Indaco.ro

Trimiteţi link-ul unui prieten prin e-mail

Nume prieten
Email prieten
Numele dvs.

MOTIVAREA CELOR 1000 EURO PENTRU HAINEALA – Iata cum au aparat judecatorii Maria Oancea si Liviu Faget „prestigiul profesional” al ex-sefei CSM Oana Haineala in procesul cu Lumeajustitiei. Din 28 articole, judecatorii CAB s-au legat aiurea de o fraza, facandu-se ca nu vad ce e scris in articol, ca sa acrediteze ca Haineala nu are nicio treaba cu eroarea judiciara pentru care un tanar a stat 13 luni arestat (Decizia)

Duminică, 8 noiembrie 2015 12:23 | Scris de L.J. | pdf | print | email

In sfarsit, dupa o intarziere de 5 luni, judecatorii Maria Dalina Oancea si Liviu Eugen Faget, de la Sectia a IV-a Civila a Curtii de Apel Bucuresti au binevoit sa motiveze decizia prin care i-au acordat fostei sefe a CSM Oana Andrea Schmidt Haineala suma de 1000 euro pentru „afirmatiile privind cazul Nicolae Tigaret care au adus atingere demnitatii, onoarei si prestigiului profesional al reclamantei”. Cei doi judecatori ai CAB s-au egat de o fraza dintr-un singur articol din cele 28 pentru care reclamanta Haineala a chemat in judecata Lumeajustitiei.ro in anul 2013, cerand fabuloasa suma de 60.000 euro daune morale.


La ora cand scriem aceste randuri pregatim o plangere penala pentru abuz in serviciu si fals intelectual, dar si o actiune la CEDO de la Strasbourg unde vom ataca decizia judecatorilor Oancea si Faget, despre care noi consideram ca nu au facut altceva decat sa-i dea reclamantei o satisfactie injusta, prin imputarea unor fapte neadevarate si ignorarea realitatii ca la 21 februarie 2005, pe cand era sefa Parchetului Tribunalului Bacau, Oana Haineala a confirmat Rechizitoriul procurorului Pavel Vasile prin care un tanar student, nevinovat, a fost trimis abuziv in judecata, executand 13 luni de arest pentru un omor pe care nu l-a comis. Nevinovatul Nicolae Tigaret a fost achitat definitiv in temeiul art. 10, litera c) din vechiul cod de procedura penala – fapta nu a fost savarsita de el. Suntem ferm convinsi ca nu se pot acorda daune morale unui procuror care a facut o trimitere nejustificata in judecata, pentru care un nevinovat a stat 13 luni in arest.

Va vine sa credeti ca pentru a-i da 1000 euro lui Haineala, din 28 de articole despre activitatea profesionala a Oanei Haineala, judecatorii Oancea si Faget au retinut ca temei al raspunderii civile o fraza dintr-un singur articol, care nu continea nicio afirmatie determinata la adresa lui Haineala, pe care au interpretat-o cum au vrut ei?

Iata ce au retinut in sarcina noastra cei doi judecatori: „...Practic, se afirma ca eroarea judiciara constand in acuzarea unui nevinovat pentru omor este rezultatul abuzurilor procurorului de caz si ale reclamantei prim-procuror, abuzuri constand in presiunile celor doi procurori asupra martorilor, afirmandu-se si ca acest aspect a fost retinut de instanta in hotararea judecatoreasca, prin expresiile 'Aflati abuzurile acuzarii, retinute de judecatori in acest caz!' si 'judecatorii au retinut presiunile procurorilor asupra martorilor. Acuzatia este falsa, neputandu-se vorbi de buna-credinta in prezentarea informatiilor...

Precizam ca in articolul din 29 iulie 2012 de care s-au legat cei doi judecatori nu se afirma nicaieri ca Haineala a facut personal presiuni asupra unui martor, aceasta fiind o interpretare fortata a celor doi judecatori, care nu au vrut sa vada ca in articol se spunea clar cine a facut presiunile. Foarte grav, atentie: in articolul incriminat din 29 iulie 2018 de judecatorii Oancea si Faget se afirma in clar, in text si in intertitlu :”Procurorul de caz a influentat martorii” - (vezi facsimil 1). Iar articolului din iulie 2012 ii sunt atasate toate actele esentiale ale dosarului, reiesind limpede ca nu Haineala a facut presiuni asupra martorilor, ci subalternii ei in frunte cu procurorul de caz Vasile Pavel. E limpede deci ce judecata a avut loc...

Judecatorii Oancea si Faget au omis in mod intentionat sa pomeneasca de acuzatiile de FALS din decizia de achitare, facute la adresa sustinerilor din Rechizitoriul „verificat” de Haineala

Mai mult, desi judecatorii Oancea si Faget au pretins ca: „...sentinta penala face referire la martorul care, in fata instantei, nu si-a mentinut declaratiile date in urmarirea penala, oferind o perspectiva diferita asupra cauzei, insa prezentat in articolele de presa in mod deformat, prin referirea la presiunea exercitata de procurori (deci inclusiv de reclamanta) - deductie care apartine exclusiv celor doi judecatori, intrucat Lumeajustitiei.ro nu a facut vreo afirmatie determinata la adresa lui Haineala legata de acele presiuni – s-a omis sa se constate ca in hotararea judecatoreasca prin care Nicolae Tigaret a fost achitat definitiv sunt retinute o serie de falsuri din Rechizitoriu semnat de Oana Haineala. Daca Haineala ar fi verificat cum trebuie Rechizitoriul, tanarul nevinovat credem ca ar fi fost scutit de cel putin 7 luni de arest din cele 13 executate, dar si de anii de judecata care l-au distrus fizic si psihic, familial si profesional.

Iata abuzurile acuzarii retinute hotararea de achitare a lui Tigaret, omise voit de judecatorii Oancea si Faget

Va prezntam in continuare acuzatiile de FALS la adresa procurorilor de caz, facute de judecatorii care l-au achitat pe Nicolae Tigaret, acuzatii omise cu intentie judecatorii Oancea si Faget care i-au acordat daune de 1000 euro lui Haineala (vezi facsimil 2): „Decizia nr. 158/16.12.2008 a Curtii de Apel Bacau – Dosar 29/110/2005 (...) Sustinerea din Rechizitoriu in sensul ca expertiza atesta impactul dintre cele doua autoturisme pentru ca pe autoturismul BMW s-au gasit urme de frecare ESTE FALSA, avand in vedere ca respectivele urme au fost gasite pe bara din spate si nu pe cea din fata stanga a BMW-ului cum s-ar fi intamplat daca ar fi lovit Dacia condusa de victima. In ceea ce priveste cea de-a doua expertiza afectuata in faza de urmarire penala, Curtea constata ca ca in mod corect a fost inlaturata deoarece a fost efectuata de un specialist – ing. Constantin Neagu si nu de un expert autorizat (...) din examinarea listei expertilor autorizati de Ministerul Justitiei rezulta ca ing. Constantin Neagu nu figureaza pe lista expertilor criminalisti...

Ca lumea sa inteleaga, precizam ca nemultumit de rezultatele primei expertize, care il excludea pe Nicolae Tigaret ca autor al omorului, procurorul de caz Pavel Vasile a comandat o noua expertiza prin Ordonanta din 21.07.2004. In Rechizitoriul confirmat de Haineala s-a pretins ca ing. Neagu Constantin (care a scos un raport total opus de primul) ar fi fost expert tehnic auto, pentru ca la verificarea apararii sa se constate ca acesta era doar specialist. Culmea, desi apararea lui Tigaret a cerut o noua expertiza, procurorul de caz nu a admis cererea, alegand varianta care ii convenea, adica cea a celui care nu era expert autorizat. Daca Haineala ar fi verificat Rechizitoriul cum se cuvenea ar fi putut constata ca cea de-a doua expertiza nu statea in picioare si, avem toate motivele sa credem ca ar fi putut sa il scuteasca pe Nicolae Tigaret de 7 luni de arest si de o trimitere nejustificata in judecata.

Mai mult, nu intelegem cum s-a putut retine afectarea „prestigiului profesional” al unui prim-procuror care a verificat un rechizitoriu (in 2005 legea obliga procurorul sef sa verifice in totalitate actele de la dosar – dupa cum insasi Haineala a recunoscut la proces), in conditiile in care persoana trimisa aiurea in judecata a fost achitata definitiv pentru omor, pe temeiul ca nu ea a comis fapta. Precizam inca odata ca ne vom adresa CEDO de la Strasbourg pentru incalcarea grava a libertatii de exprimare, lezarea intereselor si imaginii noastre, dar si Parchetului cu plangere penala pentru abuz in serviciu si fals intelectual.

Prezentam in continuare pasaje din strania motivare a deciziei judecatorilor Oancea si Faget:

I. Seria de articole ce vizeaza activitatea reclamantei ca membru CSM si presedinte al acestuia intr-un anumit interval de timp.

Curtea retine ca prin aplicarea conjugata a criteriilor desprinse din jurisprudenta CEDO – relatia dintre dreptul la libertatea de exprimare prevazut de art. 10 si dreptul la imagine, buna reputatie si viata privata protejate de art. 8 din Conventie; calitatea, functia sau notorietatea persoanei supuse criticii jurnalistice; stilul jurnalistic, forma si contextul in care este formulat si transmis mesajul critic; interesul public pentru tema dezbatuta de jurnalist; buna-credinta a jurnalistului; raportul dintre judecati de valoare si fapte materiale concrete; doza de exagerare si provocare specifica limbajului jurnalistic; protejarea surselor jurnalistice –, tribunalul a concluzionat in mod corect ca prin seria de articole referitoare la activitatea CSM si alegerea ca presedinte a reclamantei nu s-au depasit limitele criticii admisibile.

Articolele de presa considerate de catre apelanta ca fiind ofensatoare au ca tema activitatea CSM si, implicit, a reclamantei, in calitatea sa de membru al acestei institutii si, mai ales, de presedinte. Subiectele dezbatute in articolele incriminate sunt de interes public fata de importanta CSM ca institutie si a functiei reclamantei, ca membru si presedinte al acesteia.

Lipsa de baza factuala, invocata de reclamanta, este contrazisa de probatoriul administrat, ziaristii remarcand coincidente intre anumite intamplari, tehnica de natura a capta atentia cititorului. Curtea observa ca in mod corect nu se imputa reclamantei o anumita conduita sau anumite fapte, ci doar, plecand de la situatii de fapt concrete (anchetarea judecatorului Dumbrava de catre ANI, perchezitionarea biroului acestuia, o ancheta demarata de DNA fata de judecatorul Toni Neacsu), ziaristii aduc in atentia cititorilor opinia unor membri CSM creata asupra alegerii reclamantei ca presedinte al acestui for si calitatea de contestatari a celor doi magistrati.

Tensiunile create in CSM de alegerea ca presedinte a reclamantei au fost aduse in atentia media prin comunicate de presa ale CSM, ale unor asociatii profesionale, declaratii de presa ale Sectiei de judecatori a CSM, raspunsul adresat de presedintele si vicepresedintele CSM judecatorilor Adrian Toni Neacsu, Horatius Nicolae Dumbrava si Alexandru Serban, inregistrat sub nr. 1/26601/1154/2012, sesizarea Inspectiei Judiciare pentru efectuarea verificarilor cu privire la membrii CSM implicati in transmiterea mesajelor scrise date publicitatii de un fost angajat.

Articolele prin care se sugereaza legatura dintre reclamanta si Traian Basescu sunt urmarea prezentei acestuia la sedinta CSM ce a precedat votul pentru alegerea presedintelui CSM, faptul fiind exagerat in stil publicistic, fara a se depista in modul de exprimare utilizat de jurnalisti elemente ofensatoare. Comentariile ziaristilor pe baza relatarilor fostului angajat al CSM se incadreaza in limitele libertatii de exprimare, intrucat cerinta generala ca ziaristii sa se distanteze sistematic si formal de continutul unei citari care ar putea insulta terte persoane, ori le-ar putea provoca sau ar aduce atingere onoarei lor, nu se conciliaza cu rolul mass-media de a informa publicul cu privire la faptele, ideile sau opiniile existente in societate la un moment dat (Thoma vs. Luxemburg; Radio France si altii vs. Franta). In cauza Jersild vs. Danemarca, argumentele CEDO sunt in sensul ca a sanctiona un jurnalist pentru ca, pe calea unui interviu, a ajutat la difuzarea unor declaratii ce apartin unui tert afecteaza grav contributia presei la discutarea problemelor de interes general si nu poate fi acceptata decat in situatii in care exista ratiuni extrem de serioase pentru sanctionarea jurnalistului.

Exista, asadar, o baza factuala credibila pentru articolele scrise de parati, neputandu-se reprosa ziaristilor ca au adus in atentia publicului niste evenimente de interes pentru segmentul de cititori caruia i se adreseaza publicatia, pe care le-au prezentat in conexiune cu alte intamplari, ce au adus-o in centrul atentiei pe reclamanta.

Chiar daca, prin modul de expunere a anumitor fapte, se amplifica importanta sau se acorda o semnificatie acestora, nu poate fi retinuta prezentarea intr-o maniera care excede libertatii de exprimare jurnalistica, ci tocmai exagerarea specifica stilului jurnalistic caracteristic timpului, fiind evident ca, in era informatiei de orice tip, limbajul publicistic este in continua cautare de inedit, de aspecte incitante, forta mesajului mediatic avand ca finalitate captivarea, prin orice mijloace, a potentialului client care, citind publicatia, o mentine pe piata de profil. Pe langa continutul propriu-zis al informatiei, si modul de prezentare a acesteia constituie o caracteristica a jurnalismului, de aceea redactarea articolelor prin sugerarea unei conexiuni intre anumite evenimente, intrebari retorice, exarcebarea unor intamplari, are scopul de a atrage atentia si de a determina publicul sa le citeasca. Nu se poate imputa, deci, intimatilor ca nu au folosit informatiile detinute in legatura cu anumite fapte, prin publicarea unor articole prin care stirea sa ajunga la cititor in mod sec, printr-un limbaj rigid si anost. Dincolo de substanta ideilor si informatiilor exprimate, articolul 10 protejeaza modul de exprimare (Jersild vs. Danemarca).

Totodata, libertatea de exprimare este aplicabila si 'informatiilor' ori 'ideilor' care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza, iar pentru a constitui o incalcare a art. 8 din Conventie, care protejeaza dreptul la reputatie, un atac impotrivsa reputatiei unei persoane trebuie sa atinga un anumit nivel de gravitate si sa cauzeze un prejudiciu victimei prin atingerile aduse dreptului acesteia la respectul vietii private (A. vs. Norvegia).

Apelanta-reclamanta pretinde ca se creeaza o falsa corelatie intre o serie de fapte reale si pretinse actiuni ilicite ale acesteia, care sunt de natura a afecta iremediabil imaginea acesteia. Insa, in conditiile in care afirmatiile din articole nu reprezinta imputatii precise, exprimate in afara oricarui dubiu, tinandu-se seama si de calitatea de magistrat si membru CSM a reclamantei, limitele criticii sunt mai largi. (...) Presa reprezinta intr-adevar unul dintre mijloacele de care dispun responsabilii politici si opinia publica pentru a se asigura ca judecatorii se achita de inaltele lor responsabilitati conform scopului constitutiv al misiunii care le este incredintata (Prager si Oberschlick vs. Austria). Tema centrala supusa dezbaterii – alegerea presedintelui CSM – in jurul careia au gravitat si alte subiecte, precum si calitatea de persoana publica a reclamantei, sunt elemente de natura a conduce la interpretarea mai larga a libertatii de exprimare (Bugan vs. Romania, Tanasoaca vs. Romania).

Circumstantele cauzei trebuie abordate global, fiind necesar ca instantele nationale sa acorde atentie contextului in care au fost publicate articolele (cauzele Niculescu-Dellakeza, Ileana Constantinescu vs. Romania). Or, in cauza, contextul este cel al alegerii presedintelui CSM, a carui importanta nu poate fi ignorata, astfel ca nu se poate invinui presa ca a adus in atentia publica o serie de fapte petrecute in perioada evenimentului mentionat.

Problema stabilirii limitelor criticii admisibile, in special in domeniul mass-media, este una dificila, cu atat mai mult cu cat se diversifica, invariabil, formele de exprimare la nivelul societatii.

In ceea ce priveste presa, orice restrictie impusa acesteia trebuie raportata la interesul pe care il are o societate democratica de a mentine un grad cat mai ridicat de libertate 'cainelui de paza al democratiei'.

Concluzia ce se impune este ca in mod temeinic si legal tribunalul a constatat ca nu se depasesc limitele libertatii de exprimare in seria de articole avand ca tema activitatea reclamantei in calitate de membru CSM.

II. Cu privire la critica reclamantei ce vizeaza cuantumul despagubirilor acordate pentru afirmatiile din articolele ce prezinta situatia lui Nicolae Tigaret, considerate disproportionate in raport de gravitatea prejudiciului, se retin urmatoarele. (...)

Curtea observa ca problema 'cazului Nicolae Tigaret' se regaseste in patru articole publicate in cotidianul Lumea Justitiei, parte scrise de paratii persoane fizice, parte publicate ca apartinand redactiei sau altui jurnalist, insa editate cu acordul paratilor, deci asumate de acestia, prin urmare, cazand in responsabilitatea lor civila.

Se retine ca, in general, sunt fondate criticile apelantilor referitoare la imprejurarea ca prima instanta a gresit atunci cand a apreciat ca paratii au exprimat in cadrul acestor articole judecati de valoare intr-o maniera excesiva, inutil prejudiciabila si care exced bunei-credinte cand determina transferul opiniei publice intr-un registru emotional, atunci cand se utilizeaza termeni precum 'are pe constiinta distrugerea vietii unui student la arte', 'a facut 13 luni de inchisoare nevinovat, din cauza procurorilor Vasile Pavel si Oana Haineala', 'iata ce drame umane produc magistratii care nu stiu carte ori care sunt rau intentionati' sau 'in pofida acestei erori judiciare, Oana Haineala a promovat ametitor in functie, lucrand ani in sir detasata prin institutii guvernamentale, pentru ca recent sa ajunga din vicepresedinte al CSM, primul procuror presedinte al CSM. Cum poate conduce un asemenea om Justitia romana, la cel mai inalt nivel? Cum poate o asemenea persoana care a distrus destinul unui tanar nevinovat sa se cramponeze de cea mai inalta functie din CSM, stiind ce dezastru a lasat in urma, va lasam pe dumneavoastra sa judecati. Din ea (actiunea publicata) veti intelege pe deplin ce nenorociri comit anumiti magistrati cand se joaca cu destinele oamenilor!'.

Spre deosebire de prima instanta, Curtea apreciaza ca expresiile mentionate mai sus tin de stilul jurnalistic, de natura caruia este exagerarea, cu intentia transferului opiniei publice intr-un registru emotional – ceea ce este specific activitatii gazetaresti si legitim a se urmari, consecinta fiind ca utilizarea acestor expresii nu poate fi apreciata ca depasind limitele libertatii de exprimare.

In ceea ce priveste imputatiile concrete aduse prin articole reclamantei (acuzatia de a fi trimis in judecata o persoana nevinovata), se retine ca aceasta se intemeiaza pe o baza factuala, cata vreme in calitatea sa de prim-procuror reclamanta a confirmat un rechizitoriu prin care a fost trimisa in judecata o persoana ulterior achitata de instanta, dupa 13 luni de arest preventiv.

Este adevarat ca, in mod gresit, paratii, fie in calitate de autori, fie in calitate de editori, au pus eroarea trimiterii in judecata in responsabilitatea reclamantei, cata vreme instrumentarea dosarului si administrarea probelor in faza urmaririi penale nu intrau in atributia reclamantei ca procuror sef si, totodata, ca in mod gresit au considerat arestarea lui Nicolae Tigaret ca fiind atributia reclamantei, in conditiile in care instanta de judecata si nu procurorul dispune dispune cu privire la starea de libertate, dar eroarea de analiza nu dovedeste, in sine, reaua-credinta si intentia jurnalistilor de a o denigra pe reclamanta, putand fi la fel de bine rezultatul unei capacitati discutabile a acestora de apreciere si intelegere a normelor juridice ce reglementeaza desfasurarea procesului penal.

Simpla licentiere in stiinte juridice, la care apelanta-reclamanta face referire atunci cand afirma ca reaua-credinta in prezentarea atributiilor sale profesionale rezulta tocmai din faptul ca jurnalistii aveau cunostinte de drept nu echivaleaza cu dobandirea de catre parati, in mod automat si necesar, a aptitudinii de a discerne, mai mult decat la un nivel elementar, asupra modului in care sunt distribuite atributiile si responsabilitatile procurorului intr-un proces penal.

Paratii au respectat obligatia de a se fi informat (au lecturat si prezentat hotararea judecatoreasca), dificultatile de intelegere a responsabilitatilor judiciare neechivaland automat cu reaua-credinta.

In consecinta, baza factuala existenta, precum si nedovedirea relei-credinte, inlatura raspunderea apelantilor pentru cea mai mare parte a articolelor referitoare la asa-numitul 'caz Tigaret'.

Cu toate acestea, unul dintre articolele editate de Lumea Justitiei depaseste intr-un mod de netagaduit limitele libertatii de exprimare, prin aceea ca i se imputa reclamantei o acuzatie concreta intemeiata pe continutul hotararii judecatoresti de achitare a lui Nicolae Tigaret, desi hotararea nu sustine aceasta acuzatie.

Acesta este articolul editat in august 2012, intitulat 'Vicepresedintele CSM, Oana Haineala, nu da explicatii pentru grava sa eroare judiciara – Haineala si procurorul Pavel Vasile au trimis in judecata un student, pentur omor, care a stat 13 luni in arest, dar a fost achiatat pentru ca nu era autorul crimei. Aflati abuzurile acuzarii retinute de judecatori in acest caz' (fila 54 vol. I dosarul tribunalului).

Se afirma, astfel, fara dubiu, existenta unor abuzuri ale acuzarii retinute de judecatori, abuzuri explicitate in cuprinsul primului paragraf din text, prin trimiterea la titlul dintr-un articol din iulie 2012 reluat integral, in care, dupa ce se afirma ca 'Oana Haineala si procurorul bacauan Pavel Vasile au pus in carca unui student un omor comis de altcineva', se adauga ca 'judecatorii au retinut presiunile procurorilor asupra martorilor'.

Practic, se afirma ca eroarea judiciara constand in acuzarea unui nevinovat pentru omor este rezultatul abuzurilor procurorului de caz si ale reclamantei prim-procuror, abuzuri constand in presiunile celor doi procurori asupra martorilor, afirmandu-se si ca acest aspect a fost retinut de instanta in hotararea judecatoreasca, prin expresiile 'Aflati abuzurile acuzarii, retinute de judecatori in acest caz!' si 'judecatorii au retinut presiunile procurorilor asupra martorilor.

Acuzatia este falsa, neputandu-se vorbi de buna-credinta in prezentarea informatiilor, intrucat sentinta penala face referire la martorul care, in fata instantei, nu si-a mentinut declaratiile date in urmarirea penala, oferind o perspectiva diferita asupra cauzei, insa prezentat in articolele de presa in mod deformat, prin referirea la presiunea exercitata de procurori (deci inclusiv de reclamanta) asupra martorilor, aspect ce, contrar afirmatiilor din articol, nu a fost constatat in hotararea mentionata, din ale carei considerente rezultand ca: 'In fata instantei martorul nu a mentinut declaratiile de la urmarirea penala, aratand ca a fost insultat de procuror si amenintat'. Or, justificarea martorului cu privire la modificarea continutului declaratiei, consemnata intocmai de instanta, nu echivaleaza nici cu faptul ca instanta insasi ar fi constatat existenta acestor presiuni (doar a reprodus declaratia martorului) si nici cu retinerea adevarului celor afirmate de martor, valoarea probatorie a acestei declaratii fiind apreciata si in raport de alte probe, din ansamblul carora a rezultat nesiguranta in privinta vinovatiei inculpatului, dandu-se eficienta principiului 'dubiul profita celui acuzat'.

De altfel, reclamanta, in calitate de prim-procuror al parchetului de pe langa tribunal, nici nu avea atributii in audierea martorilor si nu rezulta de undeva ca ar fi participat la aceste audieri; nici macar martorul nu face referire la vreun abuz al reclamantei (prim-procuror), ci doar la procurorul de caz.

Se retine, astfel, ca este depasit cadrul judecatilor de valoare, fiind aduse reprosuri precise, exprimate in afara oricarei indoieli, din modul de redactare a articolului rezultand prezentarea deformata a realitatii, astfel ca nu se poate vorbi in speta de prezentarea critica a raspunderii morale si profesionale a reclamantei, ci de intentia de compromitere a acesteia, afirmarea fara dubii a abuzului acesteia in modul de exercitare a atributiilor profesionale fiind contrara bunei-credinte ce sta la baza informarii publicului.

La nivel principial, in practica CEDO (Lingens vs. Austria) s-a statuat ca atunci cand jurnalistul nu poate dovedi intru totul exactitatea informatiilor facute, este necesara analiza atitudinii subiective a acestuia cu privire la adevarul afirmatiilor sale si scopul demersului jurnalistic, respectiv a bunei sale credinte. Prezentand in mod partinitor informatiile ce tin de cazul prezentat, prin imputarea exercitarii abuzive a functiei, ce contureaza un mesaj de acuzare direct, paratii au depasit limitele criticii admisibile, astfel ca nu se incadreaza in sfera de protectie a art. 10 din Conventie.

Posibilitatea oferita de publicatie reclamantei de a utiliza dreptul la replica nu are drept consecinta inlaturarea sau atenuarea caracterului prejudiciabil al articolului prin care se afirma exercitarea abuziva a profesiei."

*Cititi aici decizia nr. 319/A/17.06.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IV-a civila, in dosarul nr. 8983/3/2013

*Cititi aici decizia Curtii de Apel Bacau, care consfinteste achitarea pe litera c) si indica presiunile asupra martorilor

*Cititi aici plangerea penala a victimei celor doi procurori depusa in luna mai 2012 la Parchetul General

Accesari:6358

Comentarii

# LUJU NAVIGHEAZĂ PERICULOS date 8 noiembrie 2015 12:54 +19

Nu e cuminte să vă legați de o personalitate atît de perfecționată pe informații, inclusiv în ISRAEL!

# le are la note informative date 8 noiembrie 2015 13:32 +16

NOTELE INFORMATIVE ALE CSM CATRE COMISIA EUROPEANA - Oana Schmidt-Haineala recunoaste ca paraste lunar la Comisia Europeana. Haineala afirma ca pana la finele acestei saptamani va trimite la Bruxelles “informarea” pe decembrie, in care va pune si scandalul modificarilor la Codul penal, desi ele, practic, au ramas in aer!mesaj deloc bun pentru imaginea Romaniei in Raportul MCV din luna ianuarie a anului 2014. Haineala a iesit, duminica, 15 decembrie 2013, pe ecranul Digi24, avertizand ca ultimele modificari ale Codului penal adoptate de deputati vor fi incluse in informarea ce va fi transmisa saptamana aceasta Comisiei Europene cu date despre “evolutiile” pe luna decembrie.

# Se credea pe tîrla Zeletinului date 8 noiembrie 2015 13:34 +10

Ex-procuroarea ce nu are fler la suspecți - cazul TIGARET - cocoțată nu se știe cum la CSM, nu are nici maniere. Uite că i se dădu peste nas! Judecatoarea Madalina Afrasinie, de la Tribunalul Bucuresti, reprezentanta a UNJR, a pus-o la punct pe sefa CSM Oana Haineala: “Daca ati fi indraznit sa ma intrerupeti in instanta, ca sa citez un clasic in viata, v-as fi condamnat pe loc la plata unei amenzi!” Haineala: “Am inteles. Da”. 26 feb 2013

# ,,SOLOMONEL" date 8 noiembrie 2015 14:31 +15

,,Frumoasa", ,,desteapta", ,,corecta", ,,intransige(a)nta...", etc.etc... are creierul drept, intins si lin ca sticla de geam (fara neam de circumvolutiuni), parul cret (si) pe cap tinandu-i loc de parola la in fata alogenilor cu poaetzi. Se tot vorbeste de asa zisa resetare a clasei politice. Uff! Daca ar incepe cu onor justitia (parte din ea aservita politic), cealalta s-ar face de la sine. Dar... NU SE VREA !!! ...DIN PACATE... ;-) :P

# naparca aurie date 8 noiembrie 2015 15:49 +4

SOLOMONEL,unora le este cret parul,altora felul de a gandi. :sad:

# visu date 8 noiembrie 2015 13:40 +6

Magistratii nu fac parte din clasa politica a puterii judecatoresti ce ar trebui reformata ca dealtfel intreaga clasa politica?!

# Oana l-a dat în gît pe Iacobescu date 8 noiembrie 2015 13:44 +12

Sectia pentru procurori a Consiliului, condusa de Oana Schmidt-Haineala, a stiut inca din 2011 ca procurorul Eugen Iacobescu si-a facut datoria si a picat peste un grup de crima organizata cu ramificatii pana la tandemul Mircea Basescu – Traian Basescu. Cu toate acestea, Sectia pentru procurori, din care au mai facut parte alaturi de Oana Schmidt-Haineala si procurorii George Balan, Florentina Gavadia, Gratiana Isac si Bogdan Licu a hotarat la 8 februarie 2012 sanctionarea disciplinara a procurorului Eugen Iacobescu, ignorand cu desavarsire probele din dosarul acestuia care dovedeau ca mafia opera chiar de la varful Statului. Iacobescu a fost sanctionat pentru nerespectarea confidentialitatii lucrarilor, in conditiile in care, atentie, trei ofiteri de politie au declarat ca sefa acestuia de la Parchetul Tribunalului Olt, prim-procurorul Otilia Chirila, este cea care i-a ordonat sa dea informatii presei, despre dosarul lui Mircea Basescu de trafic de influenta. 

# l-au ciuruit date 8 noiembrie 2015 20:31 +9

Prin Hotararea nr.1242 din 19 noiembrie 2013 semnata de procuroarea Oana Schmidt-Haineala, CSM a propus Presedintelui Basescu eliberarea din functie a lui Eugen Iacobescu, motivand ca ii lipseste avizul anual pentru mentinerea in functia de procuror dupa 65 de ani, desi anterior acestei decizii a CSM, procurorul de la PT Olt solicitase CSM, fara succes, avizarea mentinerii sale in functie dupa implinirea varstei de 65 de ani.

# ba Oana e victima lui Iacobescu date 8 noiembrie 2015 20:53 +7

Plenul CSM a discutat si admis cererea procuroarei Haineala in chiar prima sedinta de dupa vacanta, in data de 26 august 2014. Cum era de asteptat, colegii din CSM ai Oanei Haineala au stabilit ca procurorul Eugen Iacobescu a facut declaratii nereale si tendentioase in momentul in care a acuzat ca Oana Haineala a stat in spatele mazilirii sale din magistratura, asta desi membrii Consiliului ar fi avut cunostinta despre implicarea lui Mircea Basescu in cazul Bercea Mondial. 

# Ce talent fantastic se irosi date 8 noiembrie 2015 13:49 +11

Hăineală l-a acuzat pe Toni Neacsu in fata procurorilor DNA: "Nu ma aflu in relatii de dusmanie cu judecatorul Neacsu. A declansat si mentine o presiune mediatica asupra CSM incercand sa-si creeze un statut de victima. In realitate, este victima propriilor actiuni. A avut si are o perceptie deformata asupra a ceea ce trebuie sa fie un membru CSM". Doar că . . . la dosar se afla dovada ca Neacsu a fost filat de servicii 

# imun /teanu date 8 noiembrie 2015 16:48 +10

Dna. Oana s-a "debarasat" din CSM, unde nu-i statea slus, de Dl. Toni Neacsu, pe motiv de deconturi /se pare ca dosarele lui aratau ca lucrate si peste program, adica acasa. Dl. Vasilica "porbagaj", suspendat trebuia sa se duca acasa (Oradea/cluj?), cu leafa acolo. In loc (cu voia Dnei. Oana? /ea da "voile"?), a ramas aici. Pe leafa. Cu si, pe IDEM deconturi, casa (otel!), masa (la autoservire?) si(?) diurna. ca cum vrea Dna. Oana. In urma ani la Singapore, fetele (Dna. Oana cu amica ei blonda) si-au luat si gealatii. Nu rezistau o saptamana fara. Lor, avion, otel, restaurant si diurna. Ca Dna. Oana...poate. Da' de ce pA banii nostri?, ca ei dAstepti si noi prosti. Asa e justitia OARBA?

# mafia date 8 noiembrie 2015 17:15 +11

Nu va mai mirati! In tara procurorilor, acestia castiga intotdeauna!!!!! :-* :-* :-* :-* :zzz

# fraier date 8 noiembrie 2015 21:00 +10

Cum să faci dreptate în țara asta în care hăhăilă a folosit creteriu de promovare al nulităților numărul cât mai mare de erori judiciare. Așa au ajuns aceste ”capacități profesionale” în posturi importante: Morar, Macovei, Hăineală, Voiculeț, Koveși, Stanciu, etc. etc.

# Lulu date 9 noiembrie 2015 08:45 +4

Ma intreb de ce protestatarii nu au solicitat nimic legat de justitie ... nicio demisie nimic ... aici totul e perfect ... la fel si cu Ciolanis ... el saracul nu a facut nimic doar a avut pretentii la masina, avion particular ... si alte cheltuieli aberante .. in rest nimic ... ori se reformeaza tot sistemul ori ne pierdem timpul inutil .... 

# TITULESCU date 8 noiembrie 2015 21:47 +6

CU JUSTITIA TREBUIE INCEPUT TOTUL,DATI AFARA TOTI INCLUSIV PERSONALUL AUXILIAR .CE TUPEU SI CE NERUSINARE SI CATE ABUZURI AU AFISAT DE-A LUNGUL TIMPULUI FARA SA LE PESE SI STIIND CA SUNT PLATITI DIN BANII PUBLICI .NISTE ANGAJATI LA STAT AU CAPATAT UN DITAMAI NASU SI NIMENI NU LE-A DAT PESTE EL DEOARECE AVEAU NEVOIE DE EI EXACT ASA CUM II STIM. LEGEA E UN BASM SI JUSTITIA O MARE AFACERE DE FAPT SINGURA AFACERE CE A MAI RAMAS IN ROMANIA, DESTINE NENOROCITE SI MULTA BATJOCORA si PREA PUTINA DREPTATE. O JUSTITIE DISTRUSA DISTRUGE si ROMANIA E ATATA DE JOS CA TARA SI DATORITA JUSTITIEI ,PRIMUL PUNCT IN SCHIMBARE TREBUIE SA FIE JUSTITIE NOUA CU OAMENI NOI ,CAPABILI SI NU FORMATA DIN TOT FELUL DE PERSONAJE MEDIOCRE IN SCOALA SAU RATATE PRIN ALTE MESERI SI CATIVA OAMENI CU ADEVARAT CAPABILI. EU CRED CA EUROPA ARE O MARE PROBLEMA CAND SUSTINE ASA CEVA IN ROMANIA,AM VAZUT UN JUDECATOR ROMAN IN SUEDIA SI NU SE CREDEA DUMNEZEU SI NU ERA LOVIT DE PARANOIA ERA ON INAINTE DE TOATE .

# pol date 9 noiembrie 2015 11:00 +3

Uite pentru astfel de rahaturi s-au pornit oamenii in strada...pentru coruptii care stau ascunsi in functii asiste, lasati "la trena" cum se zice marinareste si care dau solutii de te umple de scarba, carer dau solutii la RIL-uri halucinante....pentru asta lupta lumea din strada! pentru functionarii lasati in posture secundare doar ca sa iasa la iveala cand stapanii lor nu mai sunt in carti...si care ne fac tara de ras si ne fura zilnic bugetul saracit de CNADNR , de alte Regii cu salarii umflate din banii publici!

# flaviu date 9 noiembrie 2015 11:03 +4

De-a lungul istoriei, justitia a fost folosita copios in reprimarea libertatilor cetatenesti, de orice fel, din orice perioada. Este ... cum sa zic... mai curat, mai "legal", mai patriotic sa umilesti oameni, sa ii batjocoresti, sa ii distrugi, sa ii arunci in puscarii si poate chiar sa ii elimini fizic la adapostul spoit al cuvintelor JUSTITIA, MAGISTRATII, LEGEA. Istoria ultimilor 100 de ani ne arata ca tocmai gruparile extreme se folosesc copios de sistemul juridic pentru a-si atinge scopurile, extrema dreapta, extrema stanga. Cei de azi, din tara aceaqsta nefericita, sunt urmasii celor mai sinistre figuri din istoria justitiei. Asta este: acum, serviciile secrete sunt bashtanii, deasupra lor sunt, cel mai probabil marii neoliberali reactionari pana la fascism, americanii. Dreapta scelerata germana face si ea ce poate pri Romania, la adapostul hatisului numit UE. Rusii cotrobaie murdar si ei pe aici. Mai conteaza, prin urmare, ca un numar de oameni pot fi nevinovati?

# pol date 18 noiembrie 2015 11:41 +1

oare cati euro va solicita amaratul ala care a stat la beci atata amar de timp sis si-a ruinat sanatatea si viitorul desi era nevinovat, de la procurorii si judecatorii care l-au nenorocit? nu de la noi, statul de drept, ci de la "magistratii" competenti!

# Vasile Ilie date 21 mai 2016 11:55 0

CUM AU DISTRUS PROCURORII SI JUDECATORII VIAȚA UNUI OM In Slatina judetul Olt, oras cu daua strazi si atatia INTERLOPI, un OM a fost luat de pe strada a fost bagat la puscarie de procurorul Marin Calusaru prin fabricarea RECHIZITORIUL inregistrat sub nr. 5382/ P/2008 din data de 11 octombrie 2010 platind martori cu cate 10.000 lei/persoana si procuroarea Anca Elena-Anuta care are contracte comerciale cu Alro, prin fabricarea RECHIZITORIULUI inregistrat sub nr. 510/P/2010 din data de 16. 10 .2012 ce formeaza obiectul Dosarului nr. 10462/311/2012, la indicatia interlopilor de la SC ALRO SA. Acest OM, nu a savarsit nici o infractiune, insa procurorii si judecatorii l-au acuzat de: 1. Fals intelectual -infracţiune prevazuta de art. 290 alin. 1 C.pC.p. FARA SA PRECIZEZE CONCRET SAU SA PREZINTE INSTANTEI DOCUMENTUL CE REPREZINTA ACEEA INFRACTIUNE IN URMA UNEI ANALIZE GRAFOSCOPICE; 2. Delapidare -infracţiune prevazuta de art. art.215 1 alin. 1. prin sustragerea a unei cantitati d

Adauga comentariu

Nume*
Email*
Website
:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!

Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - De ce nu e inca inculpat si retinut de DNA procurorul Mircea Negulescu pentru nenorocirile comise?

    • VOTEAZA

Vorbe de fumoar – 20.09.2017 – Diversiunea propagandistilor

+ DETALII

ALTE VORBE DE FUMOAR

FACEBOOK

ULTIMELE COMENTARII

CELE MAI CITITE

LUMEA JUSTITIEI

ARHIVA

NEWSLETTER