21 septembrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FANDOSEALA ZEITEI – Mascarada de la CEDO se rezuma la supararea Laurei Kovesi ca presedintele Klaus Iohannis i-a incetat raportul de munca si nu l-a putut contesta in instanta. CEDO a stabilit ca decretul lui Iohannis este legal si nu poate fi cenzurat. Marea victorie de la CEDO duce in spate rusinoasa victimizare: Kovesi s-a plans ca a fost data afara din DNA pentru ca a aparat sistemul judiciar si a avut pozitii critice fata de reforma pe Legile Justitiei

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

5 mai 2020 17:25
Vizualizari: 14359

Anuntata cu surle si trambite de zile bune, decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Kovesi contra Romaniei a reprezentat o noua ocazie pentru aplicarea unei corectii Statului roman. De aceasta data pentru ca legislatia nu este bine reglementata in ce priveste contestarea continutului unui decret prezidential. Caci la asta se rezuma intreaga actiune a Laurei Kovesi: la imposibilitatea de a anula pe plan national decretul prezidential prin care presedintele Klaus Werner Iohannis a demis-o pe 9 iulie 2018 din functia de procuror-sef al DNA.


 

Naduful lui Kovesi in actiune la CEDO nu a fost insa indreptat direct catre decretul prezidential, desi acest act era cel care a scos-o afara din DNA in cateva ore de la publicarea actului in Monitorul Oficial, ci catre Raportul de evaluare intocmit de fostul ministru Tudorel Toader, cu evidenta nevoie de victimizare in spatiul public. Caci, in mod incredibil, Kovesi s-a dus sa se planga la CEDO nu doar ca a fost data afara fara sa poata contesta solutia, ci ca a fost data afara din DNA pentru ca a avut pozitii categorice pentru apararea sistemului judiciar in fata reformelor de modificare a Legilor Justitiei. Senzational! Aplauze!


Cat tupeu poate avea un procuror sub conducerea caruia s-au petrecut cele mai cumplite abuzuri din Romania post-decembrista sa vorbeasca despre apararea sistemului judiciar, cand sub ochii ei s-au calcat in picioare drepturile fundamentale ale oamenilor, cand din pixul ei s-a semnat cel mai abuziv protocol care a transformat Justitia in sclava serviciilor de informatii? Despre aceste lucruri CEDO nu vorbeste, la fel cum nu vorbeste nici Kovesi, care prefera sa se laude in actiunea la CEDO cu distinctiile internationale primite (cine stie cu ce costuri).


Astfel cum veti citi din rezumatul Deciziei CEDO in cauza Kovesi contra Romaniei pe care Lumea Justitiei l-a realizat, fosta sefa DNA a reusit la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, intr-o judecata demna de Cartea Recordurilor (de doar un an), sa transforme o numire politica (astfel cum era la acel moment numirea procurorului sef la DNA) intr-un litigiu de munca intre stat si functionarul public in care l-a inclus si pe Iohannis, cel care ii semnase practic incetarea raportului de munca (conform dreptului muncii).

Precizam ca solutia pronuntata marti, 5 mai 2020, de CEDO nu este definitiva.


CEDO despre dreptul la un proces echitabil al lui Kovesi: Decretul lui Iohannis e legal si nu poate fi cenzurat


Curtea a constatat astfel incalcarea dreptului la un proces echitabil, prevazut de articolul 6 din Conventia EDO, fata de imposibilitatea instantelor de a judeca pe fond decretele emise de Presedintele Romaniei. In acest sens, CEDO a evidentiat existanta unui viciu major al sistemului constitutional si legal national reprezentat de faptul ca decretele de natura executiva sunt exceptate de la controlul pe fond al instantelor de judecata. Ceea ce nu poate insemna ca decretul lui Iohannis nu este legal sau ca poate fi cenzurat.

Caci, desi nemultumirea suprema a lui Kovesi era Raportul de evaluare facut de fostul ministru Tudorel Toader, in baza caruia a fost revocata din functia de sefa a DNA, sustinand in actiunea depusa la CEDO ca Raportul nu poate fi considerat o decizie administrativa in sfera de aplicare a dreptului administrativ intrucat nu produce efecte de sine, fiind necesara interventia presedintelui Romaniei sau a CCR.


Iata ce precizeaza CEDO:

In consecinta, in lumina cadrului legislativ intern, Curtea considera ca reclamantul ar putea pretinde ca ar fi avut dreptul conform legislatiei romane, la protectie impotriva presupusei nelegale destituiri din functia de procuror sef al DNA in timpul acesteia mandat.

Cu privire la acest aspect, trebuie mentionat si faptul ca, sustinand ca reclamanta nu a epuizat caile de atac disponibile in situatia sa, Guvernul a confirmat ca in legislatia nationala nu a fost exclus formal accesul la o instanta in cazul solicitantului. Ar trebui adaugat ca Curtea Constitutionala, in decizia nr. 358, nu a exclus, ca regula generala, dreptul solicitantului de a cauta solutionarea spetei pe cale judiciara, dar a limitat doar competenta administrativa a instantelor de judecata care pot examina stricto sensu legalitatea deciziei administrative, respectiv decretul prezidential.

Prin urmare, avand in vedere cele de mai sus, nu se poate concluziona ca legislatia nationala 'a exclus in mod expres accesul la o instanta' pentru o cerere bazata pe pretinsa ilegalitate a incetarii mandatului solicitantei. (...)


In circumstantele cauzei actuale, Curtea considera ca este util sa continue examinarea si la a doua conditie a testului Eskelinen. Prin urmare, chiar presupunand ca accesul la instanta in situatia reclamantului a fost exclusa in mod expres de legislatia nationala, aplicand testul Eskelinen in continuare, Curtea considera ca a doua conditie - constand in existenta unei justificari obiective pentru aceasta excludere in interesul statului - nu a fost indeplinita in cazul actual. Intr-un cadru legal in care scoaterea din functie a procurorului sef al DNA a fost decisa de presedinte, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul CSM, absenta unui control judiciar asupra legalitatii deciziei inlaturarea nu poate fi in interesul statului. Membrii inalti ai sistemului judiciar ar trebui sa se bucure - ca si alti cetateni - de protectia impotriva arbitraritatii de la puterea executiva si de supravegherea de catre un organ judiciar independent a legalitatii unei astfel de decizii de inlaturare este capabil sa faca efectiv un astfel de drept. Hotararea Curtii Constitutionale cu privire la competentele respective ale organelor constitutionale nu priveste aceste considerente de pertinenta lor.

In aceste conditii, Curtea considera ca articolul 6 se aplica sub conducerea sa civila si ca obiectia guvernului de lipsa de competenta ratione materiae ar trebui respinsa (...)


Curtea observa ca legislatia interna prevede intr-adevar o posibilitate generala de a contesta in fata instantelor administrative orice decizie administrativa, iar un decret prezidential este o decizie administrativa in sensul acestei legi. Cu toate acestea, exemplele prezentate de Guvern nu se refera la situatii similare cu cele ale reclamantului, in special adoptarea de catre presedinte a unui decret pentru indepartarea unui procuror dintr-o functie de conducere, in urma unui ordin specific in aceasta legatura de Curtea Constitutionala.

153. Cu privire la acest aspect, Curtea constata ca, in decizia sa din 30 mai 2018, Curtea Constitutionala a mentionat in mod specific ca, in circumstantele particulare ale cauzei reclamantei, instantele de administratie au puteri limitate de a revizui decretul prezidential pentru inlaturarea solicitantului. De fapt, Curtea Constitutionala a considerat ca o astfel de revizuire s-a limitat la legalitatea stricto sensu a decretului, mai precis la autoritatea emitenta, la baza legala a acesteia, la existenta propunerii de demisie de catre ministrul justitiei si la transmiterea acestei propuneri catre CSM pentru aprobarea sa, semnatura si, daca este necesar, publicarea acesteia in Monitorul Oficial. Avand in vedere aceste limite specifice stabilite de Curtea Constitutionala, Curtea considera ca o plangere in fata instantelor administrative ar fi fost eficienta numai pentru examinarea legalitatii externe a decretului prezidential, oferind astfel doar o examinare formala. O astfel de cale nu ar fi fost un remediu eficient pentru baza plangerii reclamantei - faptul ca inlaturarea ei a fost o sanctiune disciplinara ilegala declansata de opiniile sale exprimate public in contextul reformelor legislative - ceea ce ar fi solicitat o examinare a fondului si legalitatea interna a decretului in cauza.

154. Avand in vedere cele de mai sus, in absenta unor exemple de jurisprudenta interna de cazuri similare si avand in vedere caracterul obligatoriu si specific al deciziei adoptate de Curtea Constitutionala in cauza curenta, Curtea nu este convinsa de faptul ca reclamantul a avut un remediu intern disponibil pentru a ataca eficient in instanta ceea ce intentiona cu adevarat sa conteste, si anume motivele indepartarii ei din functia de procuror-sef al DNA prin decretul prezidential din 9 iulie 2018, in conformitate cu hotararea Curtii Constitutionale din 30 mai 2018”.


Dreptul la libera exprimare, cartea jucata de Kovesi ca sa se victimizeze


Astfel cum reiese si din cuprinsul Deciziei CEDO, Laura Kovesi s-a plans ca motivul pentru care in final a fost demisa au fost opiniile publice adoptate, ulterior, data fiind legislatia in vigoare nemaiavand posibilitea sa conteste solutia, desi reprezenta un abuz, in opinia sa. Pentru a ajunge la aceasta concluzia ca libertatea de exprimare i-a fost violata, CEDO a desfiintat Raportul Ministerului Justitiei victimizand-o practic pe Kovesi si sustinand ca revocarea sa s-a facut ca urmare a pozitiilor sale publice (comunicate de presa publicate pe site-ul DNA) referitoare la modificarea Legilor Justitiei.

Dupa cum veti vedea, sustinerile ministrului Justitiei de la acea data Tudorel Toader (altfel intemeiate), potrivit carora comportamentul lui Kovesi a fost subiect de ingrijorare la nivel national, european si international sunt contrazise de CEDO cu ajutorul, atentie, "materialelor internationale relevante privind independenta procurorilor".

Materiale care, ce sa vedeti, sunt de fapt "extrasele relevante din avizul dat de Comisia de la Venetia la cea de-a 116-a sesiune plenara (Venetia 19-20 octombrie)" unde au fost expuse amendamentele pe Legile Justitiei. In aceeasi nota de "luat lumina", folosite pe post de indrumar, sunt prezentate si amendamentele GRECO ori concluziile Rapoartelor MCV pe Romania. Totul pentru a demonstra ca masura destituirii Laurei Kovesi nu era justificata, dat fiind ca aceasta era apreciata la nivel international.

Iata ce sustine CEDO despre masura revocarii Laurei Kovesi:

"In Raport, Ministerul Justitiei sustine ca prin comportamentul reclamantului s-a creat o criza fara precedent in istoria recenta a Romaniei, care a facut ca tara sa devina subiect de ingrijorare la nivel national, european si internatinoal. Curtea observa din materialele prezentate de reclamant ca, din contra, ingrijorarile la nivel national, european si international au fost expuse legat de revocare reclamantului.

In acest context, Curtea considera ca nu a fost adusa nicio dovada care sa demonstreze ca masurile atacate au avut drept scop protejarea statului de drept sau a oricarui alt scop legitim. Masura a fost o consecinta a exercitarii anterioare a dreptului la libertatea de exprimare a reclamantului, care a detinut cea mai inalta functie in biroul anticoruptie din sistemul judiciar. Dupa cum s-a mentionat mai sus in contextul articolului 6, acesta a fost, de asemenea, o masura care a afectat dreptul ei de a ocupa pe deplin, timp de trei ani, functia de procuror sef al DNA (...)

In acest context, se pare ca indepartarea prematura a reclamantei din functia de procuror-sef al DNA a invins chiar scopul mentinerii independentei sistemului judiciar. In plus, incetarea prematura a mandatului reclamantei a reprezentat o sanctiune deosebit de severa care a avut ca efect, fara dubiu, un efect de racire, prin faptul ca a descurajat-o nu doar pe ea, ci si pe alti procurori si judecatori de a participa in viitor la dezbaterile publice legate de reformele legislative care afecteaza sistemul judiciar si in general problemele privind independenta sistemului judiciar".


*Cititi aici integral Hotararea CEDO

Comentarii

# Hades date 5 mai 2020 17:38 +47

Oribilă motivare. Nicio legătură cu drepturile omului sau cu dreptul în general. Dar, n-ar trebui să ne mire. După numirea unei infractoare la șefia unei structuri europene (EPPO), care nu va funcționa niciodată, destinate exclusiv îngenuncherii ”rebelilor” din UE, era normal ca numita să fie ”albită”, să fie curățată și prezentată ca Fecioara Maria (iertată fie-mi blasfemia) a procuraturii europene. Diva Justiției, Zeița Dreptății și Apărătoarea Sistemului Judiciar Universal. Din păcate, insultele la adresa României din partea așa-zișilor ”parteneri europeni” continuă și se diversifică pe zi ce trece, încurajate de colaboraționismul infect al sclaveților lor interni. Ceea ce îmi întărește convingerea că România nu avea ce căuta în UE, nu are ce căuta acolo și va trebui să părăsească cât mai grabnic o corabie, care de ceva vreme încoace ia din ce în ce mai multă apă la bord și va avea în foarte curând soarta Titanicului, lovit de icebergul Sars-Cov-2.

# Cetateanul date 5 mai 2020 17:44 +2

Daaa.... cine e duamna?

# Obs date 5 mai 2020 17:44 +10

Cata miorlaila, pentru aceasta nulitate. Chiar se uita cate destine a distrus si politia politica fatisa facuta de aceasta si acolitii ei ?!

# Nicolae Clivet date 5 mai 2020 17:56 +1

GLORIA, GLORIA, UNDE VICTORIA. ?

# VIKY date 5 mai 2020 19:12 +10

Consiliul Superior al Magistraturii, după victoria Laurei Codruţa Kovesi la CEDO: "Cerem modificarea legislaţiei!" . Sigur ca se poate schimba, si va fac si o propunere: daca femeia de servici de la DNA va accepta sa fie Procuror sef, sa fie numita direct de hitlerist pe viata. Este foarte simplu, de ce mai trebuie CSM, CCR, PCR, SPS, SPP, DSP...Guvern, Parlament...cand aveti un DICTATOR. Oricum sunt doar de forma, care sunt impanzite de sobolani (exceptiile sunt foarte putine- care au mai ramas- dar fara glas).

# Aha date 5 mai 2020 19:22 -4

Care "cele mai cumplite abuzuri din Romania post-decembriste" mai femeie? Alea "dezvaluite" de infractori? Haha

# Cata date 5 mai 2020 19:38 0

SE PARE CA... "In acest context, :lol: se pare ca :lol: indepartarea prematura a reclamantei din functia de procuror-sef al DNA a invins chiar scopul mentinerii independentei sistemului judiciar. In plus, incetarea prematura a mandatului reclamantei a reprezentat o sanctiune deosebit de severa :lol: care a avut ca efect, fara dubiu, un efect de racire, prin faptul ca a descurajat-o nu doar pe ea, ci si pe alti procurori :lol: si judecatori de a participa in viitor la dezbaterile publice legate de reformele legislative care afecteaza sistemul judiciar si in general problemele privind independenta sistemului judiciar". manifique! dixtractie la maxim cu cedo! ha ha ha ha ha

# Gică contra sistemului date 5 mai 2020 20:22 +6

Din neștiință sau din ticăloșie încălcarea art. 6 din Convenție în cazul CK a fost soluționată prost de CEDO.Ce face raportorul României la CEDO? Nu se suflă o vorbă despre propunerea ministrului Justiției de revocare din funcție a șefei DNA, plecată din M.J. cu antet și ștampilă. Acesta este un act admin. exercitat în regim de putere publică, atacabil pe calea contenciosului admin. Decretul lui KWI este un act subsecvent propunerii de revocare făcută de M.J., care dacă ar fi fost anulată în instanță, decretul prezidențial rămânea fără obiect! Citez din dl A. Zegrean în cazul revocării lui A. Lazăr {nu credeam că o voi face vreodată, dar trebuie}:„Proc. gen dacă consideră că actul prin care s-a propus revocarea lui este nelegal se poate adresa justitiei....Orice om care consideră că i s-a încălcat un drept printr-un act administrativ, și acesta este un act administrativ, se poate adresa justiției...”. Corect! Iar afirmațiile se aplică la indigo și în cazul CK. Alo CEDO, se aude?

# golan date 5 mai 2020 20:26 +1

Se vede ca dl.Tarata a avut dreptate ca Kovesi ii zeita dreptatii,ca ne-a spus recent cand e ziua ei si nu a last-o in izolare,cum au facut pana si slugile interne ale Statului Paralel.

# Ioana M. date 5 mai 2020 20:33 -2

Pai da nimeni nu a comentat de ex.Cererea nr.78643/11 unde CEDO a pronuntat la 24 martie 2020 o condamnare impotriva Statului , petentii fiind victime ale suspectilor si a dezinteresului organelor de urmarire penala...Vai...dar se comenteaza cand procurorii sunt 'victime'...

# coco date 5 mai 2020 21:20 +5

LUJU, de dosarele de la SIIJ ale faraoancei ce se mai aude??

# vasile date 5 mai 2020 21:42 +4

A fost numita politic si revocata tot politic. NU A DAT CONCURS PENTRU FUNCTIE ACEASTA PERSOANA PERFIDA.

# RAT GHEORGHE date 5 mai 2020 21:47 0

Sa vedem daca se gaseste cineva sa atace decizia CEDO in numele Statului Roman. Cui îi revine această atribuție ?

# HastagProstocratia date 6 mai 2020 02:26 +6

"Tot felul de nepregătiți lovesc în România actuală oameni de valoare. Un suplinitor ..., un trepăduș ..., un subinginer fără slujbă ..., alt trepăduș . Lista este lungă. ... de parcă au renăscut Bobu și Postelnicu." Din insiruire lipseste procuroarea care n-a dus la capat singura decat vreo doua dosare inainte sa fie numita sefa si care nici nu si-a dat examenele necesare pt a ocupa functie centrala. Prostocratia domneste!

# Gabi D date 6 mai 2020 07:57 +2

Dar CEDO, care i-a acordat o favoare Lulutei, prin timpul surprinzator de acceptare si judecare a spetei, poate fi contestata, in sensul ca nu judeca obiectiv? Unii stau cu anii iar altii primesc solutii in timp record? Ce alte solutii au dat intr0un timp atat de scurt? Am putea afla?

# escu date 6 mai 2020 08:59 +2

Toată mizeria este rezultată în urma sforilor care se trag la CEDO de către unii românași de ai noștri cuibăriți pe acolo, cum ar fi Iulia Motoc și ea pupila Macoveicei, deoarece trebuie spălată Luluța de păcate pentru a se împăuna cu marea sinecură de la Bruxelles, unde a fost numită drept mulțumire pentru dezastrul pe care l-a făcut în România prin distrugerea mediului de afaceri românesc și apărarea intereselor companiilor străine, predilect cele americane și în mod deosebit celor germane.

# lege-faradelege date 6 mai 2020 12:43 +2

Este relevant fata de situatia creata de decizia CEDO ca de fapt aceasta decizie deschide cutia Pandorei si astfel se creeaza oportunitatea ca orice numire a magistratilor prin decret prezidential sa fie contestata avand in vedere ca decretele prezidentiale erau exceptate de legea contenciosului administrativ a fi supuse spre analiza cu privire la legalitatea lor in fata unui complet de judecata. Astfel si numirile facute fara avizul CSM pot fi contestate, asteptam reactii. Victoria anuntata privind Decizia CEDO, devine un real bumerang chiar pentru cei care se infoaie cu invocarea ei.

# herta date 6 mai 2020 15:30 +2

D-nei Kovesi i-a fost incalcat dreptul de a fi sefa si NUMAI sefa eventual pe toata durata vietii !

# afiliatul date 10 mai 2020 08:45 0

Incercati,din nou, retete gen: udrea,pinalti,hrebe,miki spaga,bica,etc alea merg mai bine.Sau nu mai misca din .... urechi?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 152
    • VERDICTUL ZILEI - Va fi pus Nicusor Dan sub urmarire penala pentru trafic de influenta?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.09.2020 – Balanel ii ia fata lui Bobita

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva