Principiul separatiei si echilibrului puterilor in Stat este incalcat chiar de catre cei care ar trebui sa vegheze la respectarea legii si la aplicare ei. Importanti reprezentatii ai autoritatii judecatoresti s-au coalizat pentru a bloca Legile Justitiei si au demarat o operatiune concertata de boicot a procesului legislativ din Parlament emitand, parca vorbiti, in aceeasi perioada, comunicate de presa si luari de pozitii prin care cer tuturor judecatorilor si procurorilor din tara, in acelasi glas, asemenea sindicalistilor sau membrilor unui partid politic, "respingerea in bloc a proiectelor" de modificare a Legilor Justitiei.

In mod ingrijorator, pozitiile judecatorilor si procurorilor din Romania fata de un proiect de lege aflat in Parlament pot aduce atingere principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, dat fiind ca acestia au obligatia de a-si exercita exclusiv competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si de a se abtine de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice, asa cum pare sa se intample in aceste zile.

Iar aceasta obligatie este stipulata si in Legea fundamentala la articolul 124 din Constitutia Romaniei care prevede la alin. (3) ca "judecatorii sunt independenti si se supun numai legii".

In schimb, prin luarile de pozitii ale unor judecatori si procurori sau institutii parte a autoritatii judecatoresti  se exercita o presiune asupra institutiilor implicate in procesul legislativ, institutii precum PICCJ, DNA, CSM, Forumul Judecatorilor din Romania sau sefa ICCJ judecatoarea Cristina Tarcea emitand pozitii care au rolul de a perturba actul de legiferare, cu dorinta clara de a bloca parcursul legislativ al Legilor Justitiei. Astfel, judecatorii si procurorii nu fac decat sa abdice de la statutul de magistrat si sa duca o lupta populara impotriva puterii legislative.

Conform legii, Inalta Curte si instantele, cat si Ministerul Public si CSM nu au niciun rol in procedura de legiferare, iar pe cale de consecinta nu pot initia si nici cenzura actele normative, singura lor obligatie fiind aceea de a aplica legea, in limitele ei.

Apreciem ca prin demersul lor reprezentatii autoritatii judecatoresti - judecatoarea Cristina Tarcea, Ministerul Public si CSM - nu fac decat sa atenteze si sa interfereze in normele de tehnica legislativa care prevad un parcurs standard al actelor normative, motiv pentru care solicitam institutiilor abilitate sa ia pozitie fata de reactiile acestora.

Uzurparea compentelor puterii legislative

Tonul indemnului de respingere in bloc a Legilor Justitiei a fost dat de Forumul Judecatorilor din Romania (FJR) condus de judecatorii Dragos Calin si Ionut Militaru printr-un memorandum la care au achesat cateva mii de judecatori si procurori si imbratisat rapid de sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Cristina Tarcea, care isi stimula colegii "sa nu permita intrarea in discutii generale sau si mai rau... pe fond".

Apelul facut de Cristina Tarcea, judecatorul care detine functia cea mai inalta in sistemul judiciar, este ingrijorator, dat fiind ca in calitatea sa de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, trebuie sa se actioneze conform Constitutiei si legilor in vigoare.

In schimb, aceasta pare ca a uitat ce prevede art. 126 din Legea fundamentala care, la alin. (3) stabileste ca "Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentie sale".

De asemenea, in opinia noastra, Cristina Tarcea nesocoteste si articolul 64 din Constitutie care prevede la alin. (1) ca "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoarea a tarii", si trebuie lasat sa faca legile asa cum considera de cuviinta.

Pe de alta parte, judecatoarea Cristina Tarcea poate cadea sub incidenta raspunderii pentru abaterea disciplinara prevazuta la art. 99 lit. ș) din Legea nr. 303/2004 care se refera la nerespectarea Deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR). Iar aceasta pentru ca prin decizia CCR nr. 68/2017 privind OUG 13 s-a statuat ca este atributul exclusiv al Parlamentului de a legifera, proces care nu poate fi perturbat de nicio alta putere a statului, si deci nici de puterea judecatoreasca.

De altfel, privitor la aceasta posibilitate, presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu a anuntat deja ca va face sesizare disciplinara fata de judecatoarea Cristina Tarcea pentru imixtiunea grosolana in treburile puterii legiuitoare.

Pentru "coalizarea magistraturii" impotriva Legilor Justitiei aflate la Parlament a militat si judecatorul Bogdan Mateescu din CSM, care isi ambitiona colegii de pe forumul judecatorilor sa reactioneze pe toate caile impotriva Legilor Justitiei.

Ulterior impulsurilor date de FJR, Cristina Tarcea sau Bogdan Mateescu, Forumul Judecatorilor din Romania a cerut adunarilor generale printr-o adresa de 20 de pagini pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta exclusiv la finalul articolului, sa impiedice "promovarea unor proiecte retrograde" prin respingerea in bloc a celor modificarilor aduse Legile 303, 304 si 317.

Intre timp, in ultimele doua zile, au aparut si interviul vicepresedintelui CSM procurorul Cristian Ban care s-a declarat ingrijorat de Legile Justitiei - motivand ca separarea carierelor, asa cum se doreste prin Legile Justitiei ar "tinde la crearea a doua CSM-uri si ulterior creeaza premisele pierderii statutului de magistrat al procurorilor" – dar si luarile de pozitii ale Parchetului General condus de Augustin Lazar si ale Directiei Nationale Anticoruptie conduse de Laura Kovesi care au cerut public, in comunicate de presa, blocarea Legilor Justitiei prin respingerea in bloc a proiectelor.

Miza modificarilor

In mod neintentionat, cu siguranta, in iesirile publice ale celor care boicoteaza modificarea Legilor Justitiei au fost scapate adevaratele mize ale blocarii procesului legislativ privitor la Legile 303, 304 si 317. Iar dupa cum veti vedea, cei care se tem cel mai mult de modificarile propuse sunt procurorii, al caror statut se incearca protejat, daca nu chiar intarit.

Prezentam mai jos care sunt principalele modificari care macina grupurile de interese din autoritatea judecatoareasca:

-separarea carierelor judecatorilor de cele ale procurorilor in CSM

-posibilitatea pierderii statutului de magistrat al procurorilor

-transformarea Inspectiei Judiciare intr-o institutie autonoma si independenta

-raspunderea magistratilor

-reglementarea procedurii de revocare a membrilor CSM

-interzicerea promovarii in grad, fara promovarea efectiva la o instanta sau unitate de parchet superioara

Iata ce prevede Decizia nr. 68/2017 a CCR privitor la rolul puterii legislative:

-"Curtea retine ca actul de reglementare primara (legea, ordonanta simpla si cea de urgenta a Guvernului), ca act juridic de putere, este expresia exclusiva a vointei legiuitorului, care decide sa legifereze in functie de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relatii sociale si de specificul acestuia."

-"In activitatea sa de interpretare si aplicare a legii, procurorul trebuie sa realizeze un echilibru intre spiritul si litera legii, intre exigentele de redactare si scopul urmarit de legiuitor, fara a avea competenta de a se substitui autoritatilor competente in acest domeniu. Obligatia care incumba procurorilor deriva direct din normele constitutionale ale art.131 din Constitutie, potrivit carora, in activitatea judiciara, ei reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor."

-"Prin conduita sa, Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie a actionat ultra vires, si-a arogat o competenta pe care nu o poseda – controlul modului de adoptare unui act normativ, sub aspectul legalitatii si oportunitatii sale, ceea ce a afectat buna functionare a unei autoritati, care isi are remediul in dispozitiile art. 146 lit. e) din Constitutie, care prevad solutionarea conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice de catre Curtea Constitutionala".

-"Una dintre conditiile realizarii obiectivelor fundamentale ale statului roman, definite in textul citat, o constituie buna functionare a autoritatilor publice, cu respectarea principiilor separatiei si echilibrului puterilor, fara blocaje institutionale".

-"In ceea ce priveste Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie, conduita conforma Constitutiei transpare din cele statuate mai sus, si anume exercitarea competentelor stabilite de lege in conformitate cu prevederile constitutionale referitoare la separatia puterilor in stat si, deci, abtinerea de la orice actiune care ar avea ca efect subrogarea in atributiile altei autoritati publice."

*Cititi aici adresa trimisa de Forumul Judecatorilor din Romania catre magistratii din Romania si criticile aduse de acestia proiectului Legilor Justitiei

*Cititi aici comunicatul DNA din 8 noiembrie 2017 de respingere in bloc a proiectelor pe Legile Justitiei

*Cititi aici comunicatul PICCJ din 8 noiembrie 2017 de respingere in bloc a proiectelor pe Legile Justitiei

*Cititi aici comunicatul DIICOT din 7 noiembrie privind Legile Justitiei

*Cititi aici Decizia CCR nr. 68/2017