Camera Deputaților a votat miercuri, 10 iunie 2026, proiectul senatorului PNL Daniel Fenechiu (foto) – vicepreședinte UNBR – care elimină din Legea nr. 51/1995 (pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat) incompatibilitatea între exercitarea profesiei de avocat și calitatea de administrator al unei societăți comerciale. 

În expunerea de motive, Fenechiu subliniază că actuala formă a Legii 51/1995 nu reglementează expres regimul juridic al bunurilor care compun patrimoniul formelor de exercitare a profesiei de avocat, în special al bunurilor imobile utilizate ca sedii profesionale.

„În lipsa unei reglementări privind afectațiunea specială a acestor bunuri şi posibilitatea utilizării lor pentru activităţi conexe (de exemplu, formare profesională, proiecte academice, consultanta in domenii auxiliare dreptului). apar frecvente chestiuni juridice privind natura folosintei bunului profesional”, explică vicepreședintele UNBR.

Proiectul a fost elaborat de către senatorii Daniel Fenechiu, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş și Nicoleta Pauliuc de la PNL, Robert Cazanciuc și Cristinel Rujan de la PSD, precum și Constantin-Ciprian Iacob și Nicolae Vlahu de la AUR (vezi facsimil 1).

Inițiativa de act normativ a trecut de Senat la 13 octombrie 2025 cu cvasi-unanimitate de voturi (108 „pentru”, unul singur „împotrivă” și nicio abținere), pentru aca acum, în Camera Deputaților, să primească 302 voturi „pro”, niciunul „contra” și zero abțineri.

Proiectul aduce următoarele modificări Legii 51/1995 (vezi facsimil 2):

1. noua formă a art. 5 alin. 10:

„La constituirea formelor de exercitare a profesiei și ulterior, avocații au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei și altor activități conexe, prevăzute de Statutul profesiei de avocat, în condițiile legii, cu procedura reglementată pentru constituirea Registrului electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților, în condițiile stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare și funcționare. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate față de terți, în condițiile prevăzute de lege”;

- actuala formă sună în felul următor:

„La constituirea formelor de exercitare a profesiei și ulterior, avocații au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condițiile legii, cu procedura reglementată pentru constituirea Registrului electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților, în condițiile stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare și funcționare. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate față de terți, în condițiile prevăzute de lege”;

2. introducerea alin. 5^1:

„(1) Bunurile aflate în patrimoniul formelor de exercitare a profesiei de avocat se utilizează cu prioritate pentru desfăşurarea activităților specifice exercitării profesiei de avocat.

(2) Utilizarea bunurilor prevăzute la alin.(1) în activități conexe exercitării profesiei de avocat, prevăzute de Statutul profesiei de avocat, este permisă, în măsura în care:

a) respectă reglementările profesionale şi cele privitoare la integritatea profesiei şi la păstrarea secretului profesional al avocatului; bunele moravuri;

b) nu lezează demnitatea şi independența profesiei de avocat sau

c) nu afectează exercitarea corespunzătoare a profesiei de avocat în sediul principal şi, după caz, în sediile secundare şi birourile de lucru avizate de consiliul baroului;

d) este conformă cu hotărârile organelor de conducere ale formei de exercitare a profesiei.

(3) Afectarea bunurilor în scopul exercitării profesiei de avocat nu exclude utilizarea în alte scopuri a acestora, în condițiile prevăzute de lege”;

3. introducerea literelor d^1 și d^2 la art. 16:

„Exercitarea profesiei de avocat este compatibilă numai cu: (...)

d^1) calitatea de administrator sau membru al consiliului de administrație al unei societăți prevăzute de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiția ca obiectul de activitate al societăţii să nu aducă atingere principiilor fundamentale ale profesiei de avocat, inclusiv demnității, independenței şi confidențialității profesionale, iar exercitarea funcției să nu genereze conflicte de interese cu exercitarea profesiei de avocat, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat;

d^2) calitatea de acționar, asociat sau asociat unic al unei societăți prevăzute de Legea nr.31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu condiția ca societatea să nu aibă ca obiect de activitate activități incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, iar implicarea patrimonială a avocatului să nu conducă la situații de conflict de interese ori confuzie între patrimoniul profesional și cel comercial, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat”.

„În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul U.N.B.R. va actualiza prevederile Statutului profesiei de avocat din 3 decembrie 2011, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr.64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.898 din 19 decembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi”, mai prevede inițiativa legislativă.

Prezentăm întreaga expunere de motive (vezi facsimil 3):

„I. Premise generale

Profesia de avocat reprezintă un pilon esenţțial al sistemului de justiţie şi statului de drept. Exercitarea acestei profesil implică nu doar cunoştinţe juridice, ci şi respectarea unor standarde etice şi deontologice care garantează independenţa, confidenţialitatea şi demnitatea actului de apărare. Evoluţiile economice, sociale şi instituţionale din ultimele două decenii impun, însă, o actualizare şi o flexibilizare prudentă a regimului juridic aplicabil profesiei, în vederea asigurării unei coerente între exigenţele de etică profesională şi realitățile juridice şi economice contemporane.

În acest context, se impune o intervenţie legislativă care să vizeze trei aspecte esențiale, în prezent insuficient reglementate sau necorelate cu jurisprudenţa europeană şi cu bunele practici ale altor state membre ale Uniunii Europene: 1. regimul juridic al bunurilor aflate în patrimoniul formelor de exercitare a profesiei de avocat: 2. compatibilitatea calității de avocat cu cea de administrator sau membru al consiliului de administrație al unei societăţi; 3. compatibilitatea calităţii de avocat cu poziția de acţionar, asociat sau asociat unic al unei societăţi.

II. Regimul juridic al bunurilor imobile aparţinând formelor de exercitare a profesiei În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1995, formele de exercitare a profesiel de avocat deţin un patrimoniu distinct de cel personal al avocatului.

Cu toate acestea, legea nu reglementează expres regimul juridic al bunurilor care compun acest patrimoniu, în special al bunurilor imobile utilizate ca sedii profesionale.

În lipsa unei reglementări privind afectațiunea specială a acestor bunuri şi posibilitatea utilizării lor pentru activităţi conexe (de exemplu, formare profesională, proiecte academice, consultanţă în domenii auxiliare dreptului), apar frecvente chestiuni juridice privind natura folosinţei bunului profesional.

Afectaţiunea este o instituţie juridică specifică dreptului civil, ce vizează alocarea unui bun pentru un scop determinat, fără a-i schimba regimul de proprietate. În cazul formelor de exercitare a profesiei de avocat, această afectaţiune trebuie înţeleasă într-un mod funcţional şi proporţional, care să nu transforme sediul profesional într-un spaţiu exclusiv, etanş, ci să permită utilizarea sa şi în forme compatibile cu statutul profesiei, cu respectarea confidenţialitaţii şi a demnităţii.

Analiză comparativă:

Franţa: Regulamentul Intern al profesiei de avocat – RIN – permite utilizarea sediului profesional pentru activitati compatibile, precum formarea juridica, conferinte, editare juridica, etc., sub rezerva respectarii principiului independentei.

Italia: Consiglio Nazionale Forense recunoaste posibilitatea utilizarii imobilului profesional în scopuri conexe, daca nu interfereaza cu obligatiile etice.

Germania: Legea federala privind avocatii (BRAO) permite utilizarea spatiilor profesionale si pentru activitati colaterale, daca se asigura delimitarea clara a acestora si se pastreaza secretul profesional. In conditiile in care formele de exercitare a profesiei se implica tot mai frecvent in activitati academice, proiecte interdisciplinare, consiliere in domenii tehnice (IT, fiscalitate, dreptul mediului), este esential ca legislatia nationala sa clarifice regimul bunurilor profesionale, pentrua permite o utilizare complementara, dar strict reglementata, a acestora.

II. Compatibilitatea calității de avocat cu funcţia de administrator sau membru al consiliului de administrație al unei societăţi

O alta zona de incertitudine juridica o constituie posibilitatea avocatului de a ocupa pozitia de administrator intr-o societate, fie in calitate de administrator executiv (director general, CEO), fie de administrator neexecutiv (membru al consiliului de administratie sau de supraveghere). Aceasta chestiune ridica doua niveluri de analiza: etic, referitor la riscul de conflict de interese si la vulnerabilizarea independentei profesionale; juridic, privind posibila incompatibilitate intre statutul de avocat si exercitarea unei functii de gestiune intr-o entitate terta.

Analiză comparativă:

Franta: Avocatul poate deveni membru in consilii de administratie (neexecutiv), dar exercitarea unor functii executive este conditionata de absenta conflictelor de interese si de aprobarea baroului.

Spania: Avocatul poate avea functii de conducere, dar este obligat sa declare aceasta pozitie si sa evite orice suprapunere cu activitatea profesionala.

Germania: Calitatea de administrator este privita cu rezerve de legea profesionala, fiind compatibila doar in conditii restrictive si cu obligatia separarii activitatilor.

In Romania, in lipsa unei prevederi legale exprese, barourile interpreteaza diferentiat acest aspect. Desi art. 16 din Legea nr 51/1995 interzice exercitarea profesiei impreuna cu activitati ‘incompatibile cu demnitatea profesiei’, interpretarea acestui text este adesea subiectiva si inegala. Un cadru clar ar permite evitarea sanctiunilor neunitare si ar asigura predictibilitate şi transparenţă profesională.

IV. Compatibilitatea calității de avocat cu poziţia de acționar, asociat sau asociat unic al unei societăţi

Pozitia avocatului ca asociat unic intr-o societate reglementata de Legea nr 31/1990 privind societatile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare este inca o zona gri in dreptul romanesc. Aceasta situatie genereaza temeri privind: confuzia dintre patrimoniul profesional si cel comercial; utilizarea societatii ca paravan pentru activitati economice non-juridice; incalcarea principiului separarii intre activitatea profesionala si cea economica.

Analiză comparativă:

Olanda: Accepta asocierea unica in masura in care societatea are un obiect de activitate compatibil cu normele profesiei de avocat.

Belgia: Accepta asocierea unica daca este declarata la barou si este compatibila cu independenta profesionala.

Italia: Permite detinerea in totalitate a unei firme non-juridice, daca aceasta nu este operativa sau activa pe piata si nu interfereaza cu activitatea de avocat.

Prin clarificarea posibilitatii de asociere unica, cu conditia declararii si delimitarii patrimoniale stricte, profesia ar putea permite initiative antreprenoriale compatibile (ex: firme de consultanta fiscala, formare juridica, dezvoltare de platforme legale digitale), fara a incalca principiile statutului profesional.

V. Concluzie

Propunerea legislativa urmareste armonizarea normelor interne cu standardele europene in materia exercitarii profesiei de avocat, intr-un mod care pastreaza: independenţa şi demnitatea profesiei, separarea clară între patrimoniul profesional şi cel economic, protecţia interesului public şi a justiţiabililor. Reglementarea acestor aspecte nu doar că reduce incertitudinile juridice, dar contribuie şi la creşterea transparenței, a predictibilității şi a încrederii în profesia de avocat, într-un context juridic şi economic tot mai complex”.