24 April 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ECHIPA MIXTA DNA-BOGDAN DE LA SRI – Avocatii Sorin Calaigii si Mihaela Bodarlau au dezvaluit la Inalta Curte cum le-a fabricat DNA dosar cu inregistrari masluite: „Inregistrarile s-au dovedit contrafacute... Martorii au declarat: 'In timp ce tatal meu se afla in arest, am luat legatura cu Bogdan de la SRI pentru a ne ajuta sa beneficiem de art. 16 din Lg. 682/2002'... In inregistrari s-au facut interventii de catre un individ trimis de Bogdan de la SRI”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

3 March 2024 18:09
Vizualizari: 4777

Avocatii Sorin Calaigii (foto 1) si Mihaela Bodarlau (foto 2) – acuza ca Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Constanta – a fabricat dosarul in care au fost condamnati in 2015 la cate 4 ani de inchisoare cu executare pentru presupuse fapte de trafic de influenta si santaj folosind inregistrari falsificate.



Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate actiunile prin care cei doi avocati au obtinut joi, 29 februarie 2024, din partea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, admiterea in principiu a cererii de revizuire, instanta suprema dispunand ca dosarul sa fie rejudecat de catre Curtea de Apel Bucuresti (click aici pentru a citi).


Autoritatea de lucru judecat a clasarii: marturia mincinoasa a existat, chiar daca s-a prescris


Sorin Calaigii si Mihaela Bodarlau (casatorita Lupu) isi intemeiaza solicitarile pe art. 453 alin. 1 lit. a si b din Codul de procedura penala:

Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta cand:

a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza;

b) hotararea a carei revizuire se cere s-a intemeiat pe declaratia unui martor, opinia unui expert sau pe situatiile invederate de un interpret, care a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere, influentand astfel solutia pronuntata”.

Cei doi avocati arata ca atat CAB (in 2015), cat si ICCJ (in 2016) i-au condamnat pe baza unor marturii mincinoase depuse de catre denuntatori (familia Miron). Caracterul mincinos al acestor denunturi reiese dintr-o ordonanta de clasare emisa de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – clasare ramasa definitiva prin hotarare a Inaltei Curti. (Vom scrie in detaliu despre aceasta clasare in episodul viitor.) In aceasta ordonanta de clasare (repetam: ramasa definitiva prin hotararea ICCJ), Parchetul General recunoaste existenta faptei de marturie mincinoasa in sarcina denuntatorilor, insa constata interventia prescriptiei.

Totul a inceput in 2016, cand avocatii Calaigii si Bodirlau au depus la PICCJ plangere penala impotriva urmatorilor:

- procurorul Andrei Bodean (foto 3) de la DNA Constanta (autorul rechizitoriului nr. 193/P/2013 din 4 iulie 2014, confirmat de catre seful de la acea vreme al serviciului teritorial, procurorul Sorin Constantinescuvezi facsimil);

- comisarul Viorel Petrosan de la DNA Constanta;

- denuntatorii Stefan, Ion si Vasile Miron.



 

In esenta, Sorin Calaigii si Mihaela Bodirlau au reclamat ca DNA Constanta le-a fabricat dosarul pe baza unor inregistrari trucate.

Dupa 2018, cauza a fost preluata la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie – singura, de altfel, care a lucrat efectiv in dosar, audiind toate persoanele vizate. In 2022, dupa desfiintarea SIIJ, speta s-a intors la PICCJ, care a clasat-o. Insa importante sunt temeiurile acestei clasari. Daca in ceea ce-i priveste pe procurorul Bodean si pe politistul Petrosan (acuzati de abuz in serviciu si cercetare abuziva), Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut litera a) de la art. 16 alin. 1 CPP („fapta nu exista”), in cazul familiei Miron (acuzati de marturie mincinoasa) Parchetul General s-a bazat pe litera f) teza a II-a („a intervenit prescriptia”). Altfel spus: Parchetul Inaltei Curti a recunoscut existenta faptei de marturie mincinoasa. Cei doi avocati au atacat clasarea la ICCJ, insa instanta suprema le-a respins plangerea. Astfel, a dobandit autoritate de lucru judecat constatarea PICCJ privind existenta faptei de marturie mincinoasa. Pe aceasta autoritate de lucru judecat s-au bazat Calaigii si Bodarlau cand au introdus actiunea de revizuire.


Inregistrarile au fost masluite


Audiati la sectia speciala, Ion si Vasile Miron au declarat ca facusera denuntul impotriva avocatilor Sorin Calaigii si Mihaela Bodarlau pentru ca tatal lor, Stefan Miron, era el insusi arestat, in alt dosar. In acea perioada, fratii Miron au luat legatura cu un anume Bogdan de la Serviciul Roman de Informatii, pentru ca acesta sa-i ajute sa beneficieze de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor: „Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care a comis o infractiune, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 2 lit. h) (n.r. infractiuni grave) beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege”.

La randul lui, acel Bogdan de la SRI i-a indemnat pe fratii Miron sa-l inregistreze pe avocatul Sorin Calaigii, pentru ca SRI-istul si procurorul Andrei Bodean intentionau sa-i faca dosar penal. Problema este ca, in final, fratii Miron au constatat ca acele inregistrari au suferit modificari, fiind decupate din ele doar anumite pasaje, scoase din context.

In episodul viitor, vom publica in detaliu atat declaratiile familiei Miron, cat si hotararea prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie a mentinut clasarea emisa de PICCJ.


Prezentam principalul pasaj din cererea de revizuire formulata de avocatul Sorin Calaigii (pe cea a avocatei Mihaela Bodarlau – similara – o gasiti anexata la final):


„1) Imprejurarea noua ce nu a fost cunoscuta de instante in calea ordinara a judecatii este urmatoarea:

Pentru a ma condamna si ulterior metine solutia pronuntata de instanta de fond, judecatorii cauzei in fondul ei au avut in vedere, cu precadere, inregistrarile ambientale (pentru una dintre fapte aceste inregistrari constituind unicul temei al sesizarii din oficiu a procurorului) depuse de denuntatori, inregistrari ambientale care ulterior s-au dovedit a fi contrafacute si neautentice, denuntatorii care au prezentat la DNA Constanta aceste inregistrari infaptuind infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare sub forma ticluirii de probe.

Denuntatorii Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile au fost cercetati pentru mai multe infractiuni alaturi de alte persoane si pentru infractiunea de inducerea in eroare a organelor judiciare sub forma ticluirii de probe (respectiv a inregistrarilor efectuate si depuse de ei) initial in dosarul cu nr. 430/P/2016 al Parchetului General, care ulterior a fost inregistrat cu nr. 273/P/2019 pe rolul S.I.I.J., iar ulterior desfiintarii sectiei speciale, reinregistrat la Parchetul General cu nr.2354/P/2022.

Mai in concret, prin Ordonanta nr. 430/P/2016 din data de 31.05.2017 a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva inculpatilor Miron Stefan si Miron Ion, iar ulterior prin Ordonanta 430/P/2016 din 23.08.2017 a fost pusa in miscare actiunea penala si impotriva inculpatului Miron Vasile – pentru infractiunile de marturie mincinoasa si inducerea in eroare a organelor judiciare.

Asadar, prin punerea in miscare a actiunii penale pentru comiterea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, statul roman, prin intermediul Ministerului Public, a considerat la acel moment ca existau probe si dovezi certe de vinovatie a persoanelor cercetate, acestea primind statutul de inculpati. Dupa punerea in miscare a actiunii penale si pana la solutionarea cauzei, inculpatii nu au propus sau administrat niciun mijloc de proba in aparare, mai ales in contextul in care in dovedirea vinovatiei a fost administrata o expertiza tehnica judiciara (Expertiza judiciara criminalistica nr.7 din 12.01.2017 a INEC Bucuresti), care la concluzii a stabilit ca: nu se poate stabili autenticitatea pentru inregistrarea fam. Miron si ca inregistrarile de pe celelalte 2 CD-uri de asemenea nu sunt autentice, ele prezentand montaje de material audio si video.

Prin Ordonanta nr.273/P/2019 din 10.06.2019 a S.I.I.J., a fost inceputa si urmarirea penala in personam si impotriva celor care ne-au instrumentat dosarul la DNA ST Constanta (procurorul Bodean Andrei si cms. Petrosan Viorel), pentru mai multe infractiuni, printre ele abuzul in serviciu, cercetare abuziva etc.

Dupa aceasta data (10.06.2019), nu s-a mai administrat nicio proba in dosar, acesta stagnand efectiv la S.I.I.J., imprejurare in care in anul 2021 am formulat la I.C.C.J. o plangere pentru tergiversarea solutionarii cauzei, deoarece se apropia implinirea termenelor de prescriptie a faptelor, instanta fixand atunci un termen de 6 luni pentru a se dispune o solutie in cauza 273/P/2019.

Insa, concomitent cu acest demers, in anul 2022 S.I.I.J.-ul s-a desfiintat, dosarul fiind preluat de Parchetul General si reinregistrat cu nr. 2354/P/2022.

Ulterior, prin Ordonanta nr. 2354/P/2022 din 06.12.2022, s-a dispus clasarea pentru majoritatea infractiunilor pentru care familia Miron alaturi de alte persoane erau cercetati, pe motivul ca faptele nu exista, cu exceptia infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare, pentru care s-a dispus solutia de clasare, pentru Miron Stefan, Miron Ion si Miron Vasile, cu motivatia ca faptele exista, dar s-au prescris.

Impotriva acestei solutii am formulat plangere, iar Procurorul General a mentinut solutia procurorului de caz.

Ulterior, atat eu, cat si coinculpata Bodarlau Mihaela am formulat plangere la instanta, iar in dosarul cu nr. 429/1/2023 al ICCJ, prin decizia nr 193 din 04.04.2023, a fost respinsa plangerea noastra, mentinandu-se dispozitiile Ordonantei procurorului nr. 2354/P/2022 din 06.12.2022.

Conform doctrinei si practicii judiciare, prin parcurgerea procedurii judiciare din fata insantei, dispozitiile cuprinse in Ordonanta de clasare dobandesc autoritate de lucru judecat, atat in ce priveste solutiile de clasare pentru solutiile in care s-a apreciat ca faptele nu exista, dar de asemenea si asupra existentei vinovatiei pentru comiterea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, pentru care insa a intervenit prescriptia.

Iata, deci, ca aceasta imprejurare mai sus descrisa, in legatura cu care procedura judiciara s-a incheiat abia la data de 04.04.2023 prin pronuntarea hotararii ICCJ, reprezinta o imprejurare noua, vinovatia familiei Miron pentru comiterea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare prin ticluirea inregistrarilor depuse (si care au fost avute in vedere pentru condamnarea noastra) nefiind cunoscuta in procedura initiala in care am fost condamnati definitiv spre finalul anului 2016.

Voi arata in cele ce urmeaza ca aceste inregistrari – probe ticluite – au avut o importanta determinanta la condamnarea mea (asa cum am precizat, ele constituind chiar singurul motiv de sesizare din oficiu pentru una dintre faptele cu fam. Miron), fiind probele care au inclinat balanta pentru condamnare, in conditiile in care denuntatorii Miron si apropiatii acestora au dat declaratii care nu se coroborau intre ele si nici macar ale acelorasi persoane intre ele in fiecare faza procesuala parcursa si care declaratii, de altfel, veti observa ca sfideaza chiar o simpla logica elementara.

Precizez ca inca din faza urmaririi penale, in cea a camerei preliminare, dar si in tot cursul procedurii la instanta am contestat respectivele inregistrari, sustinandu-mi nevinovatia.

2) In ce priveste admisibilitatea in principiu a prezentei cereri:

Avand in vedere imprejurarea noua precizata, va rog sa constatati admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire, fiind indeplinite toate conditiile prevazute de art 459 C.p.p.. Cererea este promovata in termen, subsemnatul fiind parte in cauza, cererea este intocmita cu respectarea art 456 alin 2 si 3 C.p.p. si au fost invocate imprejurari noi, necunoscute de instante in procedura ordinara a judecarii initiale a cauzei. Faptele sau imprejurarile in baza carora formulez prezenta cerere, nu au mai fost invocate in vreo cerere anterioara de revizuire, de altfel asa cum am precizat Ordonanta de clasare a procurorului s-a dat in 06.06.2022, ordonanta Procurorului General, in data de 18.01.2023 comunicata in februarie 2023, iar ICCJ s-a pronuntat in mod definitiv asupra plangerilor impotriva Ordonantei procurorului abia in 04.04.2023. Prin promovarea cererii de revizuire solicit instantei pronuntarea unei solutii diametral opuse celei de condamnare pentru cele doua fapte ce privesc familia Miron si anume, o slutie de achitare intemeiata pe disp art. 16 alin 1 lit a sau c din C.p.p..

Asa cum doctrina precizeaza si Curtea Constitutionala a venit sa lamureasca la pct. 21 din considerentele Deciziei 506/ 30.06.2015 ca la verificarea admisibilitatii in principiu in calea revizuirii, instanta examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile legii, respectiv cu privire la o hotarare definitiva, in termen, de o persoana indreptatita sa foloseasca calea de atac a revizuirii, pentru temeiuri care corespund cazurilor de revizuire reglementate de lege.

3) Consideratii referitoare la inregistrarile – probe ticluite ce au fost avute in vedere pentru condamnarea mea

Voi arata in cele ce urmeaza modalitatea in care aceste inregistrari au fost fructificate de catre organele judiciare, atat la DNA Constanta, cat si de catre instantele de judecata.

Voi indica de asemenea atat probele, cat si indiciile care sprijina sustinerea ca aceste inregistrari sunt contrafacute si intr-adevar neautentice, si voi prezenta argumente care arata ca in lipsa sau in cazul excluderii acestor inregistrari, solutia relativa la acuzatiile care mi-au fost aduse ar fi fost una de achitare.

3.1. Consideratii raportate la legalitatea acestor probe

Organele de urmarire penala au aplicat in cazul acestor inregistrari dispozitiile art 143 C.p.p., care se refera la consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica, in Codul de procedura penala neexistand dispozitii speciale pentru inregistrarile puse la dispozitie de catre parti in ceea ce priveste continutul procesului-verbal sau certificarea pentru autenticitate.

In conformitate cu disp art 139 alin 3 C.p.p., inregistrarile efectuate de parti sau de alte personae constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii.

In vechiul Cod de procedura penala aceste inregistrari erau mentionate in prevederile art 91^6.

Folosirea unor astfel de inregistrari ca mijloc de proba intrun proces penal este in concordanta cu disp art. 53 din Constitutie care recunosc legitimitatea unor restrangeri ale exercitiului unor drepturi sau libertati.

Insa, odata ce probele nu au valoare dinainte prestabilita, aceste inregistrari nu ar fi trebuit niciodata sa fie considerate ca avand valoarea interceptarilor efectuate de catre organele de urmarire penala, potrivit dispozitiilor procedurale.

Este evident ca inregistrarile efectuate de catre organele judiciare au un caracter probator mai puternic fiind obtinute cu ajutorul unor agenti umani care se bucura de prezumtia de independenta si impartialitate care au obligatia aflarii adevarului sub toate aspectele.

Nu in ultimul rand, aceste inregistrari sunt efectuate cu tehnica special conceputa in vederea efectuarii interceptarilor spre deosebire de cele efectuate de catre parti sau terti.

Pentru aceste motive, rezulta o proba care este caracterizata de un nivel inalt de acuratete spre deosebire de inregistrarile care sunt efectuate de catre persoane neinstruite, mai ales care au si un interes, fiind parti in cauzele la care se refera inregistrarile pe care le fac.

Din pacate, in cauza a carei revizuire o cer, aceste aspecte nu au fost, in opinia mea, suficient de mult avute in vdere de catre magistrati si iata ca abia dupa pronuntarea solutiei de condamnare definitiva si dupa executarea pedepsei, s-a constatat de catre Ministerul Public, faptul ca aceste probe au fost cu intentie ticluite, alterate, de catre partile care le-au prezentat anchetatorilor, in mod special alterate (nedepunand la dosarul cauzei nici macar instrumental cu care au realizat aceste inregistrari), pentru a sprijinii acuzatiile pe care le-au formulat impotriva mea.

3.2. Dovezi si indicii ca aceste probe au fost alterate pentru a se obtine condamnarea mea

In afara de constatarea Parchetului General ca se impune clasarea, voi prezenta elemente probatorii care arata ca intr-adevar inregistrarile pe care s-au bazat domnii judecatori cand m-au condamnat au fost prelucrate pentru inducerea in eroare a organelor judiciare.

3.2.1.O prima dovada ca inregistrarile au fost contrafacute o reprezinta expertizele extrajudiciare efectuate de catre expertii Caramihai Mihai si Grigoras Catalin, ce au fost depuse de dna Bodarlau Mihaela in dosarul cu nr. 430/P/2016 al Parchetului General (filele 200-233 vol. IV), in care formulasem plangere impreuna impotriva denuntatorilor (si care in final a fost reinregistrat cu nr 2354/P/2022 al Parchetului General), inscrisuri ce au determinat procurorul de altfel sa dispuna efectuarea unei expertize judiciare pentru lamurirea autenticitatii acestora, expertize care aratau ca: inregistrarile depuse la dosarul de urmarire penala, in sustinerea invinuirii celor doi avocati, nu sunt originale, nu constituie prima materializare a evenimentelor video-acustice inregistrate, reprezentand, in consecinta, copii sau transferari ale altor inregistrari. Aprecieri cu privire la continutul original al inregistrarii si continutul copiei are valoare de adevar doar in cazul in care expertul compara direct inregistrarile originale cu copiile acestora, certificand din punct de vedere tehnic identitatea / autenticitatea lor, in caz contrar, o astfel de afirmatie neavand niciun suport stiintific si nici logic. Un asemenea document copiat / scanat este certificat de a fi conform cu originalul doar prin comparare cu documentul original. Este evident ca in cazul de fata nu se poate face o asemenea afirmatie in imposibilitatea efectuarii unei comparatii facute cu exemplarul / inregistrarea originala.

Urmele clasice de editare computerizata, prin stergere si recomprimare, in vederea ascunderii acestor interventii, sunt evidentiate de aceste lucrari de specialitate, care indica faptul ca:

- data efectuarii inregistrarilor nu poate fi stabilita (exclusiv pe baza analizei tehnice);

- exista neconcordante intre data inregistrarii (asa cum rezulta ea din Rechizitoriu) si data ultimei modificari a fisierelor audio / video analizate - exista elemente tehnice ce conduc la ideea unei posibile imixtiuni in formatul original al inregistrarilor.

3.2.2.O alta dovada ca inregistrarile au fost alterate rezulta din Ordonanta 273/P/2019 din 06.06.2019 (din dosarul SIIJ 273/P/2019, initial 430/P/2016 al Parchetului General), unde, la fila 22, procurorul de caz identifica urmatoarea situatie:

Desi din adresa nr 2410 din 21.03.2014 a DNA – serviciul resurse umane…, s-a precizat ca odata cu lucrarea, respectiv plangerea penala formulata de Miron Stefan, a fost trimis la Serviciul Teritorial Constanta si un suport optic tip CD cu mentiunea ‘Lucrarea contine 6 file plus 1CD’, despre care chiar denuntatorul a precizat ca ‘din inregistrarile pe care o sa le vedeti va rog sa trageti concluzia daca exista fapte de coruptie sau inselaciune asupra mea si a copiilor mei de procurorul Dragomir Matei si avocata Mihaela Bodarlau’, la data de 13.05.2014, procurorul Bodean Andrei si cms. Petrosan Viorel au procedat la ridicarea de la Miron Stefan a suportului optic tip DVD-R, marca Princo, seria constructiva CO233702118-22557, despre care acesta sustine ca ar contine inregistrarea unei convirbiri purtate cu numita Bodarlau Mihaela, in luna aprilie 2014, nefacandu-se nicio precizare daca acest nou suport magnetic tip DVD-R contine aceeasi inregistrare depusa cu plangerea initiala sau o alta inregistrare.

Procurorul de caz sau ofiterul judiciar NU a intocmit, de altfel, niciun act procedural cu privire la suportul optic tip CD, trimis de DNA – Structura centrala, conform adresei nr 2410/21.03.2014, CREAND INDOIALA CA suportul optic tip CD atasat la plangerea penala initial de catre denuntatorul Miron Stefan fie nu a fost valorificat in cursul urmaririi penale de catre procurorul de caz, fie ca aceasta a stat la baza contrafacerii inregistrarilor convorbirilor efectuate de catre denuntator …. in conditiile in care, ulterior, niciodata niciunul din denuntatorii Miron Stefan, Vasile si Ion NU AU MAI PREZENTAT SUPORTURILE ORIGINALE SAU INSTRUMENTELE CU CARE S-AU EFECTUAT INREGISTRARILE CONVORBIRILOR IN MEDIU AMBIENTAL, incat acestea sa ofere date obiective, certe si concludente cu privire la autenticitatea inregistrarilor.

3.2.3. O alta dovada importanta ca inregistrarile au fost deliberat contrafacute in scopul condamnarii noastre rezulta din declaratia de martor data de MIRON ION, la data de 15.11.2016, in dosarul nr. 430/P/2016 al Parchetului dpl ICCJ, care preciza atunci urmatoarele:

„… in anul 2013, in timp ce tatal meu Miron Stefan se afla in arest, impreuna cu fratele meu Miron Danut, am luat legatura cu numitul Bogdan de la SRI in scopul de a ne ajuta sa obtinem beneficiile art 19 din L 682/2002. ….

… Bogdan mi-a solicitat sa-l inregistrez si pe Calaigii Sorin, deoarece impreuna cu procurorul Bodean Andrei vor sa-i faca un dosar penal.

…..

Domnul Procuror Popovici de la DNA Bucuresti mi-a spus ca dupa ce am inregistrari care atesta savarsirea de fapte de coruptie sa ma intorc la el, pentru a beneficia de prevederile art 19 privind reducerea pedepsei la jumatate. De asemenea, m-a sfatuit sa iau legatura cu Bogdan de la Constanta, afirmand: ‘iei legatura cu Bogdan si-ti spoune el ce ai de facut’. M-am intors la Constanta. In timpul deplasarii de la Bucuresti la Constanta, eram contactat telefonic insistent de catre Bogdan, care m-a intrebat cand ajung, precizand ca dupa ce ajung in Constanta sa-l contactez telefonic. Am ajuns la Constanta, m-am intalnit cu Bogdan, care mi-a cerut sa-i spun ce am discutat cu Popovici. Bogdan mi-a spus ca dupa ce voi avea discutiile cu avocatii sa-i dau inregistrarile, pentru ca ulterior sa ma trimita unde trebuie, precizand ca Andrei Bodean se chinuie de mult sa-l prinda pe Calaigii. Ulterior, in cursul acelei zile am stabilit sa ne intalnim in parcarea magazinului Auchan. Numitul Bogdan mi-a inmanat suma de 200 lei pentru a achizitiona un reportofon, pe care l-am cumparat in aceeasi zi de la Auchan. Pentru ca nu am stiut sa folosesc acel reportofon, am cumparat de la numitul Cristi, din targul din Constanta, un dispozitiv de inregistrare, care avea forma unui breloc de chei pentru masina. Cu acest dispozitiv de inregistrare am realizat inregistrari la cabinetul avocatei Bodarlau Mihaela, iar fratele meu Florin l-a inregistrat pe avocatul Calaigii Sorin.

Inregistrarile facute cu brelocul au fost descarcate pe CD-uri, iar tatal meu dupa ce s-a eliberat, in februarie 2014, l-a cautat pe numitul Bogdan de la SRI, i-a prezentat inregistrarile si impreuna le-au dus procurorului Bodean.

Stiu cu certitudine ca tatal meu Miron Stefan se intalnea frecvent cu procurorul Bodean Andrei la DNA ST Constanta. La declaratiile facute in fata procurorului Bodean Andrei la DNA ST Constanta am fost impreuna cu tatal meu, iar pe parcursul consemnarii declaratiei acesta m-a atentionat sa fac declaratii in concordanta cu inregistrarile de pe CD-uri. Declar ca inregistrarile au fost prelucrate, intrucat inregistrarile prezentate de procurorul Bodean erau modificate in comparatie cu inregistrarile descarcate de mine de pe dispozitivul de inregistrare.

Eu am vazut cum cms Petrosan de la DNA ST Constanta a prelucrat inregistrarile, prin stergere, oprind numai ceea ce le convenea”.

Din continutul acestei declaratii de martor a lui Miron Ion (date dupa ce noi am fost condamnati in mod definitiv), va rog sa va aplecati asupra a doua astecte esentiale, dupa cum urmeaza:

1. Primul aspect este dat de analiza doamnei procuror, facuta la fila 35 a Ordonantei nr 273/P/2016 din 06.06.2019 in dosarul 273/P/2019 al SIIJ, care retine neconcordanta CD-urilor sau DVD-R-urilor depuse de denuntatori, dar si a lipsei datelor cand au fost facute inregistrarile respective, dupa cum urmeaza:

Analizand declaratia data de Miron Ion in calitate de martor in respectiva cauza, se constata ca suportul optic tip CD la care face referire indicand ca au fost stocate inregistrarile convorbirilor la cabinetul avocatei Bodarlau Mihaela, facute de el si la cabinetul avocatului Calaigii Sorin, de catre fratele sau Miron Florin, nu este mentionat in procesele verbale intocmite de procurorul de caz Bodean Andrei si cms sef Petrosan, la datele de 13.05.2014 si 19.05.2014.

La aceste date, potrivit proceselor verbale intocmite, procurorul Bodean Andrei si cms sef Petrosan Viorel au consemnat ca au ridicat un suport magnetic tip DVD-R cu inregistrarea convorbirilor purtate in luna aprilie 2014 cu avocata Bodarlau (proces-verbal din data de 13.05.2014) si un suport magnetic tip DVD-R marca Maxell, despre care Miron Stefan declara ca ar contine inregistrarea unei convorbiri ambientale, purtate de avocatul Calaigii Sorin cu membrii fam Miron (proces verbal din 19.05.2014). Nu s-a precizat data la care a fost inregistrata aceasta convorbire, iar la dosarul de urm. pen., nu exista alte procese verbale de ridicare a altor suporturi optice cu inregistrari ale convorbirilor prezentate de catre denuntator, cum, de altfel, nu exista nici date cu privire la suportul optic cu inregistrarile prezentate de catre denuntatorul Miron Stefan la data de 05.03.2014, la DNA, cand a formulat denuntul, suport optic tip CD pe care Structura Centrala a DNA l-a trimis impreuna cu denuntul pentru efectuarea urmaririi penale la DNA ST Constanta.

2. Al doilea aspect este unul de interpretare personala, dar logica, a subsemnatului, pe care o sa va rog sa o impartasiti, in sensul ca:

Daca Miron Ion arunca vina la data de 15.11.2016, in declaratia de martor data in dosarul 430/P/2016 la Parchetul dpl ICCJ, asupra procurorului si a comisarului Petrosan ca ar fi contrafacut acele inregistrari, insa pe de alta parte, prin Ordonanta procurorului 2254/P/2022 din 06.12.2022 s-a constatat ca fapta nu exista in ce priveste organele judiciare, ba mai mult, in contextul in care ulterior si printr-o expertiza judiciara s-a dovedit ca inregistrarile sunt contrafacute si neautentice, la care se aduga si inconsecventa organelor judiciare de a identifica cronologic fiecare CD sau DVD depus de denuntatori, rezulta fara putinta de tagada ca respectivele inregistrari au fost in mod intentionat contrafacute, chiar de denuntatori, in scopul condamnarii noastre.

3.2.4. In acelasi sens ca punctul anterior este declaratia martorului Miron Danut, care in depozitia facuta in fata Curtii de Apel Bucuresti la termenul din 14.07.2015, a afirmat ca „am vazut inregistrarile initiale, in acestea s-au facut interventii de catre un individ trimis de acel Bogdan de la SRI”.

Si aceasta declaratie vine sa sprijine punctul de vedere personal precizat mai sus, intarind ideea ca pe inregistrarile depuse organelor judiciare au fost facute mai multe interventii, ele nemaifiind in mod categoric cele originale, autentice si deci nealterate.

3.2.5. Modalitatea prezervarii si transmiterii suporturilor care contineau inregistrarile este de natura sa conduca la concluzia ca si inregistrarile prezentate instantelor nu au fost cele originale

Cele 3 DVD-uri care contineau inregistrarile, vizionate la Curtea de Apel Bucuresti, NU au mai fost nici macar atasate dosarului care a fost inaintat catre ICCJ pentru judecarea apelului nostru.

La solicitarea expresa a instantei de control judiciar, in apel, DNA Serviciul Teritorial Constanta a inaintat un singur DVD care, conform procesului verbal intocmit de instanta la data de 05.10.2016, a fost inaintat de parchet intr-un plic nesigilat.

In incheierea de sedinta a Inaltei Curti din data de 10.10.2016, s-a mai mentionat ca DVD-ul respectiv contine o arhivare de tip.rar, ceea ce inseamna ca nu contine o copie sau o clona a inregistrarilor, aceasta reprezentand, din punct de vedere tehnic, o comprimare a informatiei – ceea, ce din nou, ridica un mare semn de intrebare asupra autenticitatii lor.

In aceste conditii, iata ca din actele dosarului rezulta cel putin un dubiu major privind originalitatea, autenticitatea si integritatea acestor convorbiri, dubiu care ar fi trebuit sa imi profite mie, si nu acuzarii, conform principiului cunoscut „in dubio pro reo”.

3.3 Importanta acestor inregistrari contrafacute in ansamblul probator care a fost avut in vedere pentru condamnarea mea

Asa cum voi demonstra in cele ce urmeaza, inregistrarile care s-au dovedit recent a fi contrafacute (chiar de catre denuntatori) au fost principalul element probatoriu care a condus la condamnarea mea, ele constituind singurul indiciu cu care se puteau corobora celelalte probe, fiind folosite in fapt ca liantul care sa lege toate afirmatiile denuntatorilor.

Voi prezenta ca in lipsa acestor inregistrari nu s-ar fi putut ajunge la o solutie de condamnare, pentru ca celelate probe nu se coroboreaza intre ele si sunt contradictorii.

Pentru a dispune condamnarea mea, Curtea de Apel Bucuresti a avut in vedere, in principal, inregistrarile depuse, declaratiile denuntatorilor Miron Stefan, Vasile si Ion si partial declaratiile lui Miron Florin (frate), Miron Cecilia (sotie), care insa se refera foarte putin la mine, ci mai mult la coinculpata Bodarlau Mihaela, declaratii care sunt insa contradictorii si ele cu cele ale denuntatorilor, fiind foarte putine aspectele care coincid.

a) In sentinta penala nr 229/F din 23.12.2015 a Curtii de apel Bucuresti, s-au retinut urmatoarele aspecte (in ce priveste inregistrarile depuse de denuntatori):

- la fila 3 se retine ca prin incheierea din 12.09.2014, judecatorul de camera preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei, a efectuarii actelor si a administrarii probelor in faza de urmarire penala, a legalitatii acuzatilor retinute…. si s-a dispus inceperea judecatii.

- la termenele din 14.07.2015, 09.09.2015 si 07.10.2015 au fost ascultate / vizionate inregistrarile depuse de denuntatori, intocmindu-se procese verbale, in care am mentionat ca contest legalitatea si autenticitatea acestora

- prin incheierea din 12.10.2015, judecatorul fondului cauzei a respins cererile noastre privind administrarea probei cu expertiza tehnica judiciara a inregistrarilor depuse la DNA Constanta, de catre denuntatori

- in sustinerea argumentelor care ar dovedi vinovatia mea pentru prima fapta (ca as fi solicitat si primit 6500 euro), instanta de fond retine ca probe inregistrarile depuse, citand pasaje din acestea la filele 16,17 si 18

- pentru a-mi proba cea de a doua fapta (primirea a 3000 ron), instanta retine ca probe aceleasi inregistrari, citand pasaje la filele 67, 68 si 69.

b) Ulterior, la ICCJ, in cuprinsul deciziei nr. 472/A din 28.11.2016, instanta de control judiciar retine urmatoarele (privind inregistrarile depuse la DNA Constanta):

- la fila 10 se constata ca pentru a pronunta hotararea de condamnare, Curtea de Apel Bucuresti a retinut in ansamblul probator inregistrarile ambientale depuse de Miron Stefan

- la fila 58 a deciziei se mentioneaza ca in dovedirea vinovatiei pentru prima fapta (6500 euro) se va retine inregistrarea ambientala a convorbirii dintre Calaigii Sorin si Miron Stefan, depusa de catre denuntator, citandu-se din nou pasaje din respectiva inregistrare la filele 59 si 61

- in ce priveste dovedirea vinovatiei pentru ce-a de a 2 - a fapta (primirea a 3000 ron), instanta retine ca proba, din nou, inregistrarea ambientala depusa de denuntator la fila 77

- la fila 78, instanta de control judiciar totusi mentioneaza ca sub aspectul cerintelor de legalitate privind inregistrarile depuse de denuntatori, daca acestea nu au fost excluse pe camera preliminara, nu mai pot fi excluse in faza judecatii

- apoi, intre filele 78-86 retine pasaje din aceste inregistrari pentru a retine vinovatia coinculpatei av Bodarlau Mihaela, iar la filele 88 si 89 retine pasaje din aceste inregistrari pentru a-mi dovedi mie vinovatia (pt a doua fapta – 3000 ron).

In esenta, chiar daca asupra faptelor descrise de denuntatori si de martorii audiati exista contradictii, ba chiar intre declaratiile acelorasi persoane, de la o instanta la alta, instantele de fond si apel care ne-au condamnat au dat crezare acestora, retinand, ca un liant, aceste inregistrari - dovedit acum a fi contrafacute si neautentice – pentru a da valoare probatorie declaratiilor denuntatorilor si pentru a pronunta, in consecinta, condamnarea.

Asa cum voi descrie in continuare, va rog sa apreciati ca raportat la contradictiile dintre declaratiile denuntatorilor si martorior audiati, fara existenta acelor inregistrari, noi nu am mai fi fost condamnati.

3.3.1 Raportat la prima fapta pentru care am fost trimis in judecata, voi descrie acuzatia, declaratia mea si modul ilogic in care au evoluat declaratiile denuntatorilor.

Prin actul de inculpare, am fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunii de trafic de influenta, constand in aceea ca in luna iunie a anului 2011, Calaigii Sorin a pretins si primit de la Miron Stefan suma de 6500 euro, lasandu-l pe acesta sa creada ca are influenta asupra judecatorilor Epure Marius si Lungu Viorica din cadrul Sectiei penale a Curtii de Apel Constanta si ca poate sa intervina pe langa acestia sa–i dea o solutie favorabila fiului sau Miron Vasile, judecat in apel in dosarul cu nr.8261/118/2010.

S-a retinut deci ca am fost angajat la Curtea de Apel Constanta de catre Miron Stefan, si ca l-as fi reprezentat pe fiul sau in judecarea apelului si ca suma de 6500 euro mi-ar fi fost remisa in parcarea Hotelului Oxford la sfarsitul lunii iunie 2011 in timp ce ma aflam in autoturismul meu impreuna cu sotia mea (fosta) Calaigii Costina Marilena. De asemenea se retine ca as fi restituit banii in cursul anului urmator dupa ce solutia din apel a fost una mai rea decat la fond.

Doresc sa precizez ab inito ca desi am fost trimis in judecata pentru acuzatia mai sus prezentata, am fost condamnat pana la urma ca: „dupa pronuntarea la data de 24.06.2011 a sentintei penale in fondul dosarului 8261/118/2010 la Tribunalul Constanta, prin care inc Miron Vasile a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de tentaiva de omor calificat, inculpatul Calaigii Sorin a pretins si in parcarea Hotelului Oxford a primit, in lipsa incheierii unui contract de asistenta juridica pentru calea de atac si fara eliberarea de chitanta, suma de 6500 euro, de la tatal celui condamnat, martorul Miron Stefan, pe care l-a lasat sa creada ca ar avea influenta asupra judecatorilor de la Curtea de Apel Constanta ce-i vor judeca cauza fiului sau si ca va interveni pe langa acestia folosindu-se de invocarea unei relatii personale cu presedinta Sectiei Penale a acelei instante (judecator Frangu Zoita)…, suma anterior mentionata fiind restituita de inculpat martorului Miron Stefan, dupa pronuntarea la data de 01.03.2012, a deciziei nefavorabile a instantei de apel, care a majorat pedeapsa lui Miron Vasile la 7 ani si 6 luni inchisoare”.

Voi relua, in cele ce urmeaza, declaratia mea data la fondul cauzei (in faza de u.p. nu am formulat declaratii), context in care urmeaza sa apreciati si asupra legalitatii condamnarii si asupra modificarii declaratiilor denuntatorilor martori:

„L-am asistat pe Miron Vasile in dosarul nr 8261/118/2010, fiind personal angajat de catre acesta, la judecarea fondului cauzei, la Tribunalul Constanta. Miron Vasile m-a angajat in luna noiembrie a anului 2010, mi-a achitat un onorariu de 2000 ron, sens in care am incheiat contractul de asistenta juridica si i-am emis chitanta aferenta sumei incasate. MIRON VASILE a fost condamnat la fond – la Trib Constanta – in acest dosar in data de 24.06.2011, primind pedeapsa de 5 ani si 6 luni cu inchisoare.

In data de 28.06.2011, la biroul meu de avocatura s-au prezentat Miron Stefan impreuna cu Miron Vasile, pentru a discuta pe marginea solutiei pronuntate fata de Vasile de catre Tribunalul Constanta si relativ la formularea si exercitarea caii de atac a apelului.

In concret, subsemnatul, avandu-I pe cei doi in birou, am redactat cererea de apel declarativ care poarta de altfel data de 28.06.2011, aceasta fiind depusa ulterior la arhiva Tribunalului Constanta in data de 30.06.2011 (conform vizei instantei).

In aceeasi zi, dupa ce le-am redactat cererea de apel, Miron Stefan a insistat cu obstinenta sa-i promit ca il voi reprezenta si in apel pe fiul sau Miron Vasile si sa le spun si ce onorariu le voi incasa, deoarece acum au disponibilitate financiara si vor sa-mi lase si banii in avans, urmand sa incheiem contractul ulterior, cand se va fixa termenul in apel. Le-am comunicat ca voi intra in dosar daca imi achita un onorariu de 1500 de euro, imprejurare in care Miron Stefan mi-a inmanat suma de 1500 ron, spunandu-mi ca-mi va mai da 5000 de lei, a doua zi sau in momentul in care ii voi remite xerocopia vizata de instanta a cererii de apel.

Aceasta s-a intamplat in data de 30.06.2011, cand m-am intalnit cu Miron Stefan in fata Hotelului Oxford, la intrarea in Statiunea Mamaia. Ii comunicasem anterior ca dimineata am depus cererea de apel si cand m-au sunat ca ne putem vedea, eu ma deplasam cu sotia mea in Statiunea Mamaia si am convenit cu Miron Stefan sa ne vedem pt 1 min, eu sa-I remit inscrisul cu viza instantei, iar el sa-mi remita inca 5000 ron din onorariu,asa cum stabiliseram.

La inceputul lunii octombrie 2011, Miron Stefan mi-a comunicat ca au primit citatie si primul termen in apel al dosarului 8261/118/2010 a fost fixat pe 20.10.2011.

Deoarece data respectiva era cu 2 zile inainte de data cand ma casatoream (22.10.2011) si stiam ca sunt angrenat in saptamana aceea cu pregatirile pentru nunta, iar ulterior plecam pt cca 3 saptamani in luna de miere in concediu, i-am comunicat lui Miron Stefan ca nu ma voi putea prezenta nici la termenul fixat, nici la urmatorul chiar, context in care, precizandu-le motivul, l-am chemat la birou sa-I restitui cei 6500 lei pe care mi-I daduse in luna iunie. In acest fel, va putea sa se gandeasca si sa aiba si banii pentru a-si angaja alt avocat la Curtea de Apel Constanta in apelul dosarului 8261/118/2010.

Stiu ca la Curtea de Apel, in acest dosar, Miron Vasile l-a angajat pe dn avocat Ion Cristian, iar in recurs la ICCJ au angajat-o pe dna av Bodarlau Mihaela.

In sustinerea celor precizate de mine, despre aceasta prima acuzatie, am depus la instanta de fond, in fata CAB, si in apel, la ICCJ, urmatoarele probe:

- Copia dosarului 8261/118/2010, in care se puteau verifica in ce faza procesuala am asistat eu pe Miron Vasile si cine a fost la Curtea de Apel Constanta, cand s-a pronuntat solutia la fond, cand a fost depus apelul si cand a fost inregistrat dosarul la Curtea de Apel Constanta;

- Inscrisul – copie a registrului de contracte de asistenta juridica al Cab. de Av. Calaigii Sorin – din care rezulta ca din data de 06.10.2011 si pana in 20.11.2011, nu am mai incheiat niciun contract de asistenta juridica, inscrisul confirmand sustinerea mea ca in perioada anterioara nuntii, dar si ulterior, deoarece plecam in voiajul de nunta, nu am mai lucrat, nemaiincheind niciun contract de asistenta juridica. Efectiv in acea perioada am vrut sa-mi rezerv timpul necesar pentru organizarea nuntii, aspect care a determinat renuntarea mea de a-I mai reprezenta la Curtea de Apel in dosarul 8261/118/2010 pe Miron Vasile si care a determinat ca si consecinta restituirea celor 6500 de lei catre Miron Stefan;

- Adresa Curtii de Apel Constanta, din care rezulta ca dosarul nr 8261/118/2010 a fost inregistrat la aceasta instanta abia la data de 26.09.2011, prin repartizare aleatorie (fila 40 vol.III dos fond);

- Declaratia martorului av. Ion Cristian si actele depuse de acesta, din care rezulta calitatea sa de avocat ales al lui Miron Vasile in dos. nr. 8261/118/2010 la Curtea de apel Constanta, precum si imprejurarea ca anterior angajarii in acest dosar, acesta il mai asista de altfel pe Miron Vasile si intr-o alta cauza (fila 148 vol.IV dos.fond);

- Declaratia martorei Miron Cecilia (sotia, respectiv mama denuntatorilor), care a afirmat ca nu a auzit niciodata in casa discutii referitoare la un eventual trafic de influenta care sa-l priveasca pe Calaigii Sorin (fila 203 vol.V dosar fond);

- Declaratia de martor Calaigii (Ceara) Costina Marilena, care confirma primirea de catre mine a sumei de 5000 de lei in fata Hotelului Oxford in 30.06.2011 (fila 154 vol.IV dos fond),

- Copie a contractului de asistenta juridica nr 126/25.11.2010, pentru dosarul 8261/118/2010 la Tribunalul Constanta semnat de Miron Vasile, copia imputernicirii avocatiale si a chitantei pt 2000 lei remise lui Miron Vasile (filele 289-291 vol.I dosar apel);

- Declaratia completatoare a subsemnatului data in fata ICCJ (fila 168 vol.I dos apel).

Iata de ce, deci, confruntati cu realitatea evenimentelor asa cum s-au intamplat, cand le-a venit randul denuntatorilor (ulterior declaratiei mele) sa dea declaratii la CAB, a inceput degringolada atat intre declaratiile initiale si ulterioare ale acelorasi persoane, cat si diferite chiar si intre ei.

Astfel, intrebati fiind denuntatorii cum era posibil ca in 30 iunie 2011 (adica doar dupa 5 zile de cand Miron Vasile abia fusese condamnat in 24.06.2011 la Tribunalul Constanta) sa le cer 6500 euro, desi la urmarirea penala indicasera fara echivoc data si persoanele pentru care cerusem banii respectivi, au declarat ca de fapt nu pentru cei doi domni judecatori solicitasem banii, ci pentru dna judecator Frangu Zoita (sefa sectiei penale a curtii de Apel Constanta la acel moment), urmand ca aceasta sa vorbeasca cu membrii completului ce urma sa fie stabilit ….

O alta contradictie apare intre declaratiile denuntatorilor, cand descriu remiterea efectiva a pretinsei sume de 6500 euro in fata Hotelului Oxford, Miron Stefan sustinand ca a venit singur la masina mea pentru a-mi da banii, situatie reala, confirmata si de mine si de fosta mea sotie (doar ca mi-a inmanat 5000 de lei, nu 6500 de euro), in timp ce Miron Vasile arata in mod mincinos ca si el l-a insotit pe tatal sau la masina dlui Calaigii cand i-a dat cei 6500 de euro.

Tot in contradictie cu propriile declaratii, dar si in contradictie cu ceilalti denuntatori (membrii aceleiasi familii), Miron Vasile arata in fata instantei de fond ca „cu ocazia inmanarii celor 6500 de euro, tatal meu i-a mai dat si inca 5000 de euro dlui Calaigii ca sa ii aiba pentru spaga”, in timp ce Miron Stefan afirma ca mi-a mai remis apoi inca 5000 de euro pe care sa-i dau eu (!) ca si onorariu dlui av Ion Cristian….

Apoi, desi Miron Stefan afirma ca el nu stie cum a fost angajat dl av Ion Cristian in apelul dosarului 8261/118/2010 la Curtea de Apel Constanta si ca eu trebuia sa-i dau 5000 de euro pe care mi-i daduse dansul, Miron Vasile precizeaza ca el a fost personal, impreuna cu tatal sau Miron Stefan, in biroul d-lui av Ion Cristian, pe care l-a angajat semnandu-i un contract de asistenta juridica si ca i-a achitat acestuia onorariul stabilit de comun acord in valoare de 2000 de lei. Aceasta ultima imprejurare este confirmata si prin declaratia dlui av Ion Cristian si inscrisurile depuse de acesta.

Desi in declaratia sa Miron Stefan indica ca de fata la restituirea celor 6500 de euro au fost si fiii sai, Miron Ion si Miron Danut, si ca depre aceasta imprejurare cunoaste toata familia sa, Miron Ion declara ca despre remiterea si restituirea acestor 6500 de euro stie doar de la tatal sau, Miron Danut arata ca el nu stie de remiterea nici unei sume de bani catre mine drept spaga si ca nu a asistat la presupusa remitere a sumei de 6500 euro, iar Miron Cecilia (sotia lui Stefan) precizeaza ca nu s-a discutat niciodata in prezenta ei si nu are cunostinta despre sume de bani care sa-mi fi fost remise mie de membrii familiei ei pentru spagi.

De altfel, Miron Stefan are explicatii diferite de fiecare data cand a fost audiat, raspunzand diferit la intrebarea: „Ce va spus dl Calaigii cand v-a remis cei 6500 de euro?” Daca in faza de urmarie penala a preciat (fila 70, vol.II dos. u.p.) ca i-as fi spus „ca nu s-a putut obtine solutie buna deoarece pretentiile judecatorilor se triplasera, in urma unei interventii a procurorului Matei Dragomir”, la fond, la CAB (fila 323 vol III dosar fond), a aratat ca explicatia mea a fost ca „n-a vrut Epure, dar a vrut doar dna Lungu sau invers”, iar la ICCJ, in apel (fila 231, ultimul alin, in vol I.d.apel), spune ca i-as fi zis ca „membrii familiei Petrache, parti vatamate in acea cauza, au achitat o suma mai mare”. Iata ca inconsecventa acestuia sub mai toate aspectele esentiale ale faptei pentru care am fost condamnat – in absenta inregistrarilor facute dupa cca 2 ani si contrafacute – nu pot contura decat ca acesta minte, pentru ca o imprejurare care s-a intamplat in realitate nu poate fi descrisa decat la fel, in orice context o povestesti si repovestesti.

In apel, la ICCJ, declaratiile tuturor denuntatorilor capata alte valente si continut, de altfel:

Miron Stefan:

Desi la fond declarase ca el m-a angajat in dosarul 8261/118/2010 la Tribunalul Constanta cand mi-a dat 5000 de euro ca si onorariu (lucru nereal, deoarece, pe de o parte, am confirmat declaratia lui Miron Vasile ca acesta din urma m-a angajat singur atunci, cu un onorariu de 2000 de lei, iar pe de alta parte acesta nu putea fizic sa ma angajeze in noiembrie 2010, deoarece la acea data Miron Stefan era arestat intr-o alta cauza in Penitenciarul Poarta Alba), in apel, in fata ICCJ, precizeaza ca de fapt i-am achitat doar 3000 de euro ca onorariu, nu 5000, pentru Tribunal, dar i-am mai dat 10000 de euro drept spaga ca sa intoarca dosarul la parchet (fila 230 verso vol. I dos apel).

Desi nici la urm.pen si nici la fond nu facuse o astfel de afirmtie, la ICCJ spune ca de fapt pentru dosarul 8261/118/2010, cand se afla in faza apelului, i-am dat lui Calaigii Sorin nu doar cei 6500 de euro, ci 16500, pentru ca mi-a spus ca 6500 sunt doar un supliment, o diferenta care sa completeze cei 10000 pe care-i dadusem initial pentru o solutie buna in apel.

In contradictie cu fiii sai, intrebat de judecatorii ICCJ sa mai precizeze o data momentul cand i-as fi solicitat si mi-ar fi dat cei 6500 de euro, acesta afirma ca „in iunie 2011, pentru domnii judecatori Epure Marius si Lungu Viorica, deoarece acestia ii cer urgent banii… oricum, stiu ca era vara si era probabil campanie agricola”.

Miron Vasile:

In contradictie cu declaratiile de la urm.pen si de la fondul cauzei la CAB, unde indicase ca pentru dosarul 8261/118/2010 ma angajase personal. achitandu-mi un onorariu de 2000 de lei, in fata ICCJ arata ca, „de fapt, la Tribunal i-am dat dlui Calaigii un onorariu de 5000 de euro (fila 238 vol.I dos apel)”.

In contradictie cu propriile sustineri de pana atunci, dar si cu ale tatalui sau Stefan si cu ce s-a retinut in Rechizitoriu, in fata ICCJ, Miron Vasile, raportat la momentul cand impreuna cu tatal sau i-ar fi dat lui Calaigii cei 6500 de euro la Hotelul Oxford, precizeaza ca „asta s-a petrecut in noiembrie-decembrie 2011, cand nu era nici vara, nici iarna” (fila 238 vol.I dos apel).

Miron Ion:

In contradictie cu tatal sau Miron Stefan, care indica ca mi-ar fi platit fie 5000 fie 10000 de euro, Miron Ion arata ca a fost de fata cand Miron Vasile mi-a achitat onorariu 500 de euro pt dosarul 8261/118/2010 la Tribunalul Constanta (fila 235 verso vol I dos apel).

In contradictie cu propriile declaratii si in neconcordanta cu niciuna din declaratiile celorlalti denuntatori, Miron Ion precizeaza la ICCJ ca „am auzit de la tatal meu ca i-ar fi platit lui Calaigii Sorin pentru spagi suma de 27000 de euro, despre suma de 6500 de euro nu mai stiu ce dosar viza si ca de fapt nu cunoaste chiar asa detalii despre discutiile despre spagi...”

Doar in declaratia data in apel Miron Ion afirma ca „inclusiv mama a fost de fata cand vorbeam de blaturile pentru care i-am dat bani lui Calaigii”, Miron Cecilia in declaratia sa infirma aceste sustineri, afirmand ca „nu a auzit astfel de discutii vreodata in ce-l priveste pe Calaigii”.

3.3.2 Raportat la cea de a doua fapta pentru care am fost trimis in judecata si condamnat, voi prezenta in cele ce urmeaza acuzatia, declaratia mea si modul contradictoriu in care au evoluat declaratiile denuntatorilor:

Prin acelasi act de inculpare mi s-a retinut o a doua fapta si s-a dispsus de instante condamnarea mea, retinandu-se ca in luna mai a anului 2013, inculpatul Calaigii Sorin a pretins sume de bani si a primit suma de 3000 de lei, de la martorul Miron Stefan, lasandu-l sa creada ca are influenta asupra judecatorului Frangu Zoita din cadrul Sectiei penale a Curtii de Apel Constanta si ca o poate determina pe aceasta sa pronunte o solutie favorabila inculpatilor judecati in dosarul nr 936/36/2012, aflat pe rolul instantei respective, in faza apelului.

Doresc sa precizez ca pentru aceasta fapta, procurorul s-a sesizat din oficiu prin Ordonanta din 10.06.2014 (deoarece din inregistrarile depuse de denuntatori se auzea ca am confirmat ca am primit o suma de 3000 lei pt dosarul 936/36/2012), nefiind audiati insa la DNA ST Constanta niciunul din denuntatorii Miron in legatura cu aceasta acuzatie.

Voi prezenta mai intai declaratia subsemnatului, relativ la aceasta acuzatie, declaratie formulata in fata Curtii de Apel Bucuresti, in fondul cauzei:

„Initial, dosarul 936/36/2012 fusese inregistrat in faza fondului la Tribunalul Constanta sub nr 19621/118/2010. Subsemnatul am acordat asistenta juridica pentru trei dintre inculpate – si anume: Miron Danut, Miron Vasile si Miron Florin, in cauza mai fiind angajati si alti colegi avocati pentru restul inculpatilor.

In faza apelului, dosarul a fost inregistrat cu nr 936/36/2012, subsemnatul fiind angajat pentru aceeasi trei inculpati – Miron Danut, Miron Vasile si Miron Florin – iar colega mea Bodarlau Mihaela a fost angajata si ea pentru cei trei plus Miron Stefan si Miron Ion (adica pentru toti membrii familiei Miron).

Am fost angajat in faza apelului la data de 22.10.2012, moment la care am solicitat, ca si onorariu, suma de 1500 de euro, adica cate 500 de euro per inculpat asistat. Din onorariul atunci stabilit, am primit suma de 3000 de lei abia la data de 25.03.2013, aceasta suma fiindu-mi inmanata efectiv de Miron Ion, care venise insotit la acel moment la mine in birou, si de varul sau Bolmandar Nicolae (coinculpat si el in acelasi dosar). Chitanta pentru aceasta suma le-am inmanat-o a doua zi, la Curtea de Apel Constanta, la termenul ce era fixat in dosar la 26.03.2013.

Diferenta de onorariu urma sa-mi fie achitata ulterior, in transe, conform sustinerilor clientilor mei. Restul de onorariu nu mi-a mai fost achitat insa, desi imi promisesera ca mi-i vor remite la ultimul termen.

Va rog deci sa aveti in vedere ca eu nu am solicitat in luna mai a anului 2013 acea suma de 3000 de lei pentru vreunul din membrii completului de judecata. Acea suma de 3000 de lei despre care confirm ca am primit-o in inregistrari (eliberand si chitanta pentru ei) reprezinta de fapt circa jumatate din onorariul pe care il stabilisem in noiembrie 2012”.

In dovedirea celor precizate de mine relativ la aceasta a doua fapta ce mi-a fost retinuta, am solicitat a fi avute in vedere si depus in probatiune urmatoarele:

- Copia chitantei nr 13/25.03.2013 privind suma de 3000 lei incasata, ce reprezenta onorariu partial (fila 145 vol.I dosar fond);

- Declaratia martorului Bolmandar Nicolae, care confirma ca in luna martie a anului 2013 l-a insotit pe Miron Ion la cabinetul subsemnatului, ocazie cu care mi-a fost remisa suma de 3000 de lei ce reprezenta o parte din onorariu (fila 128 vol.3 dosar u.p. si fila 21 vol.IV dosar fond). De asemenea, acesta a declarat ca fam. Miron nu dispunea de sumele vehiculate pentru a da spagi, pentru ca erau mai tot timpul fara bani, acestia neachitandu-si nici onorariile integral in unele dosare;

- Xerocopii ale contractului de asistenta juridica nr 155/22.10.2012 cu imputernicirea avocatiala aferenta si chitanta nr 13/25.03.2013 privind cei 3000 lei (filele 295-297 vol.I dosar apel);

- Inscrisul numit „Fisa avocatului”, emanat de la Filiala Constanta a Casei de Asigurari a Avocatilor, din care rezulta ca in luna martie 2013 am incasat si declarat venituri in cuantum de 4000 de lei, suma in care erau inclusi si cei 3000 lei primiti pentru dosarul 936/36/2012 (filele 303-305 vol.I dosar apel),

- Declaratiile contradictorii ale martorilor denuntatori Miron Stefan (fila 321 vol.III dosar fond, fila 230 vol.I dosar apel), Miron Vasile (fila 330 vol.III dosar fond, fila 238 vol.I dosar apel) si Miron Ion (fila 327 vol.III dosar fond, fila 235 vol.I dosar apel), care, asa cum am aratat la urmarirea penala, nu au fost audiati in legatura cu aceasta fapta, iar la instante s-au contrazis atat intre ei, cat si intre propriile declaratii.

Astfel, martorul Miron Stefan a declarat in fata primei instante (filele 323-324 din vol.III, dosar fond) ca „pentru cauza 936/36/2012 avocatul Calaigii nu a solicitat nicio suma de bani ca pret al presupusului trafic, dar in urma compensarii cu doua onorarii in cuantum de 5000 de euro fiecare, ce ar fi fost achitate in 2010 si 2011, urma sa ii rezolve si situatia din acest dosar”.

Dincolo de faptul ca martorul denuntator nu a identificat despre ce onorarii era vorba si in ce dosare fusesera remise, in declaratia din fata ICCJ, Miron Stefan sustine, in totala contradictie cu prima sa declaratie, dar si cu ceilalti martori si totodata cu Rechizitoriul si cu considerentele sentintei instantei de fond, ca pentru dosarul 936/36/2012, ar fi dat lui Calaigii Sorin suma de 15000 de euro pentru domnul judecator Coada Ciprian.

Martorul Miron Vasile, in fata primei instante (fila 331 vol.III dosar fond), a sustinut ca tatal sau Miron Stefan, impreuna cu fratele Miron Ion, i-ar fi inmanat lui Calaigii Sorin suma de 10.500 de euro, pentru ajutorul promis de acesta in dosarul 936/36/2012. Insasi prima instanta a considerat ca aceasta afirmatie este neserioasa, nefiind sustinuta de nici o proba, … dar am fost condamnat, facandu-se trimitere la inregistrarile depuse …

In fata Inaltei Curti, martorul Miron Vasile nu mai face nici o referire la vreo implicare nelegala a lui Calaigii Sorin in dosarul 936/36/2012.

In legatura cu aceasta fapta, la fondul cauzei, Miron Ion declara ca stie ca tatal sau mi-a dat 15000 de euro pt dna judecator Frangu, in timp ce la ICCJ, in apel, afirma ca stie ca tatal sau mi-a remis 27000 de euro. Fiind intrebat de instanta de ce a spus 15000 la fond si a revenit acum, precizand 27000 de euro, Miron Ion precizeaza ca suma de 15000 euro e una distincta de cei 27000 de euro si ca de fapt nu a revenit asupra sumei ….

In legatura cu aceasta fapta, mai fac trimitere si la declaratiile martorilor (rude ale denuntatorilor – frate, mama / sotie), Miron Danut (fila 203 vol.IV dosar fond) – care afirma ca subsemnatul nu am solicitat niciodata sume de bani in afara onorariilor stabilite si nu am discutat niciodata despre traficarea influentei sau mitei pentru judecatori, ba mai mult a precizat ca tatal, respectiv fratii sai ar fi zis si de mama lor ca e infractoare daca le promitea cineva art. 19, dar a mai si precizat ca tatal sau nu avea 51000 euro pt dna Bodarlau si 27000 pt dl Calaigii sa dea ca spagi si foarte important ca acel Bogdan de la SRI a umblat in inregistrarile facute de tatal sau si declaratia martorei Miron Cecilia (fila 203 vol.V dosar fond), care a aratat ca nu a auzit niciodata discutii in casa, in familie, referitoare la vreun trafic de influenta in ce ma priveste.

In ciuda celor prezentate, totusi am fost condamnat si pentru aceasta fapta retinandu-se acele inregistrari neautentice si contrafacute chiar de denuntatori (vinovatia acestora fiind insusi elementul de noutate al prezentei revizuiri).

3.3.3 Raportat la celelalte probe administrate in dosar:

Asa cum voi indica in continuare, nici declaratiile celorlalti martori audiati in cauza nu sunt de natura sa intareasca afirmatiile denuntatorilor si nici tezele acuzatoriale, fiind astfel evident (prin prisma celor deja anterior prezentate) ca singura proba care a putut fi cumva valorificata pentru a sustine alegatiile denuntatorilor au fost inregistrarile (care, insa, iata, mai nou, au facut obiectul cercetarilor pentru savarsirea infractiunii de inducere in eroare a organelor judiciare in varianta ticluirii de probe, pentru care s-a pronuntat recent solutia de clasare fata de denuntatori, fata de care insa era pusa in miscare actiunea penala pentru comiterea acestei infractiuni).

Astfel, domnii judecatori Frangu Zoita, Mitea Damian Marius si Coada Ciprian au declarat ca ne cunosc din sala, atat pe mine, cat si pe dna av Bodarlau Mihaela, ca nu au interactionat cu noi si nu au fost niciodata abordati de noi in vederea pronuntarii vreunei anumite solutii.

Martorele Balan Cristina (concubina lui Miron Ion) si Dumitru Lucica fac referire doar la situatia dnei av Bodarlau Mihaela, martorul av Chilea Dragos tot la dna av Bodarlau, iar martorul av.Ion Cristian lamureste conditiile in care l-a aparat pe Miron Vasile in dos. 8261/118/2010 la Curtea de apel Constanta.

Asadar, in lumina expunerii intregului material probator, reiese ca toata substanta acuzarii mele se sprijina pe acele inregistrari, contestate de mine din cursul urmaririi penale si constatate, ulterior condamnarii noastre, ca fiind neconforme realitatii, ceea ce a condus la solutia de incetare a procesului penal in care au fost documentate sub aspectul originalitatii si conformitatii, datorita efectului prescriptiei.

4. Concluzii si solicitari

In opinia mea, cele mai sus aratate dovedesc cu certitudine faptul ca imixtiunea nelegala in actul de justitie a denuntatorilor mei, prin ticluirea inregistrarilor care ma acuzau si prezentarea acestora ca fiind conforme realitatii si autentice, a determinat ca hotararea de condamnare sa fie gresita, motiv pentru care in speta de fata sunt aplicabile disp art. 453 alin 4 C.p.p., conform carora „cazul prevazut la alin. 1 lit. a constituie motiv de revizuire daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de condamnare”.

Pentru toate motivele anterior indicate, va rog ca, in temeiul art 459 C.p.p., sa dispuneti fixarea unui termen pentru admiterea in principiu a acestei cereri si atasarea dosarului cauzei – 4422/2/2014 al CAB.

Avand in vedere ca in cauza sunt intrunite exigentele prevazute de disp. art. 459 alin. 3 C.p.p., in sensul ca cererea a fost formulata in termen si de o persoana dintre cele prevazute la art. 455, eu fiind parte in procesul finalizat cu hotararea a carei revizuire o cer, solicitarea de fata a fost intocmita cu respectarea prevederilor art. 456 alin. 2 si 3, fiind formulata in scris, motivata si insotita de documentele de care inteleg sa ma folosesc, am invocat temeiuri legale pentru redeschiderea procedurii penale, faptele sau imprejurarile in baza carora este formulata cererea nu au mai fost invocate intr-o alta cerere anterioara de revizuire care sa fi fost judecata definitiv, iar faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea conduc, in mod evident, la stabilirea unor temeiuri legale ce permit revizuirea, va solicit ca in temeiul alin. 4 al aceluiasi articol sa admiteti in principiu cererea de revizuire, pentru a se trece, potrivit disp art. 461 C.p.p., la rejudecarea cauzei.

In acest sens, solicit readministrarea urmatoarelor mijloace de proba, pentru ca instanta sa se pronunte in sensul disp art.461 alin.3, daca gaseste necesar:

- Inscrisuri (extras din Ghidul de bune practici al INM si extras din lucrarea „Valoarea probatorie a inregistrarilor audio sau video efectuate in cauzele penale de Ioan Garbulet si Sandra Gradinariu” – in ambele concluzionandu-se ca inregistrarile neautentice trebuie a fi inlaturate din materialul probator in conformitate cu principiul „in dubio pro reo”);

- audierea numitilor Miron Stefan, Miron Ion, Miron Vasile, care au avut calitatea de martori denuntatori si fata de care s-a pronuntat solutia de clasare ca urmare a intervenirii efectului prescriptiei;

- reaudierea dnei Bodarlau Mihaela.

Pe fond, solicit admiterea cererii de revizuire si, rejudecand cauza in limitele prevazute de art359-399 C.pen., sa dispuneti anularea hotararii initiale de condamnare si achitarea mea in baza disp art. 16 alin 1 lit.a sau c, pentru cele doua infractiuni mentionate, pentru ca la dosarul cauzei nu se mai regasesc probe care sa conduca la concluzia ca as fi comis faptele pentru care am fost trimis in judecata si condamnat”.


* Cititi aici intreaga solicitare de revizuire a avocatului Sorin Calaigii

* Cititi aici intreaga actiune formulata de avocata Mihaela Bodarlau

Comentarii

# Un coleg date 3 March 2024 18:46 0

Că de la coleg,la coleg. Sa vezi,Bogdanel,când un judecător(Acade Polit) ,sesizează Parchetu' lu Curtea de Apel că e săvârșite infracțiuni,de avocați.. Iar Parchetu' lu Curtea de Apel,sare că ars,pune I M E D I A T in mișcare urmărirea. Av se apără și 'ce:bre procurorule,da' citiși dosaru',că nimic nu e așa . Ahaaa,sare că ars procurori,și se executa la ordinul.. și pune'n mișcare și acțiunea pen. Face ăștia plângerea la plângere,iar prim procurii respinge plângerile in corpire și validează lucrarea. Înainte să trimită în judecată,porcuroru și primul au niste năluciri halucinogene și cer dosarul de la jude,..care îl dă fragmentat și modificat...E prescrise dom'le ,'ce porcuroru'da' in motivare amintește că nu avocatu s-a ținut de sotii penale,neștiind ce se întâmplă pe la spate. Și uite așa,Bogdane,stătu nu a cercetat evaziunile evidente,stand să privească și să contemple urdorile scurse de la un milițieni judecător,securist. E voie cu bune și numere? Iri cu înregistratori de porcu?

# maxtor date 3 March 2024 21:28 0

"o arhivare de tip.rar" -Alexandrer Roshal trebuie sa depuna marturie! (a inventat compresia de tip .rar, "r-oshal ar-chive")

# cârcotaș date 3 March 2024 21:45 +5

În 30 de ani nu a existat niciun magistrat sau vreun procuror (nu fac nicio greseală, nu vă repeziți!) trași la răspundere penală pentru abuz în serviciu sau neglijență în serviciu raportat la modul de instrumentare al vreunui dosar. Nu răspunde niciun procuror militar pentru tergiversarea sau proasta instrumentare a dosarelor revoluției, mineriadelor etc. Nu răspunde în niciun fel niciun procuror pentru trimiterea aiurea în judecată a celor care primesc soluții de achitare. Nu răspunde niciun jude pentru greșita arestare preventiva a vreunui inculpat. Pur si simplu în cazul acestor funcționari ai statului nu există aceste două incriminări: abuzul ori neglijența în serviciu. Ca si securiștii lui Ceașcă, ori judecătorii și procurorii lui, și ăștia de acum încasează pensiile și sunt respectabili. Deca l-a belit pe Roșu. Nimic. Pensie. Portocală a inventat dosare. Nimic. Liber. Ăia de la Oradea. Nimic. Parchet Militar, soldă, onoare, uniforma de ofiter de justitie. Merită. Vrednici sunt!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.04.2024 – „Baronul Lamborghini” risca sa fie arestat 30 de zile. Propunere pentru reorganizarea parchetelor (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva