6 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DIGITALIZARE, INM DE 1 AN SI PROMOVARI MAI RAPIDE – Cititi proiectul de candidatura la CSM al presedintei TMB Laura Radu: „Se impune transferul bugetului instantelor de la MJ la CSM, reconfigurarea schemelor de personal si finantarea lor corespunzatoare, cuprinderea fondurilor necesare pentru formarea profesionala in sistem descentralizat, coordonarea digitalizarii instantelor... Reducerea conditiilor de vechime pentru promovarea la tribunal si a duratei cursurilor INM de la 2 ani la 1 an”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

28 March 2022 18:08
Vizualizari: 2558

Viitorul Consiliu Superior al Magistraturii (2023-2028) trebuie sa definitiveze digitalizarea tuturor instantelor si sa mute bugetul instantelor de la Ministerul Justitiei la CSM sau la ICCJ, propune judecatoarea Laura Radu (foto) – presedinta Tribunalului Bucuresti – in proiectul de candidatura la CSM, publicat luni, 28 martie 2022.



Totodata, sunt necesare un grad mai mare de consens in randurile membrilor sai si actiuni mai ferme pentru apararea independentei justitiei si a reputatiei magistratilor – atat fata de denigrarile din presa, cat mai ales in fata presiunilor (politice si de orice alta natura), adauga Laura Radu.

De asemenea (foarte important), judecatoarea Radu promite sa rezolve deficitul de posturi de conducere – presedinti si vicepresedinti de instante – ocupate prin numire, in conditiile in care numarul mare de asemenea posturi ocupate prin delegari ridica semne de intrebare cu privire la capacitatile manageriale ale respectivilor conducatori.

In plus, sanctiunile disciplinare nu trebuie sa mai fie pronuntate cu o asa de mare usurinta – cel putin in ceea ce priveste intarzierile in redactarea motivarilor. Mai exact, Laura Radu subliniaza ca trebuie mai intai aflate cauzele acelor intarzieri – adica daca nu cumva judecatorul intrat in atentia Inspectiei Judiciare are un volum de munca urias.

Nu in ultimul rand, viitorul CSM trebuie sa se preocupe de consultarea mai indeaproape a instantelor (pentru identificarea nevoilor privind unificarea practicii judiciare si modificari legislative), de reconfigurarea schemelor de personal si finantarea lor corespunzatoare, precum si de cuprinderea fondurilor necesare pentru formarea profesionala in sistem descentralizat, mai arata sefa TMB.

La nivel de propuneri legislative, Laura Radu mentioneaza diminuarea vechimii necesare pentru promovarea de la judecatorii la tribunale si reducerea duratei cursurilor INM de la 2 ani la 1 an.


Redam intregul proiect al presedintei Tribunalului Bucuresti:


Cine sunt?

Sunt judecator la Tribunalul Bucuresti si in prezent presedintele instantei. Am o vechime de peste 25 de ani ca judecator. Mi-am inceput activitatea la Judecatoria sectorului 4 Bucuresti in anul 1996, imediat dupa absolvirea Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti. In anul 2004, am promovat efectiv la Tribunalul Bucuresti si, iata, sunt 18 ani in care am functionat continuu la aceasta instanta.

Am exercitat de-a lungul timpului atributiile specifice functiilor de vicepresedinte si presedinte al instantelor la care mi-am desfasurat activitatea, in prezent aflandu-ma in cursul celui de-al doilea mandat de presedinte al Tribunalului Bucuresti.

In toata aceasta perioada am fost direct implicata, prin natura atributiilor, in toate reformele si incercarile de reforma ce au avut in centrul atentiei instantele judecatoresti. Unele dintre acestea au avut parti bune si ne-au ajutat sa progresam, sa fim in dialog deschis cu reprezentantii sistemelor judiciare europene si internationale, sa ne impartasim experientele relevante si sa constatam ca ne aflam la un nivel inalt de pregatire profesionala si evolutie organizationala. In schimb, altele s-au dovedit un esec profund, cu urmari greu de remediat in timp si al caror cost de calitate si imagine a fost decontat doar de noi, cei aflati in fata justitiabililor si a avocatilor, sedinta dupa sedinta.

Sunt preocupata sa invat mereu lucruri noi, sa ma pregatesc, dovada fiind faptul ca am participat si am condus sedinte de judecata in aproape toate materiile din competenta tribunalului. In calitate de formator al Institutului National al Magistraturii la catedra de drept civil si procesual civil, am fost constant conectata la problemele de drept de actualitate, orele de formare initiala si sesiunile de formare continua imbogatindu-ma profesional si personal; imi place sa cred ca viata ne este data pentru a fi de folos celor din jur, la randul lor depozitarii unui potential nevazut, oricand valorificabil; sunt o persoana optimista si cred ca atitudinea pozitiva si increderea in oameni sunt chei ale succesului in atingerea obiectivelor.

Apreciez ca acum este momentul ca reforma sa ne apartina, ca noi, judecatorii, sa spunem in mod ritos cum vedem viitorul judiciar, care sunt principiile si valorile care ne ghideaza, care sunt adevaratele problemele cu care ne confruntam, ce solutii realiste putem adopta, in beneficiul tuturor celor care ni se adreseaza pentru recunoasterea drepturilor lor, pentru a restabili echilibrul social incalcat, pentru a readuce la lumina adevarul si dreptatea.

De ce candidez?

Am ales sa candidez pentru demnitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru ca imi doresc un sistem judiciar independent, credibil, respectat, coeziv, unitar, definit prin profesionalism, integritate, demnitate si echidistanta.

Si am increderea deplina ca este posibil, ca acestea nu reprezinta doar idealuri, intrucat experienta profesionala acumulata pe parcursul anilor mi-a confirmat ca atunci cand obiectivele propuse sunt cunoscute, discutate si impartasite, pentru materializarea acestora se vor gasi intotdeauna entuziasmul si resursele necesare.

Dificultatile pe care le-am traversat au fost asemanatoare, daca nu identice: conditiile necorespunzatoare de desfasurare a activitatii, volumul de munca excesiv, presiunea raspunderii disciplinare, reactiile mass-media si ale societatii in ansamblu, atunci cand solutiile pronuntate nu au fost concordante cu asteptarile acestora, instabilitatea legislativa, pensionarea colegilor cu consecinta desfiintarii completurilor de judecata si a redistribuirii dosarelor catre judecatorii ramasi in activitate, complexitatea in continua crestere a cauzelor inregistrate pe fondul dezvoltarii si al sporirii interferentelor in domeniul dreptului a altor problematici: economice, financiare, fiscale, tehnice si administrative.

Cum se prezinta astazi sau cum este perceput sistemul judiciar?

Ultimii ani ne-au aratat cat de mult se poate deteriora imaginea actului de justitie, atunci cand reprezentantii celorlalte puteri depasesc limitele discursului respectuos, cand uita sau chiar ignora frontierele controlului si ale echilibrului constitutional.

Nemultumirile referitoare la solutionarea unei cauze nu trebuie extrapolate la intregul sistem judiciar, intrucat pentru a functiona si a raspunde societatii, justitia are nevoie de increderea cetatenilor, independenta fiind garantia fundamentala a unui proces echitabil, si nu un privilegiu al judecatorilor.

Decredibilizarea justitiei aduce cu sine, pe langa prejudiciul mai sus mentionat, si riscul de realizare efectiva a drepturilor recunoscute celorlalti participanti in procedurile desfasurate, intrucat functia si rolul puterii judecatoresti pot fi subminate in maniera cea mai nefasta, daca nu sunt stopate la timp derapajele de tipul celor cunoscute de noi toti.

Libertatea de exprimare nu este absoluta, poate suferi restrangeri, cand scopul careia se subordoneaza aceasta limitare este apararea independentei puterii judecatoresti.

Am fost supusi unor atacuri sustinute ale exponentilor puterilor legislativa si executiva, menite sa ne antagonizeze cu intreaga societate, pe seama dreptului la pensia de serviciu, desi numai noi stim ce inseamna construirea unei cariere de judecator, efortul depus de pe bancile facultatii, continuat in Institutul National al Magistraturii si sustinut zi de zi in activitatea profesionala pentru asigurarea unui act de justitie calitativ si pentru a promova cu succes concursurile organizate si a accede la instantele ierarhic superioare. Or, constant raspunsul aflat prin toate mijloacele de comunicare de la cei care isi asumau reprezentarea celorlalte puteri era ca pensiile de serviciu trebuie reduse sau chiar eliminate. Diferit de cariera unui parlamentar sau reprezentant al Guvernului, magistratul nu se formeaza nici in 6 luni si nici in doi ani. Magistratura inseamna cariera, adica timp de evolutie profesionala, adica zeci de ani de studiu, de reflectie, de efort si sacrificiu atat pentru judecator, cat si pentru familia sa si cei dragi acestuia. Locurile vacante ramase ca efect al pensionarilor intervenite pe fondul acestor presiuni si intimidari nu sunt nici astazi ocupate, asa incat putem spune ca raul a fost deja facut si va fi nevoie de alti ani pentru ca un nivel rezonabil de ocupare sa fie atins la nivelul tribunalelor – de departe cele mai afectate instante de aceste optiuni ale fostilor colegi.

Reactiile anterior prezentate au determinat fara indoiala si reactii in interiorul corpului profesional al judecatorilor, care uneori s-au adancit, au macinat si au condus la opinii divergente asupra problemelor de interes pentru sistemul judiciar, pozitionarea intr-un fel sau altul contribuind la divizare, uneori chiar la radicalizarea discursurilor exprimate in varii imprejurari, toate acestea aducandu-ne deservicii de imagine (in exterior) si de colaborare (in interior). Opiniile diferite trebuie discutate, analizate argumentele fiecaruia dintre cei angajati in dialog, iar rezultatul sa fie adoptarea celei mai bune solutii, menite sa consolideze statutul profesional, sa ne apropie si sa ne confere increderea ca uniti suntem mai puternici.

Atunci cand se abordeaza valentele independentei justitiei, se cauta raspunsuri la intrebari simple, dar care noua cu siguranta ni se vor parea mult mai complexe, avand in vedere diversitatea aspectelor cu care ne confruntam in activitatea profesionala de zi cu zi: independenta fata de cine? Fata de puterile legislativa si executiva? Fata de partidele politice? Fata de persoane private neimplicate sau neangajate la un anumit moment intr-un proces? Fata de procurori, avocati, presa sau chiar fata de noi insine?

Independenta fata de ce? Sunt campaniile de denigrare si protestele in fata instantelor de judecata intr-atat de puternice, incat sa influenteze decizii?

Independenta pentru cine? Pentru judecator sau pentru sistem in ansamblul sau? Cat de fina este legatura intre independenta judecatorului si calitatea actului de justitie pe care acesta il indeplineste? La nivel global, este de necontestat ca independenta este garantia respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ca numai astfel se poate realiza o judecata corecta si impartiala, in acord cu mijloacele de proba administrate si cu dispozitiile legale in vigoare. Acesta se constituie de altfel si in insusi scopul pentru care independenta este incadrata ca valoare absoluta a puterii judecatoresti.

Din anul 2004 – de la intrarea in vigoare a legilor justitiei in forma initiala – si pana astazi nu s-a reusit implementarea dispozitiilor vizand independenta judecatorilor in componenta sa financiara. Desi s-au formulat si s-au adoptat numeroase proiecte de transfer al bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei catre Consiliul Superior al Magistraturii sau Inalta Curte de Casatie si Justitie, si astazi judecatoriile, tribunalele si curtile de apel raman in asteptarea bunavointei puterii executive pentru recunoasterea drepturilor salariale si realizarea lor, in timp ce colegii judecatori egali in grad si in vechime, detasati in sistemul altor ordonatori principali de credite, au beneficiat la timp de toate acestea.

Finantarea adecvata sta la baza furnizarii unui act de justitie de calitate, pentru ca numai atunci cand bugetul instantelor judecatoresti nu va mai depinde de orientarea politica a Ministerului Justitiei, se vor crea premisele asigurarii resurselor umane corespunzatoare, infrastructurii adecvate, digitalizarii coordonate, toate acestea subordonate ideii de desfasurare a unui act de justitie eficient, predictibil si modern.

Cu toate acestea, trasaturile evidentiate mai sus nu se vor regasi decat atunci cand volumul de activitate al instantelor va fi repartizat proportional si rezonabil atat vertical (pe grade de jurisdictie), cat si orizontal (la nivel teritorial); in caz contrar, vom ramane doar la nivel de deziderate.

Aceasta incarcatura ne da tuturor de gandit, pentru ca daca numarul este coplesitor, trebuie sa intelegem ca dincolo de acesta, asociat fiecarui dosar in parte, in sedinta de judecata se deruleaza complexe solicitari psihologice (conform Gavril Marius Babici, Cristina Afilipoaie-Meghea – „Impactul volumului de activitate asupra performantelor profesionale a judecatorilor”, www.researchgate.net): concentrarea atentiei, mobilitatea atentiei, inteligenta verbala, exprimarea orala, identificarea problemei si construirea rationamentului, capacitatea de memorare, flexibilitatea cognitiva si comportamentala, autocontrol caracterizat prin rabdare, perseverenta, optimism si asertivitate.

Recomandarile 94(12) si 86(12) ale Comitetului de ministri al Consiliului Europei au la baza premisa ca pentru independenta si eficienta judecatorilor in realizarea actului de justitie, este imperios necesara asigurarea unor conditii de munca adecvate la nivelul instantelor. Sunt cuprinse in sfera acestora si aspectele vizand timpul potrivit pentru instrumentarea fiecarei cauze; diminuarea factorilor de risc ce pot contribui la savarsirea unor erori judiciare; atenuarea nivelului de suprasolicitare psihica asociat pregatirii si participarii in sedinta de judecata, urmat apoi de redactarea actelor de procedura specifice.

Principalele obiective propuse prin prisma atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii

Pornind de la elementele de baza ale managementului prin obiective, voi avea in vedere ca pentru fiecare din atributiile specifice Consiliului Superior al Magistraturii sa fie fixat acelasi tip de matrice, pentru asigurarea urmaririi lor facile si verificabile, deopotriva.

In privinta obiectivelor, acestea trebuie sa fie Specifice, Masurabile, Abordabile, Realiste si incadrabile in Timp.

1. Apararea independentei puterii judecatoresti

Fundamentele statului democratic modern sunt reprezentate de puterile legislativa, executiva si judecatoreasca, fiecare, la randul sau furnizoare ale unui serviciu public, prin care se asigura insusi echilibrul si controlul necesar ca interesul cetateanului, drepturile si libertatile acestuia sa fie protejate, indiferent de calitatea persoanelor si de tipul conflictelor care se pot ivi.

Cu toate acestea, numai un sistem judiciar independent si eficient poate asigura recunoasterea si realizarea drepturilor membrilor societatii, prin pronuntarea unor hotarari judecatoresti de inalt nivel calitativ, in aceasta maniera reusindu-se pastrarea legitimitatii si respectului cetatenilor pentru activitatea judecatorilor.

Asteptarile publicului sunt tot mai pregnant legate de asigurarea unui act de justitie accesibil, derulat cu celeritate, de hotarari judecatoresti care sa reflecte corectitudine, rationament, predictibilitate.

Pentru realizarea acestora este necesara garantarea independentei judecatorilor, pe de o parte prin prisma principiilor constitutionale si legale care o consfintesc, pe de alta parte din punct de vedere financiar.

In aceasta directie, apreciez ca se impune cu necesitate transferul bugetului instantelor judecatoresti de la Ministerul Justitiei la Consiliul Superior al Magistraturii (in vederea asigurarii unor conditii de munca adecvate profesiei si spatii moderne dedicate serviciului public furnizat), reconfigurarea schemelor de personal si finantarea lor corespunzatoare, cuprinderea fondurilor necesare pentru formarea profesionala in sistem descentralizat, coordonarea digitalizarii instantelor judecatoresti.

In egala masura, independenta financiara include reglementarea remunerarii judecatorilor corespunzator cu locul, rolul si responsabilitatile acestora in societate; protejarea indemnizatiilor prin dispozitii legale impotriva diminuarilor, precum si necesitatea prevederii unui mecanism care sa asigure inclusiv revizuirea acestora cel putin o data la 3 ani, pentru mentinerea unui echilibru socio-economic corespunzator statutului profesiei.

Pornind de la functia indeplinita de judecator in societate, de a apara drepturile si libertatile oricarei persoane in acelasi fel, de a solutiona intr-un interval de timp rezonabil litigiile deduse judecatii si de a pronunta hotarari judecatoresti clare si inteligibile, este cert ca societatea este interesata de modalitatea in care se angajeaza raspunderea judecatorilor pentru activitatea depusa de acestia. Adesea, presa, reprezentantii celorlalte puteri, organizatiile neguvernamentale isi exprima nemultumirea ca judecatorii nu raspund, ca nu exista parghii de sanctionare, ca atunci cand intervin sunt fie prea blande, fie prea severe. Ne amintim de anii 2017-2018, in care s-au derulat discutii nesfarsite referitoare la raspunderea civila pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, despre cat de virulente au fost acuzele aduse magistratilor si constatam ca pana astazi desi raspunderea solicitata si asteptata este prevazuta, totusi nu s-a reusit construirea unui sistem eficient de asigurare a judecatorilor pentru situatiile in care acest tip de raspundere ar fi angajat.

Se poate concluziona ca exista un deficit de comunicare si de informare a publicului, pe de o parte, si aceasta se poate schimba prin derularea unor campanii de aducere la cunostinta a modului in care raspund judecatorii, ca sistemul cailor de atac este cea dintai forma pe care legea o prevede pentru verificarea activitatii acestora, urmata apoi de publicitatea sedintelor de judecata si comunicarea motivarilor hotararilor judecatoresti.

Pe de alta parte, pot fi identificate aspecte revizuibile care tin de modul de reglementare a raspunderii disciplinare, a organismelor prin care sunt verificate abaterile disciplinare – respectiv Inspectia Judiciara –, a metodologiei pe care aceasta o aplica, a criteriilor obiective si transparente pe care Sectia pentru judecatori le utilizeaza in angajarea raspunderii, precum si a corelarii cu practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie in acest domeniu, inclusiv tinand seama de standardele europene in materie.

2. Resurse umane: recrutare, formare, evaluare, promovare

Principala dificultate cu care s-au confruntat tribunalele in ultimii doi ani a fost in legatura directa cu pensionarile masive ale colegilor care au indeplinit conditiile si care nu au regasit motivatia necesara sa continue sa-si desfasoare activitatea ca judecatori la instantele la care au functionat.

Din analiza datelor din Raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2021, se constata ca la data de 31.12.2021 erau prevazute in schema tribunalelor 1.701 posturi, din care 356 posturi erau vacante, ceea ce indica un grad de ocupare de 79,07%, in timp ce la data de 31.12.2020 (cu un an in urma), gradul de ocupare era de 86,01%.

In ierarhia sistemului judiciar se observa ca cele mai afectate instante din cauza plecarilor au fost tribunalele, iar metodele posibile de ocupare a posturilor vacante nu au dat rezultate: concursurile de promovare nu au fost neaparat eficiente (pentru ca multi dintre judecatorii de la judecatorii care si-ar fi dorit sa se inscrie nu indeplineau conditiile de vechime prevazute de lege), apoi judecatorii care obtinusera deja gradul profesional de tribunal intr-o prima etapa nu au fost interesati sa participe la concursul de promovare efectiva, in contextul in care tribunalele ofereau doar un volum mai mare de dosare si o complexitate sporita, spre deosebire de activitatea de judecata pe care o desfasurau la judecatorii.

Asa cum este cunoscut, transferurile nu au fost operationale, urmare Deciziei Curtii Constitutionale nr. 454/24.06.2020 (n.r. prin care CCR a desfiintat legislatia privind transferurile judecatorilor, admitand exceptia ridicata de judecatoarea Ancuta Blanariu de la Judecatoria Iasi), desi si aceasta modalitate reprezenta una din caile prin care posturile vacante ar fi putut fi ocupate si deficitul nu s-ar fi adancit profund de la an la an, pe fondul celorlalte miscari ale resurselor umane: pensionari, promovari, delegari sau detasari.

De asemenea, modalitatea de ocupare reglementata de art. 83 alin. 3 din Legea nr. 303/2004 cu modificarile si completarile ulterioare (n.r. reincadrarea magistratilor pensionari) nu este inca suficient de ofertanta pentru reducerea deficitului de judecatori.

Am constatat astfel ca rezulta cu necesitate adoptarea unor masuri strategice in domeniul gestionarii resurselor umane, ca in absenta corelarii intrarilor cu iesirile din sistem, ca in absenta luarii in considerare a situatiilor neprevazute care pot aparea, activitatea de judecata nu va putea fi organizata potrivit principiilor care o guverneaza, indeosebi principiul continuitatii.

Pe de alta parte, aceste disfunctii aduc din nou in actualitate importanta asigurarii unui volum optim de munca, bazat pe un numar rezonabil de dosare, cu o complexitate care sa fie in acelasi timp reala si proportionala cu timpul efectiv disponibil pentru studierea sedintelor de judecata, a doctrinei si jurisprudentei relevante, inclusiv timpul de reflectie asupra problemelor deduse judecatii.

De aceea, cred ca unele dintre solutiile asupra carora ne putem gandi vizeaza reducerea conditiilor de vechime pentru promovarea la tribunal, luarea in calcul a reducerii duratei cursurilor Institutului National al Magistraturii de la 2 ani la un an, adoptarea unui calendar al detasarilor si transferurilor si al concursurilor de promovare, intrucat instantele judecatoresti au nevoie de stabilitate si de asigurarea previzibilitatii planificarilor activitatilor proprii.

Judecatorii pot fi sprijiniti cu succes – in special in activitatea de redactare a hotararilor judecatoresti de resurse suplimentare – de asistentii judecatorilor. Acestia ar putea fi recrutati dupa criterii de profesionalism, competenta si integritate, asemanatoare auditorilor de justitie, proiectul actual derulat de Consiliul Superior al Magistraturii dovedindu-se eficace la nivelul instantei la care functionez, in timp ce progresele inregistrate de judecatori si beneficiile realizate de asistenti au fost semnificative, fiecare in directia proprie urmarita la debutul proiectului. Ulterior, aceasta perioada ar putea fi valorificata ca stagiu in dobandirea calitatii de judecator.

Promovarea in functii de conducere – Raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii reliefeaza un grad de ocupare a functiilor de conducere de presedinti si vicepresedinti la judecatorii, tribunale si curti de apel intr-un procent care variaza intre 24 si 27% pe sesiune, ceea ce nu este incurajator din perspectiva strategiilor de dezvoltare a sistemului judiciar. Pentru inregistrarea unor progrese in directia mentionata, trebuie investigate cauzele care conduc la un astfel de grad redus de asigurare a functiilor prin numire si ratiunile pentru care instantele sunt conduse prin delegare in circumstantele date. Daca este o problema legata de cunostintele de management, poate Institutul National al Magistraturii ar putea lua in calcul deschiderea unor sesiuni de formare si pentru judecatorii care nu exercita functii de conducere, dar care si-ar dori in viitor sa fie angrenati in activitatea manageriala. Daca este o problema legata de compunerea comisiilor de concurs, atunci Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa verifice care sunt nemultumirile semnalate de candidati prin prisma competentelor manageriale ce le sunt examinate si ce imbunatatiri pot fi aduse. In tot cazul, responsabilitatea pe care o poarta un judecator numit intr-o functie de conducere este insotita si de asumare si de autoritate, in virtutea unui mandat de 3 ani in care are posibilitatea sa indrepte spre performanta instanta condusa, intr-un mod mult mai ferm si determinat, decat atunci cand functia este exercitata prin delegare, prin ipoteza, o perioada limitata in timp.

Formarea profesionala reprezinta una din cele mai importante garantii ale independentei si impartialitatii judecatorilor si totodata premisa de la care se porneste atunci cand se analizeaza increderea si respectul in sistemul de justitie. Astfel, formarea este esentiala pentru indeplinirea corecta, obiectiva, competenta a atributiilor specifice activitatii de judecata si pentru asigurarea protejarii judecatorilor de influente nepotrivite.

In consonanta cu optiunea exprimata in considerentele anterioare, formarea initiala a auditorilor de justitie poate fi realizata si pe parcursul unui an calendaristic, in special, avand in vedere nevoia de resurse pe care o au la aceasta data instantele. Pregatirea teoretica si practica nu trebuie sa se limiteze doar la aspectul tehnic al dreptului substantial si procesual, ci ar putea include si modalitatea de gestionare a sedintelor de judecata, managementul dosarelor, utilizarea tehnologiei informatiilor si limitele acesteia, modalitati de solutionare alternativa a litigiilor.

In privinta formarii profesionale continue, apreciez ca trebuie dezvoltat segmentul de pregatire in directia constientizarii si intelegerii temelor care reflecta complexitatea vietii sociale, intrucat fiecare justitiabil care se adreseaza instantelor de judecata vrea sa fie tratat la fel ca toti ceilalti, sa se poata baza pe hotararile judecatoresti pronuntate in cauze asemanatoare. Mentinerea practicilor neunitare in rezolvarea problemelor de drept nu va face decat sa alimenteze insecuritatea raporturilor juridice, care la randul sau pericliteaza increderea in justitie. Mai mult, claritatea si coerenta practicii judiciare poate contribui la reducerea nevoii de recurgere la instanta pentru solutionarea unei cauze, atunci cand avocatii ar fi in masura sa-si consilieze clientii cu privire la solutiile care pot fi anticipate in anumite chestiuni de drept.

Formarea profesionala a personalului auxiliar de specialitate este, de asemenea, una dintre directiile importante de actiune ale Consiliului, prin raportare la rolul pe care il au grefierii in activitatea de judecata si in asigurarea functionarii serviciilor de lucru cu publicul. Judecatorii au apreciat permanent progresele inregistrate de-a lungul timpului in pregatirea profesionala de care au beneficiat absolventii Scolii Nationale de Grefieri, pentru ca atunci cand lucrarile si actele procedurale sunt indeplinite in mod corespunzator si cu constiinciozitate, sunt asigurate premisele unui act de justitie eficient.

Evaluarea activitatii judecatorilor este necesara pentru aprecierea competentelor acestora, a calitatii si cantitatii activitatii lor si pentru imbunatatirea calitatii muncii judecatorilor, dar si a sistemului judiciar in ansamblul sau. Astfel, intarzierile in efectuarea lucrarilor, generate de volumul excesiv de munca, nu trebuie sa se rasfranga in evaluarea negativa a judecatorului, atat timp cat aceasta se datoreaza, de exemplu, unei competente atribuite legislativ, fara ca, preliminar, un studiu de impact sa fi fost realizat.

Totusi, frecventa modificarilor legale si regulamentare in privinta evaluarii (2016-2017, 2018, 2021) este de natura sa afecteze desfasurarea procesului de evaluare, mai ales atunci cand sunt schimbari in privinta criteriilor dupa care se realizeaza, cand se inregistreaza fluctuatii atat ale judecatorilor, cat si in traseul profesional al fiecaruia dintre ei. Astfel, introducerea parametrilor de analiza a motivelor de imputabilitate si neimputabilitate a creat numeroase discutii in instante, cu atat mai mult cu cat inclusiv in randul judecatorilor care compun completurile de judecata in caile de atac exista reticente in calificarea intr-un sens sau in celalalt, prin raportare la imprejurarea ca o astfel de incadrare produce consecinte pe termen mediu (art. 5 alin. 6 din Regulamentul privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor aprobat prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr.1113/07.10.2021, publicat in Monitorul Oficial nr.988/15.10.2021).

De asemenea, mult mai practica a fost constituirea comisiilor de evaluare cu judecatori din cadrul aceleiasi instante, fiind destul de anevoioasa constituirea noilor comisii de evaluare, cu judecatori de la instanta ierarhic superioara pentru instantele ierarhic inferioare.

3. Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii in materie legislativa

Desfasurarea activitatii de judecata in instante releva tot mai mult lipsa consultarii acestora la adoptarea unor acte normative, care apoi, abrupt, genereaza litigii pe care acestea nu le pot gestiona.

Consiliul Superior al Magistraturii nu este initiator legislativ, dar in virtutea consolidarii unor relatii de colaborare constructive cu Ministerul Justitiei are posibilitatea si deopotriva indatorirea de a semnala si contribui la remedierea in timp util a dificultatilor cu care se confrunta instantele de judecata, atunci cand actele normative sunt de natura sa le perturbe activitatea.

Atentia indreptata la momentul potrivit catre aceste chestiuni ar veni in intampinarea problemelor pe care conducatorii instantelor impreuna cu judecatorii si cu suportul personalului auxiliar de specialitate sunt responsabili sa le rezolve cu resursele limitate de care dispun.

Ultimii ani evidentiaza adoptarea a numeroase legi fara studii prealabile de impact, insa instantele au fost nevoite sa faca fata unui volum de munca in continua crestere intr-un interval de timp foarte scurt: Legea 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, Legea 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau fondurilor publice nationale aferente acestora, Ordonanta de urgenta nr.5/2022 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 129/2021 privind implementarea formularului digital de intrare in Romania, in vigoare de la 09.02.2022 pana la 10.03.2022, cand a fost abrogata de Ordonanta de urgenta nr. 22/2022.

In acest cadru, configurat de cele cateva exemple anterior enumerate, apreciez ca reluarea consultarii instantelor in mod real, in timp adecvat pentru luare la cunostinta, previzionare consecinte si acordarea posibilitatii efective de a exprima puncte de vedere pertinente ar permite legiuitorului sa estimeze obiectiv si competenta materiala si teritoriala si durata rezonabila de solutionare a litigiilor care ar putea decurge din raporturile juridice care se vor naste din legile adoptate, asa cum aratam si mai sus, puterile statului aflandu-se in control si in echilibru pentru a servi in modul cel mai adecvat cu putinta interesului cetateanului.

4. Digitalizarea instantelor

Instantele de judecata s-au vazut in ultimii ani fata in fata cu provocarile determinate de inteligenta artificiala si au preluat, intr-o maniera avantajoasa pentru pozitia lor, beneficiile pe care aceasta le poate aduce calitatii si eficientei operatiunilor ce stau la baza furnizarii unui act de justitie situat la standarde de performanta.

Cresterea interesului pentru utilizarea inteligentei artificiale in imbunatatirea serviciilor oferite de instante apare ca o oportunitate in contextul gestionarii unui numar impresionant de date, greu de prelucrat cu resursele umane existente.

Inteligenta artificiala poate sustine un management activ si eficient al cauzelor, de la depunerea cererii de chemare in judecata pana la solutionarea acesteia, cu reducerea timpilor de verificare, cautare, identificare surse de documentare si sprijinire construire rationament juridic.

Transferul bugetului instantelor la Consiliul Superior al Magistraturii ar permite utilizarea tehnologiei informatiei ca mijloc de imbunatatire a administrarii justitiei si de consolidare a garantiilor instituite prin art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale: accesul la justitie, echitatea si durata rezonabila a procesului, independenta si impartialitatea judecatorului.

Totusi, justitia ramane umana, intrucat in centrul activitatii sale sunt oamenii, cu problemele si ingrijorarile lor, cu necazuri si suferinte, pe care nicio tehnologie, indiferent de cat de avansata ar fi, nu le-ar putea solutiona.

5. Comunicarea

Societatea este constant interesata de modul in care functioneaza sistemul judiciar, de eficienta activitatii de judecata, daca drepturile si libertatile cetatenesti sunt cu adevarat aparate si recunoscute, cadru in care revine Consiliului indatorirea de a informa la timp si corect publicul larg despre starea justitiei, progresele inregistrate si dificultatile cu care se confrunta.

Pentru a incuraja intelegerea cat mai buna a rolului instantelor judecatoresti este necesara o comunicare continua a eforturilor depuse si a activitatilor desfasurate de judecatori si de personalul auxiliar de specialitate, tocmai pentru a se castiga respectul si increderea in capacitatea instantelor de a-si indeplini misiunea.

Presa, ca observator vigilent, nu va ezita sa evidentieze neajunsurile, dar cu siguranta aceasta ajuta la remedierea disfunctionalitatilor si imbunatatirea calitatii serviciilor furnizate cetatenilor.

Corpul profesional al magistratilor are nevoie de unitate, chestiunile particulare, care comporta discutii specifice, pot fi pastrate pentru cristalizare si abia cand o opinie relevanta este formata poate fi adusa la cunostinta publicului, intrucat numai actiunea convergenta va creste credibilitatea actului de justitie.

Dialogul deschis si constructiv cu asociatiile profesionale, bazat pe respect reciproc, va contribui la sporirea increderii in sistemul judiciar, la promovarea si apararea independentei judecatorilor si a statului de drept, la consolidarea statutului si imbunatatirea conditiilor de munca.

Comunicarea interprofesionala onesta derulata in vederea protectiei adecvate a drepturilor economice, sociale, civile, politice este de natura sa faciliteze accesul la proceduri echitabile, in timp util si intr-un mediu caracterizat de impartialitate, liber de influente, presiuni sau interventii necorespunzatoare.

Pentru realizarea acestor obiective este nevoie de coeziune, de identificare si valorificare a celor mai bune parghii de colaborare, de deschidere fata de propuneri, observatii si critici, fiind necesar ca toate puterile statului, politicienii, media, societatea civila sa se angajeze intr-un efort comun pentru a consolida profesionalismul, transparenta si etica in interiorul puterii judecatoresti, daca ne dorim ca valorile fundamentale evidentiate pe parcursul acestui proiect – independenta judecatorilor si suprematia dreptului – sa fie insusite si respectate.

Concluzii

Justitia este unul din cei trei piloni ai democratiei, iar rolul Consiliului Superior al Magistraturii este sa se asigure continuu ca independenta judecatorului, puterea lui de a decide liber si numai in considerarea legii sunt respectate, garantate.

Consiliul are datoria sa intervina rapid si ferm impotriva oricarei actiuni nelegitime fata de un judecator sau fata de puterea judecatoreasca, in ansamblul sau, sa contribuie la dezvoltarea raporturilor cu puterile legislativa si executiva in spiritul respectului statului de drept si al intelegerii rolului fiecaruia intr-un stat modern si democratic.

Puterea este incredintata judecatorilor pentru atingerea scopului administrarii justitiei prin aplicarea legii, relevat cuprinzator de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale: „Orice persoana are dreptul la judecarea in mod echitabil, in mod public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege”, iar „ prestigiul magistratului, ca element definitoriu al locului pe care il ocupa acesta in societate, se castiga intotdeauna prin profesionismul dovedit in sala de judecata si prin comportamentul exemplar din afara acesteia”, asa cum aprecia, cu ceva timp in urma, reputatul jurist roman, specialist in drept civil si membru de onoare al Academiei Romane, Constantin Hamangiu”.

Comentarii

# Lasă-ne Lăurico date 28 March 2022 20:46 +408

Lăuricooo, lasă-ne, fată, nu ne mai plictisi. Brusc, ți-ai dat seama că e rău și nu e bine la instanțele din București ? Păi nu tu ai fost șefă de 100 de ani la instanțele ăstea? Acu îți dau ideile în clocot? Mai bine recunoaște că se apropie și la tine pensia și vrei și tu altă funcție, da mai bine plătită. Că la promovare mai greu la vârsta matale , că -ți iau fața ăștia cu INM. Ai un proiect jenant, cu un limbaj de lemn. Cică vrea să asigure ”condiții de munca adecvate profesiei si spatii moderne”. Păi la JS1 au încercat judecătorii și grefierii să facă ceva concret, în justiție, și conducerea TMB ce a scris în întâmpinare? Că e neîntemeiat ce zic angajații, că e totul perfect. Așa că stai tu în biroul ăla frumos din fotografie și lasă-ne să motivăm în liniște, nu mai foșni, că eu clar nu te voi vota.

# Domnul Cetatean date 28 March 2022 21:32 +153

E interesanta abordarea legata de digitalizare si AI. Dar pana atunci poate dna. Ade va repara Ecrisul, sa fie in consonanta cu armonia bunului simt, pt ca de 3 saptamani aveti probleme in instanta cu 2-3 reporniri pe zi si simtim ca ne urcam pe pereti la arhive si registraturi. Cred ca mai repede se vor repara scarile rulante... Subces!

# Gogu date 29 March 2022 17:43 +19

Asta cu reducerea cursurilor la INM mi se pare buna de tot.Eu as sugera asa cam 3 cel mult 6 luni dupa care pui destinele oamenilor in mana absolventilor de INM . E ok zic eu.

# Pe mine, pe mine, va rog eu.. pe mine! date 30 March 2022 15:36 +195

Deci doamna Laura Radu apare cu 5 articole prin care se propune pe luju și juridice de vineri până miercuri în conditiile in care se lupta la locale pe un post cu alte 2 colege fix din tribunalul pe care îl conduce. Plus că doar cu 2 zile înainte de finalizarea perioadei de depunere a proiectelor se declara public nehotărâtă sa cedeze insistențelor colegilor care o vor in CSM. O verigă de la mijloc ne scapă... probabil colegii care au dorit să candideze între timp s-au sucit și se cer convinși cu articole :))))))

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 6.10.2022 – Codul deontologic al magistratilor a fost modificat

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva