem de-a face cu:

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 21.08.2019 – Werner a dat gazele pe o sapca

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER