3 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

DNA A RAMAS FARA DOSAR – Judecatorul Valerian Predescu de la Tribunalul Valcea a constatat nulitatea absoluta a rechizitoriului prin care sefa DNA Pitesti Simona Constantinescu l-a inculpat pe un fost primar. Predescu a trimis cauza la PT Valcea. Cititi concluziile prin care avocatul Nicolae Traistaru a demontat rechizitoriul confirmat de fosta sefa a Sectiei a II-a DNA Ana Dana: „Nu e stabilita fara echivoc existenta unui prejudiciu, rechizitoriul osciland intre diferite sume” (Document)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

26 April 2022 14:33
Vizualizari: 2816

Chiar daca un rechizitoriu a trecut prin mainile a doua procuroare DNA, niciuna dintre ele nu si-a dat seama ca speta nu era de competenta Directiei Nationale Anticoruptie, ci de speta unui parchet de pe langa tribunal. A fost nevoie de mai mult de un an pana cand judecatorul sa se convinga de lipsa de competenta materiala a parchetului anticoruptie si, pe cale de consecinta, sa trimita cauza la unitatea de parchet care ar fi trebuit sa emita rechizitoriul.



Ne referim la rechizitoriul din dosarul nr. 183/P/2017, semnat de sefa DNA Pitesti Simona Stefania Constantinescu (foto 1) si confirmat de catre procuroarea Dana Manuela Ana (foto 2), cea care in 2020 conducea Sectia a II-a de la DNA Central (vezi facsimil). Cauza – vizand presupuse fapte de abuz in serviciu si spalare de bani – ar fi trebuit sa fie instrumentata de Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea, nicidecum de catre Directia Nationala Anticoruptie. Este concluzia la care a ajuns judecatorul Valerian Predescu de la Tribunalul Valcea, cel care miercuri, 20 aprilie 2022, a constatat nulitatea absoluta a rechizitoriului si a dispus trimiterea cauzei la PT Valcea.

Motivul il reprezinta faptul ca prejudiciul invocat de catre DNA in dosar este mai mic decat echivalentul in lei a pragului de 200.000 de euro instituit de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia de RIL nr. 26/2021.


Iata minuta sentintei nr. 68/2022 din dosarul nr. 3221/90/2020:


In baza art. art. 280 cu referire la art. 281 alin. 1 lit. b si alin. 2 si 3 C. pr. pen., admite exceptia formulata de inculpatul Horascu Ion, prin avocat, si constata nulitatea absoluta a Rechizitoriului incheiat de DNA – Serviciul Teritorial Pitesti si a actelor procedurale si procesuale subsecvente efectuate in dosarul de urmarire penala nr. 183/P/2017 al DNA – Serviciul Teritorial Pitesti.

Dispune trimiterea cauzei la Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea pentru a se efectua cercetari.

 



Si ICCJ, si CCR l-au salvat pe fostul primar


Dosarul ii are ca inculpati pe Ion Horascu (fost primar al comunei Prundeni din judetul Valcea) si pe omul de afaceri Ion Nastasie (administratorul SC Prima Prundeni SRL). In esenta, procuroarea Simona Constantinescu il acuza pe fostul edil ca in 2010 ar fi disponibilizat 39 de persoane din totalul de 70, cate functionau in aparatul primariei. Dintre acesti 39 de oameni dati afara, 19 ar fi fost reangajati la firma lui Nastasie, infiintata prin hotarare a Consiliului Local si care ar fi trebuit sa presteze diverse servicii catre administratia locala – fapt care in realitate nu s-ar fi intamplat. Pe scurt: Ion Horascu este acuzat de abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite, in forma continuata si de participatie improprie la spalare de bani, iar Ion Nastasie a fost inculpat pentru complicitate la abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite, in forma continuata.

Dupa cum spuneam, ex-primarul Horascu a fost salvat nu doar de Inalta Curte de Casatie si Justitie (prin Decizia de recurs in interesul legii nr. 26/2021), ci si de catre Curtea Constitutionala. Este vorba in primul rand despre Decizia nr. 88/2019 (prin care CCR a stabilit ca exceptia nulitatii rechizitoriului poate fi ridicata si in faza de fond a procesului – deci dupa incheierea etapei de camera preliminara), iar in al doilea rand despre Decizia nr. 302/2017 (prin care CCR a statuat ca efectuarea urmaririi penale de catre un parchet necompetent material sau personal reprezinta nulitate absoluta).

Ambele decizii de mai sus ale Curtii Constitutionale au fost publicate inainte de 2020 – anul finalizarii rechizitoriului din dosarul nr. 183/P/2017. Deci atat procuroarea Simona Stefania Constantinescu, cat si procuroarea Dana Manuela Ana ar fi trebuit sa aiba cunostinta de ele in momentul emiterii, respectiv al confirmarii rechizitoriului.


Procurorul de sedinta a cerut nesocotirea Deciziei CCR privind nulitatea


Oricat ar parea de stupefiant, procurorul de sedinta Razvan Ionut Tudor de la DNA Pitesti i-a solicitat judecatorului Valerian Predescu sa ignore Decizia nr. 302/2017 privind nulitatea urmaririi penale efectuate de catre un parchet necompetenta material sau personal. Nu o spunem noi, ci avocatul Nicolae Traistaru (foto 3) – aparatorul fostului primar Horascu – in concluziile scrise depuse in fata magistratului de la Tribunalul Valcea.


DNA s-a incurcat in prejudicii


Alt punct in care rechizitoriul DNA s-a dovedit subred este cel privind claritatea acuzatiilor. De exemplu, Directia Nationala Anticoruptie nu a fost in stare sa clarifice prejudiciul de care il acuza pe fostul edil din Prundeni: o data vorbeste despre un prejudiciu de 66.910,40 lei rezultat din presupusa fapta de abuz in serviciu, a doua oara despre un cuantum de 134.080 lei, iar a treia oara despre o suma de 577.175,40 lei.

In partea cealalta, la pretinsa fapta de spalare de bani, DNA se refera cand la 350.000 lei, cand la 134.080 lei, mai arata maestrul Traistaru.


Redam principalele pasaje din concluziile scrise ale avocatului Nicolae Traistaru:


(I). In cauza, in baza art. 281 alin. (1) lit. b) Cod Procedura Penala comb. cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 302/2017, invocam exceptia nulitatii absolute a urmaririi penale efectuata de PICCJ – DNA – Serviciul Teritorial Pitesti (Rechizitoriul nr. 183/P/2017 din 23.10.2020 fiind intocmit de procuror sef serviciu Simona Constantinescu si verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de procuror sef Sectia de Combatere a Infractiunilor Asimilate Infractiunilor de Coruptie Ana Dana Manuela) privind incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala.

De asemenea, semnalam faptul ca in ceea ce priveste efectele Deciziei CCR nr. 302/2017 afecteaza si procedura camerei preliminare, in sensul ca emiterea Rechizitoriului de catre procurorul de la parchetul necompetent material echivaleaza cu nelegalitatea sesizarii instantei, precum si cu neregularitatea actului de sesizare, fiind aplicabile si in atare situatie dispozitiile nulitatii absolute.

Nulitatea absoluta invocata in dosar vizand urmarirea penala in integralitatea ei efectuata de un organ de urmarire penala necompetent material deriva din prevederile Deciziei nr. 26/15 noiembrie 2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii prin care s-a stabilit ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de Urgenta nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 din Codul Penal, care a cauzat o paguba materiala mai mica sau egala cu echivalentul in lei a 200.000 euro, comisa de o persoana a carei calitate nu determina incidenta dispozitiilor art. 13 alin. (1) lit. b din O.U.G. nr. 43/2002 este de competenta parchetului nespecializat, iar nu a Directiei Nationale Anticoruptie.

Decizia vizand recursul in interesul legii este obligatorie pentru instantele de judecata in sensul disp. art. 474 alin. (4) din Codul de Procedura Penala. Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I potrivit art. 474 alin. (3) din Codul de Procedura Penala. Facem precizarea ca minuta deciziei face parte integranta din continutul deciziei invocate, fiind identica in continut cu dispozitivul respectivei decizii.

Rezulta din Rechizitoriul cauzei (pag. 93) in capitolul „Competenta Directiei Nationale Anticoruptie” ca prejudiciul in speta este peste 10.000 euro, respectiv 134.080 lei (echivalentul a 26.816 euro), deci paguba produsa este sub suma de 200.000 euro la care face referiri Decizia nr. 26/2021 a Inaltei Curti.

Pe cale de consecinta, in prezenta cauza dedusa judecatii urmarirea penala in dosar trebuia efectuata de organul de urmarire penala competent material, respectiv de Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea si nu de catre PICCJ – DNA – Serviciul Teritorial Pitesti cum nelegal s-a efectuat.

Organul de urmarire penala competent material, respectiv Parchetul de pe langa Tribunalul Valcea are competenta sa efectueze urmarirea penala in dosar privindu-l pe Horascu Ion sub aspectul infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din Codul Penal, dar si vizand fapta de participatie improprie la infractiunea de spalare a banilor prev. de art. 52 alin. (3) rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 5 alin. (1) din Codul Penal, ambele fapte cu aplic. art. 38 alin. (1) Cod Penal.

(II). In cauza este incident principiul ne bis in idem – reglementat in art. 4 din Protocolul 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 6 din Codul de procedura penala –, care stabileste ca nimeni nu poate fi urmarit sau pedepsit penal de doua ori pentru aceeasi infractiune.

Facem precizarea ca infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod Penal ce formeaza obiectul prezentei cauze dedusa judecatii (Rechizitoriul nr. 183/P/2017 al PICCJ – DNA – Serviciul Teritorial Pitesti – dosar nr. 3221/90/2020 al Tribunalului Valcea, Sectia Penala) a fost cercetata si in dosarul nr. 51/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Dragasani, inculpatul Horascu Ion fiind trimis in judecata prin Rechizitoriul nr. 51/P/2014 din 10.03.2017 al Parchetului de pe langa Judecatoria Dragasani (dosar nr. 920/223/2017 al Judecatoriei Dragasani solutionat prin Sentinta penala nr. 91/7.05.2021, pronuntata de Judecatoria Dragasani, definitiva prin Decizia penala nr. 890/13.12.2021, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, Sectia Penala) pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din Codul Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal – vizand faptul ca in perioada iulie – august 2012, in calitate de Primar al Comunei Prundeni, Judetul Valcea, prin nerespectarea procedurilor de achizitie publica a prejudiciat bugetul local al comunei cu suma totala de 134.897 lei care a fost incasata necuvenit de SC DARICOS PREST SRL in loc sa intre in contul SC Prima Prundeni SRL.

Toate aspectele factuale verificate si constituite in mijloace de proba in prezentul dosar au fost anchetate si in dosarul penal nr. 51/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Dragasani. In baza dosarului nr. 51/P/2014 al Parchetului de pe langa Judecatoria Dragasani s-a format la Judecatoria Dragasani dosarul penal nr. 920/223/2017 in care Horascu Ion a fost condamnat definitiv la o pedeapsa de 3 ani inchisoare cu suspendarea execuutarii pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din Codul Penal cu aplic. art. 5 Cod Penal.

Rezulta astfel ca pentru aceeasi fapta, cu acelasi prejudiciu, inculpatul Horascu Ion a fost deja condamnat definitiv in dosarul nr. 920/223/2017 al Judecatoriei Dragasani, ceea ce releva cu evidenta incidenta in dosarul prezent al principiului ne bis in idem prev. de art. 6 din Codul de Procedura Penala, potrivit caruia Horascu Ion nu putea fi urmarit penal si judecat pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod Penal deoarece anterior a fost anchetat si s-a pronuntat o hotarare penala definitiva cu privire la aceeasi fapta pentru acelasi prejudiciu (Sentinta penala nr. 91/7.05.2021, pronuntata de Judecatoria Dragasani, definitiva prin Decizia penala nr. 890/13.12.2021, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, Sectia Penala – dosar nr. 920/223/2017).

(III). 1. CJUE a stabilit ca inculpatul trebuie sa primeasca lamuriri si clarificari cu privire la acuzatiile care i se imputa prin rechizitoriu, chiar daca s-a depasit camera preliminara.

Pe data de 21 oct 2021, CJUE a decis in cauza C 282/20 ca este contrara dreptului european legislatia nationala care nu prevede o cale procedurala ce permite sa se remedieze dupa sedinta preliminara intr o cauza penala neclaritatile si lacunele din continutul rechizitoriului care aduc atingere dreptului persoanei acuzate de a i se comunica informatii detaliate cu privire la acuzare, respectiv ca instanta este obligata sa interpreteze legislatia nationala astfel incat sa se permita modificarea acuzarii chiar daca s-a depasit etapa camerei preliminare.

Curtea de la Luxembourg a invocat doua dispozitii incidente din dreptul european:

- art. 6 alin. (3) din Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale: „Statele membre se asigura ca, cel tarziu la prezentarea fondului acuzarii in instanta, se ofera informatii detaliate cu privire la acuzare, inclusiv natura si incadrarea juridica a infractiunii, precum si forma de participare a persoanei acuzate„;

- art. 47 din CDFUE: dreptul la un proces echitabil.

Hotararea CJUE vine in completarea unei jurisprudente in materia dreptului la informare al persoanelor acuzate prevazute in Directiva 2012/13. Prin aceasta hotarare, CJUE a clarificat domeniul de aplicare a art. 6 alin. (3) din Directiva, in sensul ca informatii detaliate, privitoare la acuzare, includ atat stabilirea incadrarii juridice, cat si descrierea faptelor. Cu alte cuvinte, instanta europeana impune ca instanta de judecata sa nu retina cauza in vederea deliberarii, fara ca inculpatul sa cunoasca care este fapta si incadrarea juridica asupra carora va purta deliberarea, precum si forma de participatie a persoanei acuzate, pentru a garanta caracterul echitabil al procedurilor.

Pe cale de consecinta, jurisprudenta CJUE creaza premisele unui mecanism prin care dreptul la aparare al inculpatului sa fie protejat in mod corespunzator exclusiv in ipoteza existentei unor neclaritati si lacune in stabilirea temeiului de fapt al acuzatiei.

In concluzie, in baza art. 386 C.proc.pen si Deciziei CCR nr. 250/2019, judecatorul poate trimite cauza la parchet pentru refacerea rechizitoriului chiar daca dosarul a depasit camera preliminara.

O problema ce poate izvori din aplicarea Deciziilor nr. 802/2017 si 88/2019 ale Curtii Constitutionale priveste efectul derivat al nulitatilor absolute constatate in faza judecatii, conform art. 280 alin. (2) din Codul de procedura penala.

In paragraful 29 al Deciziei nr. 802/2017, Curtea Constitutionala retine ca: „o verificare a loialitatii/legalitatii administrarii probelor, din aceasta perspectiva [art. 101 si art. 102 alin. (1) din Codul de procedura penala], este admisa si in cursul judecatii, aplicandu-se, in acest mod, regula generala potrivit careia nulitatea absoluta poate fi invocata pe tot parcursul procesului penal. Asadar, interdictia categorica a legii in obtinerea probelor prin practici/procedee neloiale/nelegale justifica competenta judecatorului de fond de a examina si in cursul judecatii aceste aspecte. Altfel spus, probele mentinute ca legale de judecatorul de camera preliminara pot face obiectul unor noi verificari de legalitate in cursul judecatii din perspectiva constatarii inadmisibilitatii procedurii prin care au fost obtinute si a aplicarii nulitatii absolute asupra actelor procesuale si procedurale prin care probele au fost administrate, in conditiile in care, in aceasta ipoteza, se prezuma iuris et de iure ca se aduce atingere legalitatii procesului penal, vatamarea neputand fi acoperita”.

Prin Decizia nr. 88/2019, Curtea Constitutionala a reiterat regulile specifice regimului juridic al nulitatii absolute, statuand ca dispozitiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedura penala nu pot limita dreptul partilor de a invoca in tot cursul judecatii nulitatea absoluta a actelor de urmarire penala. (...)

(IV). Retine in mod gresit Rechizitoriul cauzei ca Horascu Ion, in calitate de Primar al Comunei Prundeni, Judetul Valcea si-a exercitat defectuos sarcinile de serviciu vizand si functia de ordonator de credite prin 16 acte materiale savarsite la datele relevate in pag. 1 a Rechizitoriului si a savarsit, de asemenea, infractiunea de participatie improprie la infractiunea de spalarea banilor prin 6 acte materialela datele inserate in pag. 2 a actului de sesizare.

Intreg esafodajul acuzarii este fondat pe existenta unor facturi fiscale emise de SC PRIMA PRUNDENI SRL ca fiind necorespunzator intocmite si/sau fiind insotite de documente fictive sau lipsite de documente justificative, dintre care pentru marea lor majoritate prin Rechizitoriul cauzei se dispune in legatura cu acestea clasarea urmaririi penale din lipsa de probatoriu conform art. 16 alin. (1) lit. c) Cod Procedura Penala (pag. 89 - 92 Rechizitoriu), situatie in care in dosar nu exista probe certe care sa stabileasca dincolo de orice dubiu elementele constitutive ale infractiunilor deduse judecatii privindu-l pe Horascu Ion prin tipicitatea continutului faptelor in plan obiectiv si subiectiv concordant prevederilor normei de incriminare, aceasta pe fondul in care in legatura cu facturi ce se constituie in fundament al acuzarii se dispune de procurorul de caz prin Rechizitoriu clasarea urmarii penale din lipsa de probe, aceeasi solutie de clasare vizand si infractiunea de fals pentru care inculpatul a fost anchetat tot din lipsa probelor care sa contureze faptele din punct de vedere penal, al existentei lor si a vinovatiei inculpatului.

Exemplificam facturile nr. 71, 72, 73 si 74 din 22.05.2012 (redate acuzativ de procuror in Rechizitoriu la pag. 81). Se dispune clasarea de procuror si vizand facturile cu nr. 75, 76 si 80 din 3.07.2012.

In contextul in care in legatura cu marea majoritate a facturilor incriminatorii redate in Rechizitoriu se dispune clasarea urmaririi penale din lipsa probatoriului si/sau pentru lipsa elemenetelor de tipicitate in plan obiectiv si subiectiv vizand continutul normei de incriminare cuprinsa in art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod Penal prin raportare la situatia factuala din dosar rezulta cu evidenta ca in speta exista un probatoriu deficitar administrat si interpretat de Parchet, ceea ce contureaza o puternica indoiala vizand existenta abuzului in serviciu care sa fi fost savarsita in mod intentionat de inculpat, context in care, in baza regulii in dubio pro reo se impune in cauza ACHITAREA inculpatului de orice penalitate in baza art. 16 alin. (1) lit. c) Cod Procedura Penala [nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea] pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) Cod Penal.

Si vizand infractiunea de participatie improprie la spalarea de bani, retinuta in sarcina inculpatului, nu este dovedita prin probe certe in speta, mai ales ca in legatura cu facturile in baza carora se sustine ca s-au achitat necuvenit suma de 350.000 lei catre SC PRIMA PRUNDENI SRL (cu nr. 76/2012, 79/2012 si 80/3.07.2012) si care s-au constituit in fundament al acuzarii inculpatului s-a dispus masura clasarii urmaririi penale in cauza (pag. 87 – 88 Rechizitoriu) nici o proba a dosarului nu a facut dovada faptului ca Horascu Ion a actionat cu intentie pentru ca alte persoane din culpa sau fara vinovatie sa comita fapte penale in nici una dintre variantele cuprinse in prevederile art. 52 Cod Penal.

De altfel, nici inculpatul si nici Tolbaru Elena si Constantin Adrian nu au cunoscut provenienta ilicita a sumelor de bani cu care s-au efectuat plati in 17.12.2012, 20.12.2012, 31.12.2012, 11.03.2013, 8.04.2013 si 17.05.2013, astfel incat Horascu Ion sau respectivele persoane/martori sa actioneze cu intentia de a ascunde in disimulare provenienta sumelor de bani platite astfel incat sa introduca banii intr-un mecanism complex de spalare a banilor, astfel cum sustine gratuit, fara corespondent in probele dosarului procurorul de caz in Rechizitoriul cauzei la pag. 45.

In acest context se impune ACHITAREA inculatului si pentru savarsirea infractiunii de participatie improprie la infractiunea de spalare a banilor prev. de art. 52 alin. (3) rap. la art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019 cu aplic. art. 5 alin. (1) din Codul Penal in baza art. 16 alin. (1) lit. c) Cod Procedura Penala[nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea], aceasta solitie fiind de natura sa reprezinte adevarul juridic in dosar in raport de piesele spetei existente in acuzarea inculpatului in acceptul Parchetului DNA – Serviciul Teritorial Pitesti.

Nu suntem in situatia de eludare a obligatiei procedurale a instantei de judecata de a solutiona cauza prin restiturea dosarului la procuror. Dimpotriva, prin aplicarea deciziei CJUE din cauza C-282/20, instanta este obligata sa isi realizeze in mod complet functia activata prin sesizare si investire, urmand a se pronunta o solutie de achitare, intrucat probele in acuzare nu intrunesc standardul minim necesar angajarii raspunderii penale prevazut de art. 103 alin. (2) C. Proc. Pen., dincolo de orice dubiu rezonabil.

(V). In cauza se impune ACHITAREA inculpatului Horascu Ion pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu prev. de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 rap. La art. 297 alin. (1) Cod Penal si datorita imprejurarii ca in Rechizitoriul cauzei nu se releva punctual care anume reglementari cuprinse in legislatie primara a incalcat inculpatul in indeplinirea defectuoasa a sarcinilor de serviciu.

Insiruirea in Rechizitoriu a unor legi si articole din legi nu suplineste obligatia procurorului de caz de a releva in concret, punctual pentru fiecare infractiune in parte din cele imputate, respective pentru fiecare act material al infractiunii de abuz in serviciu viznd cele 16 acte material la care refera, ce anume text de lege a incalcat in concret Horascu Ion si nu sa prezinte la inceputul Rechizitoriului generalitati despre „legislatia primara” in referire la Legea nr. 273/2006, O.G. nr. 119/1999 pe care Parchetul le invoca cu texte generale vizand atributii ce incumba ordonatorilor de credite in organizarea si utilizarea creditelor bugetare, fara a indica concret care a fost modul defectuos in care a actionat inculpatul in respectiva calitate cu indicarea modului correct, legal in care ar fi trebuit sa actioneze.

Toate aceste incalcari de legislatie primara erau necesar a se dovedi in dosar fata de Decizia Curtii Constitutionale nr. 405/2016 existenta in acest sens vizand infractiunea de abuz in serviciu.

De altfel, in dosar nu este stabilit fara echivoc existenta unui prejudiciu si/sau cuantumul acestuia privind infractiunea de abuz in serviciu dar si cea privind spalarea banilor, Rechizitoriul cauzei osciland in a prezenta diferite cuantumuri de sume ce ar reprezenta prejudiciul penal in cazul celor doua infractiuni imputate inculpatului.

Astfel, la pag. 41 din Rechizitoriu se fac referiri la suma de 66.910,40 lei ce reprezinta prejudiciu pentru UAT Prundeni, acesta circumscriindu-se „tipicitatii obiective si subiective a infractiunii de abuz in serviciu” pentru ca la pag. 45 din Rechizitoriu procurorul de caz sa releve un prejudiciu de 134.080 lei ca fiind provenit din prejudiciul de abuz in serviciu.

La pag. 84 din Rechizitoriu procurorul de caz indica existenta unui prejudiciu in cadrul abuzului in serviciu in suma de 577.175,40 lei, iar pentru infractiunea de spalare a banilor releva un prejudiciu de 134.080 lei desi anterior in Rechizitoriu vorbise de un prejudiciu de 350.000 lei produs prin spalarea de bani si 66.910,40 lei prin fapta de abuz in patrimoniul UAT Prundeni.

Toate aceste aspecte vizand existenta sau inexistenta unui prejudiciu si cuantumul acestuia in cazul ambelor infractiuni de care inculpatul a fost acuzat trebuie lamurite esentialmente pentru rezolvarea corecta a laturii penale a cauzei in operatiunea de individualizare judiciara a pedepsei in situatia cand s-ar retine vreo vinovatie penala in sarcina inculpatului, dar si pentru rezolvarea corecta a laturii civile a dosarului vizand sumele de acoperit catre UAT Prundeni si/sau de confiscat privind fapta de spalare de bani.

(VI). Concluzionand, in dosar se impune ACHITAREA inculpatului Horascu Ion de orice penalitate pentru urmatoarele considerente:

In speta, infractiunile imputate inculpatului nu intrunesc elemetele de tipicitate in plan obiectiv si subiectiv prin raportare la continutul normelor de incriminare.

Vizand notiunea de folos necuvenit de care ar fi beneficiat SC Prima Prundeni SRL in detrimentul bugetului Primariei Prundeni, in variantele abuzului comis de Horascu Ion si a participatiei improprii la spalare de bani, facem precizarea ca sumele de bani platite de UAT Prundeni catre SC Prima Prundeni SRL nu au fost unele legal nedatorate deoarece firma in discutie a executat in realitate serviciile la care s-a angajat a le realiza in comuna, sumele de bani fiind astfel contravaloarea respectivelor servicii prestate, fiind vorba in speta de o plata legal datorata de Primaria Prundeni.

De altfel, organul decizional in cadrul Primariei Prundeni vizand lucrarile executate a fost Consiliul Local Prundeni, Primarul – respectiv inculpatul Horascu Ion - fiind doar executantul hotararilor si masurilor dispuse de Consiliul Local. Chiar actele normative indicate de Parchet in Rechizitoriu ca fiind incalcate de inculpat in cadrul sarcinilor sale de serviciu refera la atributiile Consiliului Local si nu la cele ale Primarului, ceea ce releva aspectul ca Horascu Ion nu a incalcat legislatia primara in activitatilr derulate si in mod gresit au fost apreciate de procurorul de caz ca fiind incalcari de lege primara comise de catre Primar.

Aceasta imprejurare releva si interpretarea data de Curtea Constitutionla a notiunii de „indeplineste in mod defectuos ” care echivaleaza cu „indeplineste prin incalcarea legii”. Or, Horascu Ion nu a incalcat nici o prevedere legala cuprinsa in legi si/sau ordonante ale Guvernului prin activitatile derulate in speta, ceea ce denota ca acesta nu are raspundere penala in dosar, solutia corecta de pronuntat in cauza privind faptele de care inculpatul este acuzat fiind aceea de ACHITARE in baza art. 396 alin. (1) si (5) comb. cu art. 16 alin. (1) lit. b) teza intai din Codul de procedura penala [fapta nu este prevazuta de legea penala].

In speta, activitatea inculpatului ca si Primar si/sau ordonator de credite nu se circumscrie unei greseli penale ci se poate constitui intr-o raspundere administrativa si/sau disciplinara pentru ca adevarata raspundere penala o oarta organul decizional, respectiv Consiliul Local Prundeni vizand masurile dispuse pentru executarea lucrarilor si serviciilor incriminate in dosar.

In cauza, nu poate fi retinuta in sarcina inculpatului savarsirea infractiunii de abuz in serviciu deoarece probele cauzei nu stabilesc privind elementul material al faptei ca s-ar fi produs vatamari intereselor persoanelor cu vinovatie de catre inculpat. Horascu Ion nu a acionat si/sau stat in pasivitate cu intentia de a vatama interesele Primariei Prundeni sau ale colectivitatii comunei. Nu a urmarit vreun astfel de interes si nici nu a acceptat producerea lui.

Privind bugetul Primariei, este de semnalat imprejurarea ca nu s-a produs o tulburare insemnata bunului mers al acestei institutii, o paguba de o anumita proportie sau/si gravitate, adica o tulburare reala, efectiva, determinata si constatabila de ntura a periclita functionarea in continuare a institutiei Primariei dupa platile facute catre SC Prima Prundeni SRL.

Deci, nici sub acest aspect in dosar nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor imputate inculpatului, lipsind latura obiectiva si subiectva a infractiunilor de care Horascu Ion a fost acuzat.

In cauza nu s-a facut dovada prin probe ca Horascu Ion a savarsit vreo fapta penala in numele Primariei, implicit a Consiliului Local pentru realizarea vreunui interes propriu, ci a actionat doar pentru aducerea la indeplinire a hotararilor Consiliului Local, spre binele comunitatii, ceea ce releva odata in plus lipsa formei de vinovatie prevazuta de legea penala pentru Horascu Ion in ceea ce priveste infractiunile de care a fost acuzat in mod nelegal.

Horascu Ion nu a urmarit prin activitatea derulata sa obtina vreun avantaj patrimonial pentru sine sau pentru altul (in speta pentru asociatul unic al SC Prima Prundeni SRL), firma in litigiu realizand in fapt activitatile contractate catre UAT Prundeni. (...)

(IX). Cererea formulata de procurorul de sedinta cu ocazia dezbaterilor in fond, la termenul de judecata din 9 martie 2022, in sensul de a nu se aplica Decizia Curtii Constitutionale nr. 302/2017 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.281 alin.(1) lit.b) din Codul de procedura penala si Decizia nr. 26/15 noiembrie 2021 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru solutionarea recursului in interesul legii prin care s-a stabilit ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de Urgenta nr. 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie, infractiunea de abuz in serviciu prev. de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 din Codul Penal, care a cauzat o paguba materiala mai mica sau egala cu echivalentul in lei a 200.000 euro, comisa de o persoana a carei calitate nu determina incidenta dispozitiilor art. 13 alin. (1) lit. b din O.U.G. nr. 43/2002 este de competenta parchetului nespecializat, iar nu a Directiei Nationale Anticoruptie – se constituie intr-o negare a statului de drept.

Revine instantei de judecata obligatia de a asigura respectarea legii, in conditiile in care Statul Roman trebuie sa asigure un cadru legal de functionare a justitiei si nu sa plaseze Romania in sfera unui stat esuat sau a unor protocoale care au fost denuntate si scoase in afara cadrului legal de functionare a justitiei de catre Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Subliniem faptul ca exercitarea functiei de judecator/procuror cu grava neglijenta sau rea credinta constituie abatere discplinara potrivit Legii nr. 303/ 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata.

Fata de considerentele expuse, urmeaza ca instanta sa dispuna trimiterea dosarului la un parchet nespecializat, care sa efectueze in mod legal urmarirea penala in cauza vizand faptele pentru care inc. Horascu Ion a fost acuzat intrucit infractiunile vizandu-l pe acesta sunt conexe si subsecvente infractiunii de abuz in serviciu si, pe cale de consecinta, urmarirea penala trebuie efectuata de un parchet competent pentru toate faptele”.


Prezentam comunicatul din 9 decembrie 2020, prin care DNA anunta trimiterea in judecata a fostului primar de Prundeni:


Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti au dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor:

HORASCU ION, la data faptelor primar al comunei Prundeni, judetul Valcea, pentru savarsirea infractiunilor de:

- abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite, in forma continuata

- participatie improprie la infractiunea de spalare a banilor

NASTASIE ION, administrator al unei societati comerciale infiintata prin hotararea Consiliului Local Prundeni, pentru complicitate la abuz in serviciu cu obtinere de foloase necuvenite, in forma continuata.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In contextul emiterii O.U.G. nr.63/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea unor masuri financiare, Primaria Prundeni a disponibilizat, in cursul anului 2010, un numar de 39 de persoane (dintr-un aparat functional de aproximativ 70 de persoane).

Dintre acestea, 19 persoane, rude sau prieteni ai primarului Horascu Ion, au fost angajate la scurt timp intr-o societate comerciala infiintata anterior prin hotararea Consiliului Local Prundeni si administrata de inculpatul Nastasie Ion, societate ce avea ca principal obiect de activitate ”Captarea, tratarea si distributia apei”.

Practic, inculpatii ar fi actionat pentru ”salarizarea” personalului unei societati private, cu raspundere limitata, ce nu a prestat niciodata serviciile facturate, nu a realizat venituri din alte surse si a acumulat datorii la bugetul general consolidat al statului.

Concret, in perioada 2010 - 2012, inculpatul Horascu Ion, in calitate de primar al comuniei Prundeni, judetul Valcea, beneficiind de ajutorul celuilalt inculpat, ar fi dispus in mod nelegal decontarea mai multor sume de bani din bugetul primariei pe care o conducea, catre societatea administrata de inculpatul Nastasie Ion, pentru lucrari si servicii care nu au fost executate in realitate, dupa cum urmeaza:

- 429.265 lei, reprezentand costul a 2.120 bransamente la reteaua publica de apa,

- 81.000 lei, reprezentand pretul unor servicii de consultanta pentru obtinerea unor autorizatii sanitare si de mediu privind sistemul de canalizare, epurarea apelor uzate si colectarea deseurilor nepericuloase,

- 66.910 lei pentru achizitionarea unei cantitati de 1.356 mc nisip cuartos necesar la constructia unui teren de sport, cu gazon sintetic. De mentionat este faptul ca terenul respectiv fusese deja construit de o alta firma, iar cantitatea respectiva de nisip cuartos putea sa acopere cca. 200.000 mp de gazon sintetic.

O parte dintre facturile emise de societatea respectiva ar fi fost semnate de catre inculpatul Nastasie Ion in perioada in care acesta nu mai detinea functia de administrator, fiind revocat de Consiliul Local al comunei Prundeni la data de 31 octombrie 2012.

In cursul anului 2012, urmare a intrarii in incapacitate de plata a societatii respective, dar si a verificarilor demarate de catre Camera de Conturi Valcea si Administratia Judeteana a Finantelor Publice (A.J.F.P.) Valcea, 12 dintre salariatii societatii administrate de inculpatul Nastasie Ion au fost angajati in cadrul unei asociatii culturale infiintata in acelasi an de Primaria Prundeni.

De data aceasta, pentru salarizarea acestor angajati, inculpatul Horascu Ion ar fi creat un mecanism prin care suma 134.080 lei, necesara achitarii drepturilor salariale, ar fi ajuns in contul asociatiei culturale.

Acest lucru ar fi fost posibil prin incheierea unui contract fictiv de ”prestari servicii consultanta activitati culturale” incheiat de asociatia culturala cu societatea administrata de inculpatul Nastasie Ion.

Prin aceste demersuri primaria comunei Prundeni ar fi fost prejudiciata cu 577.175 lei, suma cu care aceasta s-a constituit parte civila in procesul penal.

In cauza, s-a dispus luarea masurii sechestrului asigurator asupra mai multor imobile ce apartin celor doi inculpati.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Valcea cu propunere de a se mentine masurile asiguratorii dispuse in cauza”.


* Cititi aici textul integral al concluziilor scrise depuse de avocatul Nicolae Traistaru

Comentarii

# M date 26 April 2022 18:41 +2

si acum ce urmeaza?, simplu hartuirea judecatorilor, comfectionarea de plangeri, dosare penale....asta fac talharii de procuror incearca sa se razbune pe judecatori cu arma pe care o pastreaza de la veche mostenire...

# dudu date 27 April 2022 09:12 +2

Prin 2004-2005 la un seminar cu participare externa dar si cu multi judecatori de la ICCJ am atras atentia ca de catre DNA nu se calculeaza corect prejudiciile.Atunci niste babe de la ICCJ erau in stare sa ma devoreze.Dupa cca.20 de ani se demonstreaza ca am avut dreptate.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 29.11.2022 – Argentina Campeon!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva