Primărița Craiovei Lia-Olguța Vasilescu (foto 1) a obținut marți, 21 aprilie 2026, o victorie ce are legătură cu dosarul penal în care DNA a defilat-o în cătușe în 2016, imediat după ce își anunțase intenția de a candida pentru un nou mandat edilitar – dosar prăbușit în camera preliminară în 2017, apoi clasat definitiv în 2023. 

Judecătoarea Camelia Zoican de la Tribunalul Mehedinți (foto 2) l-a obligat pe matematicianul Petru-Ioan Becheru (foto 3) – cel care a denunțat-o pe Vasilescu la DNA în 2015, dând naștere dosarului de mai sus – să-i plătească politicienei daune morale de 50.000 de lei și să șteargă numeroasele postări de pe Facebook în care o denigra cu epitete care de care mai variate – de pildă: „mahalagioaică, infractoare, țață, manipulatorare, infractoare privatizată, scroafă, nebună, traseistă, cucuvea roșie, Alcoolguța, javră penală, singura infractoare revirginată, nașa mafiei olguțiene, analfabetă, proastă, javră penală vopsitoare de fațade, Duamna Vasilescurvici, țață penală, prostituată politică, golancă”.

Pe lângă daunele morale de 50.000 de lei, judecătoarea Zoican a dispus ca pârâtul să-i achite reclamantei cheltuielile de judecată de 12.640 de lei, reprezentând onorariul avocatului Mihai-Andrei Bratu (foto 4) din Baroul Dolj şi taxa de timbru aferentă pretenţiilor admise.

Amintim că edilul Craiovei a anunțat în exclusivitate pentru Lumea Justiției acum trei ani, la momentul menținerii definitive a clasării, că intenționa să-l acționeze în justiție pe denunțător, acuzându-l că i-a creat un prejudiciu de imagine (click aici pentru a citi).

Tot în exclusivitate prezentăm acum acțiunea depusă la Tribunalul Mehedinți, în care Olguța Vasilescu cere de la Petru Becheru despăgubiri morale de 300.000 de lei.

Iată minuta sentinței Tribunalului Mehedinți nr. 46/2026 din dosarul nr. 5119/63/2023:

„Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale. Obligă pârâtul ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să şteargă de pe reţeaua de socializare Facebook toate postările denigratoare şi injurioase ce fac referire la reclamantă. Obligă pârâtul ca, după rămânerea definitivă a hotărârii, să publice într-un ziar de circulaţie locală hotărârea pronunţată. Respinge în rest acţiunea, ca nefondată.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 12.640 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat şi taxă de timbru aferentă pretenţiilor admise.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Mehedinţi. Pronunţată azi, 21.04.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin grefa instanţei”.

Citiți principalul pasaj din acțiunea Olguței Vasilescu:

I. „Contextul și modul de operare al pârâtului-perioada august 2016-iulie 2020

În cele ce urmează vom arăta împrejurările în care reclmanatul prin acțiunile sale a contribuit la denigrarea mea publică cu consecințe deosebit de grave în sfera demnităţii, onoarei, reputaţiei și propriei imagini, precum și ale familiei mele.

Începând cu data de 12 august 2016 pârâtul, prin intermediul contului personal de Facebook- Petru Becheru Ioan, dar și prin intermediul paginii cu același nume, a început o veritabilă campanie de denigrare a subsemnatei.

Inițial, fiind vorba de un an electoral, subsemnata am fost de părere că întregul efort al pârâtului se concentra asupra candidaturii mele la funcția de primar al Mun. Craiova, sens în care eram convinsă că acesta va înceta ulterior alegerilor.

Cu toate acestea, cu mult înainte de momentul decisiv al cursei electorale, atacurile pârâtului la persoana subsemnatei s-au intensificat, lucru ce se poate observa din frecvența postărilor făcute pe pagina sa de Facebook așa cum vom arăta în continuare.

În data de 30 septembrie 2016, pârâtul a schimbat denumirea paginii sale de Facebook din ”Petru Becheru” în ”Olguțața Vasilescovici”, cu scopul de a evidenția și mai mult demersul său împotriva subsemnatei, sens în care faptele sale denigratoare constând în postări cu caracter obscen și înjositor la adresa subsemnatei au produs un ecou însemnat în comunitatea orașului nostru.

Deși aparent activitatea petentului ar fi fost în legătură cu candidatura subsemnatei la demnitatea de primar, în realitate acțiunile sale vizau și sfera vieții private, de familie a subsemnatei.

Astfel, sub pretextul campaniei electorale, pârâtul a dezvoltat o aversiune ieșită din comun la adresa subsemnatei canalizându-și întreaga activitate în scopul înjosirii subsemnatei prin postări în integralitate false al căror efect a fost evident atins, așa cum vom arăta ulterior în secțiunea dedicată acestui element al răspunderii civile delictuale.

Ceea ce este deosebit de important în aprecierea circumstanțelor ce îl caracterizează pe pârât sunt perseverența de care a dat dovadă în acțiunea de denigrare a subsemnatei, natura și frecvența postărilor de același fel.

Ulterior alegerilor, deși eram convinsă că acesta va înceta demersul său ilicit, pârâtul a perseverat în activitatea sa încercând denigrarea mea prin prisma demnității de primar jignindu-mă în toate modurile posibile așa cum urmează:

Pârâtul Becheru Petru, prin postările efectuate pe paginile personale de Facebook a manifestat animozitate faţă de subsemnata, prin luarea unei poziţii ofensive, acesta demarând unele activităţi de informare a publicului cu privire la activităţile pretins ilegale ale subsemnatei.

Ceea ce este de observat este faptul că prin modalitatea de a se exprima, pârâtul mi-a adresat public cuvinte și expresii jignitoare ca ”mahalagioaică, infractoare, țață, manipulatorare, infractoare privatizată, scroafă, nebună, traseistă, cucuvea roșie, Alcoolguța, javră penală, singura infractoare revirginată, nașa mafiei olguțiene, analfabetă, proastă, javră penală vopsitoare de fațade, Duamna Vasilescurvici, țață penală, prostituată politică, golancă ”.

În același context, pârâtul a folosit o serie de cuvinte și expresii ce nu pot fi reproduse în cuprinsul prezentei acțiuni, dar care pot fi observate în cuprinsul documnetelor atașate.

De asemenea, vă rog să observați și toate fotografiile atașate postărilor pârâtului ce portretizează o imagine înjositoare a subsemnatei, unele dintre acestea fiind modificate/trucate pentru a accentua denigrarea și înjosirea publică la care am fost supusă.

Din limbajul folosit în cuprinsul unora dintre postările pârâtului ce nu au putut fi reproduse aici, rezultă în mod clar ideea că promovarea femeilor în funcţii publice se realizează prin oferirea de servicii şi favoruri sexuale - prin folosirea unor cuvinte evident denigratoare, jignitoare, astfel cum se poate observa din înscrisurile atașate, aceste cuvinte, prin ele însele, sunt de natură a produce subsemnatei un prejudiciu moral, personal, cât şi de imagine, termenii folosiţi fiind tendenţioşi şi ofensatori.

Aparte de campania defăimătoare organizată la adresa subsemnatei pe platforma Facebook, pârâtul, prevalându-se abuziv de dreptul său de petiționare prevăzut de legea 544/2001, a adresat Consiliului Local, Primăriei Craiova și Salubrității Craiova o serie de petiții pe care le atașez prezentei folosind un limbaj identic postărilor sale de pe platforma Facebook.

Limbajul folosit de către pârâtul Becheru Petru este incompatibil cu buna-credință de care acesta se prevala atunci când înainta petițiile către instituțiile menționate mai sus, fiind de natură să pună la îndoială chiar și scopul pretins licit al petițiilor înseși.

Concluzionând asupra modului de operare, în perioada august 2016-iulie 2020 pârâtul a efectuat un număr de peste 300 de postări (dintre care atașez aproximativ 200) ceea ce denotă în primul rând o perserverență ieșită din comun în activitatea sa și lipsa oricărui respect față de instituția primarului pe care o reprezint, de instituția Primăriei Craiova și de persoana subsemnatei. Insultele utilizate sunt, în principiu, elemente de natură să justifice sancţionarea celor care le afirmă, însă este foarte importantă raportarea acestui element la scopul avut în vedere (atacarea gratuită a unei alte persoane), care nu poate să conducă însă, la mesaje insultătoare, jignitoare, la atacuri personale, gratuite sau la sugerarea unor fapte imputate fără o bază factuală care să le susţină.

II. În ceea ce privește faptele, pentru care solicităm răspunderea delictuală a pârâtului:

Începând cu luna iulie 2020 și până în prezent, modul de operare al pârâtului a cunoscut o evoluție substanțială, acesta recurgând efectiv la toate mijloacele existente pentru a creea o falsă imagine a subsemnatei în fața comunității orașului nostru, în fața instituției pe care o reprezint și mai ales în fața familiei mele.

În cele ce urmează vom structura în patru categorii faptele pârâtului pentru a le analiza distinct în raport de condițiile răspunderii delictuale:

1. Postări pe pagina de Facebook

· Postare din data de 8 ianuarie 2021

„Solicit public infractoarei Olguțața să îi demită imediat pe gunoierul-șef #Butari #MarșLaGhenă pentru situația creeată la adăpostul canin Breasta al primăriei!

La fel ca și în cazul Aldezinului care era foarte toxic atât pentru oameni cât și pentru animalele de companie care călcau pe el în casa scării, tot gunoierul șef Butari este de vină pentru ilegalitățile de la padocu de câini, iar Olguța a fost înștiințată de mine referitor la marile golănii care se fac acolo.

Olguțienii sunt cea mai toxică otravă pe care o înghit craiovenii zilnic!!!”

· Postare din 13 ianuarie 2021

„Eu am o idee mai bună venită din istoria olguțiană: infractoarea cu experiență să negocieze cu entități private care au contracte cu primăria, obligându-le să sponsorizeze cu bani pentru fațadele blocurilor, printr-un ONG. Entitățile să dea bani pentru toată fațada, dar să se vopsească doar jumătate din fațade ( partea dinspre stradă), iar diferența de bani să fie furată. De asemenea, entitățile să dea gratis sedii pentru magistrați, ca să nu fie probleme în justiție”.

· Postare din 13 ianuarie 2021

„#VoceaMafiei: Un nou video din dosarul Fațada și incompetența infractoarei Vasilescu Lia Olguța

PS: Olguțo, ai promis ca îți publici dosarul de la DNA. Unde sunt publicate declarațiile adevăraților denunțători care te-au acuzat că i-ai șantajat să dea bani pentru blocul Romarta?”

· Postare din data de 24 ianuarie 2021:

„Stați în Cartierul 1 mai din Craiova? Ai votat cu Olguța și nu simți nici aerul împuțit și prăfuit și nici corupția? Bucură-te că olguțienii are vile la munte și respiră aer curat, nu ca tine...”

· Postare din data de 28 ianuarie 2021

„Olguțața recunoaște că a dat vrăjeală judecătorilor Tribunalului Dolj când, pentru a câștiga procesul cu jurământul le-a comunicat că le caută sedii gratuite chiar și la entități private.

Nu cumva chiar și traficanții de droguri care i-au sponsorizat campania au refuzat să dea pe gratis clădiri către Tribunalul Dolj pentru aranjarea procesului cu jurământul?

Va urma.....”

· Postare din 2 februarie 2021

„A fost o vremea cand Craiova avea Palat al Justiției și primarii nu își aranjau dosarele dând sedii gratuite judecătorilor și procurorilor cu renegociere la 1-5 ani... Deasupra acelor primari stă acum scris la intrarea in Parcul Romanescu numele infractoarei Vasilescu Lia Olguța”.

· Postare din 18 februarie 2021

„Alertă de corupție: prin clădirea dată gratis Tribunalului Dolj, Olguța și-a aranjat și dosarul nocivului Aldezin, mutându-și judecătorul personal (președintele Biroului electoral Județean) pe secția instanței care judecă procesul și atribuind acestuia dosarul!

Judecătorul olguțian lliescu Cristian, vicepreședintele Tribnalului Dolj care primește clădiri gratis de la Olguța, șeful biroului electoral județean și principalul judecător care a abuzat de drepturile mele procesuale în dosarul contestării mandatului de primar al Olguței, s-a mutat de pe Secția civilă în Secția de contencios a Tribunalului special pentru a judeca apelul în Dosarul nocivului Aldezin. La primul termen, a dispus cerere către producatorul chinez să îi spună dacă vreodată Aldezinul a fost aprobat altcumva decat era la data amendării. E ca și cum un șofer ar fi amendat ca a condus fără să aibă permis valabil, iar instanța, în judecata amendării, s-ar intreba dacă vreodată șoferul a avut un permis valabil.

Oricum, niciodată (și nici acum) Aldezinul nu a fost nu este autorizat pentru spații prost ventilate cum este casa scărilor. Dovada: în poza articolului se vede că angajatul care aplică nocivul Aldezin era imbrăcat în costum militar hazmat cu filtre profesionale la nas și ochi, dar noi trebuia să respirăm apoi otrava!”

· Postare din 23 februarie 2021

„Șeful structurii de securitate o ajută pe Olguțața ”Domnul" judecător olguțian Cristian lliescu, cel care, fiind pe secția ”civilă”, a rezolvat dosarul validării mandatului țaței și cel care s-a mutat pe secția de contencios ca să rezolve dosarul Aldezin, este șeful structurii de securitate din tribunal”.

· Postare din 26 februarie 2021

„În curând se face un an de la genocidul făcut de Primăria Craiova și salubritate Craiova asupra poporului Craiovean cu nocivul #Aldezin. Între timp, Olguțața și-a aranjat și acest dosar mutându-le pe șeful structurii de securitate al Tribunalului, anume judecătorul Cristi Iliescu de pe secția civilă unde i-a rezolvat dosarul validării pe secția contencios care judecă amendarea gunoierilor pentru aplicarea ilegală a nocivului Aldezin”.

· Postare din 12 martie 2021

„Confirm veridicitatea afirmațiilor din articol: O bună parte din banii furați ca urmare a folosirii de materiale proaste la străzile centrului istoric al Craiovei au fost spălați prin intermediul unui ONG care a schimbat ilegal culorile blocurilor din centrul Craiovei.

Folosirea de materiale proaste este constatată cu prejudicii de miliarde, de Ministerul Dezvoltării prin procesul-verbal nr. 141598/21.10.2019" (vezi extras din pv în primul comentariu)

Având în vedere că infractoarea Vasilcoiu Lia Olguțața a lătrat public că mă va da în judecată (adică în ceea ce nu are), anunț public că nu eu am contestat în instanță clasarea dosarului fațada”.

· Postare din data de 16 martie 2021:

„A fost o vremea când Antena 3 și Lumea Justiției demascau mafia olguțiană”

· Postare din 30 martie 2021

„Se impune ca gunoierul șef Butari să fie slobozit din funcția de gunoier șef, rămânând, în consecință, un simplu gunoier.

O somez pe pușcăriașa Olguțața să-l lase la vatră pe judele Cristi lliescu c-a strâns prea multe păcate apărandu-i fundul puturos de flegmele craiovenilor de bună credință”.

· Postare din data de 2 iunie 2021

„Scandalul #Aldezin de la Craiova zdruncină în #InstitutulCantacuzino. Cum a ajuns un civil obscur să aibă putere de decizie în Institutul #Cantacuzino—unitate militară cu importanță deosebită pentru Poporul Român?

Printr-o sentință redactată zilele trecute Tribunalul București a constatat nu numai că Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino mi-a încălcat un drept prevăzut de Constituția României—dreptul de acces la informațiile de interes public—obligându-le să îmi comunice documnete din care rezultă nocivitatea dezinfectantului Aldezin aplicat nelegal și criminal de Primăria Craiova prin scările de bloc din Craiova, ci a dispus și ca Institutul Cantacuzino să cerceteze disciplinar pe semnatarii refuzului de cominicare: anume pe conducătorul institutului și pe consilierul juridic.Cu alte cuvinte comandantul Institutului dl. General de brigadă dr. Florin Oancea, trebuie să constituie la nivelul institutului o comisie, formată din subordonați ai dânsului care să îl cerceteze disciplinar chiar și pe dl General pentru refuzul de comunicare a informațiilor solicitate....

Precizez că, înainte de emitrea refuzului de comunicare, a informațiilor de interes dar și după când am făcut plângerea prealabilă l-am averitzat în mod repetat pe dl. General că legea este foarte clară și că nu trebuie șă se lase manipulat de consilierul juridic, cunoscut printre altele pentru notele foarte mici luate la diverse verificări ale cunoștințelor de specialitate. Se pare că dl. General a ales să lase comanda (puterea de decizie a unității militare în mâinile unui mediocru consilier juridic, care, ulterior, delegat de dl. General să reprezinte institutul în instanță a avut tupeul să critice și să înfiereze în fața judecătorului Tribunalul chiar și decizia dlui General de a discuta cu mine. Consider că este inadmisibil ca o unitate militară de o importanță deosebită cum este Institutul Cantacuzino să fie condusă de facto de consilierul jurdic care nici măcar nu este militar. De asemenea, este de neconceput ca un consilier juridc de unitate militară să își critice comandantul în public în fața unui judecător pentru decizia de a discuta cu un cetățean.

Din aceste motive, sper ca sentița tribunalului să fie un semnal pt dl. General, să îl determine să nu mai asculte de sfaturi proaste și să se înconjoare de profesioniști...”

· Postare din 29 iunie 2021

„Infractorus Maximus - - #Olguțata sau #Olguțul? în familia olguțaței este concurs pentru locul de cel mai mai mare infractor din Oltenia, cu avocat desemnat de instanță din orificiul cu cel mai puturos fâs de dosar penal.

Link la dosarul penal de la Înalta Curte de Casație și Justiție în primul comentariu”.

· Postare din 6 octombrie 2021

„Vă invit la Muzeul Țărăncii Române din Orașul Dragomirești - jud. Maramureș, locul unde oala roșie stă și azi în curte în vârful pomului cu oale. Să nu vă fie frică să mergeți pana … la mama dracu"', unde se agață harta în cui, pentru că merită.

La fel ca și la Craiova, primaria se află în judecatorie, iar judecatoria în clădirea primariei. Umbla vorba că din biroul primarului se aud cum deliberează cei doi judecători ai instanței, în complet incomplet de opinii divergente, cu privire la cine să fie președintele instanței și dacă să se admită validarea mandatului primarului etern”.

· Postare din 7 octombrie 2021

„Olguțața se plânge că nu mai are bani, deși îi rupe pe craioveni cu impozite, iar banii îi bagă în sinecurile pe care le-a fondat chiar ea... De exemplu, la insistența țaței s-au dat sute de milioane din banii craiovenilor pentru chestiuni care care nu există sau care nu s-au făcut. Se lasa cu pușcărie!”

· Postare din 26 noiembrie 2021:

„Prețul căldurii mărit #retroactiv de Olguța

La propunerea personală, făcută infractoarea Vasilescu Lia Olguța, Consiliul Local al Craiovei a mărit #ilegal ieri 25 noiembrie prețul căldurii cu 15%, mărirea urmând a se va aplica retroactiv de la 1 noiembrie 2021. Discuția în consiliul local pe acest subiect a durat câteva secunde, nefiind citit nici măcar titlul proiectului de hotărâre: https://youtu.be/desxEfuJB-E?t=4230 ( link la înregistrarea audio a discuțiilor din Consiliul Local, vezi de la 1:10:30).

Cum să acceptăm retroactivitatea unor hotărâri? Constituția României spune că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Dacă am accepta retroactivitatea măririi prețului, prețul ar fi trebuit mărit de la data decesului lui Ceaușescu sau chiar de la detronarea lui Cuza...Există unguri care susțin că prețul trebuia mărit de la momentul când Imperiul Roman a cucerit parțial Dacia, când doar satele ungurești din Covasna și Harghita i-au oprit din înaintare pe romani. Drept urmare acum avem căldura sufletească patriotică de fațadă roșie la preț mărit retroactiv de idioți

#ADITermisDolj #GCal # TermoUrbanCraiova”.

· Postare din 9 decembrie 2021

„Bradul lui Ghiță din Belgrad trebuie luat de Olguțața cel puțin în brațe și adus la Craiova, că tot avem cel mai frumos târg de Crăciun”.

Prin observarea fotografiei atașate acestei postări se poate observa caracterul jignitor al acestei postări cu referințe la adresa subsemnatei.

· Postare din data de 26 ianuarie 2022

„Oare de ce a angajat Olguța un violator periculos?

Celebrul și periculosul violator de babe Artur Ionuț Stungaru îi solicită în instanță 500 de lei infractoarei Vasilescu Lia Olguța pentru că nu i-a plătit salariul pentru munca prestată de el pentru infractoare în chestiuni legate de spațiile verzi. Cu toate că infractorul probabil minte, din actele importate ale dosarului rezultă că infractoarea nu a depus niciun răspuns la acuzația că datorează bani criminalului. Drept urmare, tinând cont că în dreptul muncii sarcina probei incumbă angajatorului (care este presupus a fi vinovat), este foarte probabil ca infractoarea să piardă procesul.

Pe data de 24.11.2021, Tribunalul Dolj și-a declinat competența către Tribunalul Giurgiu având în vedere că spețele referitoare la conflictele de muncă se judecă la instanța de la domiciliul celui care dă în judecată. Pe 17.03.2022 noua instanță ne va spune cât îi datorează infractoarea infractorului”.

· Postare din 23 februarie 2022

„Una din sinecurile Olguței, se desființează, așa cum spuneam acum 2 ani. Dar Olguțienii tot au mai pompat bani în asociația fondată de infractoare

#ADISalubris” 

· Postare din data de 24 martie 2022

„INCREDIBIL așa ceva: Efecte cuantice la Tribunalul București TB în #DosarulFațada.

Interlopul Ionuț Pîrvulescu, unul din denunțătorii zeloși ai penalei Olguțața, vechi colaborator prost al diverselor organe cu care a interacționat profund, susține că s-a simțit torturat de ofițerul DNA când a turnat-o pe infractoare. Astfel, când au văzut ceva gros probabil pistolul sau un marker, în dreptul șlițului ofițerului DNA mai mulți martori se pare că s-au căcat pe ei și au spus cu mânie proletară tot ce știau despre infracțiunile coordonate de Olguțață. Ulerior, unii au reușit să anuleze denunțul mințind că procuroarea nu a fost față la luarea denunțului prin tortură, însă după anulare, i-au făcut plângere procuroarei că i-a torturat cu ocazia denunțului

Drept urmare, Tribunalul București a decis că dosarul fațada merge la CCR așa cum a arătat pe larg în articolul din Ziarul de Craiova”.

· Postare din data de 17 noiembrie 2022

„Știți bancu cu Girafa? Sufăr de o curiozitate la fel de mare ca deepthroat-ul girafei?”

· Postare din 20 decembrie 2022

„INSTANȚA A DECIS: OLGLUȚIENII AU FRAUDAT BANI EUROPENI LA CENTRUL ISTORIC!

Proștii, analfabeții funcționali și penalii din Primăria Craiova au pierdut procesul cu granitul nu neapărat pentru că nu aveau dreptate, ci pentru că nu au știut să-și facă apărarea. Pur și simplu sunt prea proști, iar nu m-am putut abține să nu le stric și argumentele idioate pe care le spuneau ca niște papagali obosiți.

Rezumatul dosarului: un prejudiciu de rahat dintr-un dosar de rahat, cu expertize de rahat făcute proști și juriști de fațadă care nu știu să își apere orașul, dar o ard gravi și importanți. Voi contesta decizia care chipurile e definitivă, deoarece adevărul ”adevărat" este altul. Este pur și simplu o coincidență că firma Recon, despre care instanța a zis acum definitiv că a prejudiciat fondurile UE, este firma care a vopsit ilegal fațada blocului Romarta chipurile ”nesilită de nimeni". În timp ce prejudicia ”granitul" din centrul istoric adus din Brazilia, șlefuit în China, spălat în Luxemburg,,sub coordonarea infractoarei supreme care urmărea să se umfle în penele-i de țață că s-a vopsit blocurili pe timpul mandatului ei de mare sculă pe basculă”.

2.          Acțiuni și cereri vexatorii făcute în instanță:

Este de notorietate faptul că împotriva subsemnatei, pârâtul a forumulat numeroase denunțuri cu privire la fapte de corupție ce s-au dovedit ulterior a fi inexistente.

În contextul în care după aproximativ 5 ani de zile în care m-am luptat pentru a-mi dovedi nevinovăția, în anul 2020, după ce a fost finalizată urmărirea penală în dosarele în care pârâtul a avut calitatea de martor denunțător, în ambele cauze s-au emis ordonanțe de clasare întrucât faptele sesizate de către pârât nu au existat în materialitatea lor.

În atare situație, cu scopul de a mă numi în continuare ”infractoare, penală, javră penală, etc” pârâtul, fără a avea vreun suport legal a formulat plângere împotriva celor două ordonanțe cu scopul de a tergiversa termenul în care soluțiile dispuse ar fi rămas definitive.

Deși față de acesta nu a fost dispusă nicio soluție care să îi creeze măcar un minim prejudiciu de orice fel, pârâtul având ca unic scop denigrarea mea în orice fel a formulat aceste demersuri.

Dacă legea recunoaşte oricărei persoane dreptul de a sesiza organele de urmărire penală, atunci când apreciază că s-a comis o infracţiune, nu acelaşi lucru se poate afirma şi în ceea ce priveşte posibilitatea de a contesta în justiţie actul prin care procurorul a apreciat, cu referire la aspectele sesizate, că nu este cazul să se înceapă urmărirea penală sau, după caz, să dispună trimiterea în judecată a persoanei (persoanelor) cercetate.

Însăși calitatea pârâtului din prezenta cauză de denuțător denotă inexistența unei vătămări, acesta fiind de altfel și elementul ce diferențiază denunțul de plângerea penală.

În speță, rolul denunțătorului a fost acela de a încunoştinţa organele judiciare cu privire la săvârşirea unei presupuse infracţiuni, acționând în virtutea unui interes public, ca reprezentant al societăţii, ajutând astfel aceste organe să cerceteze fapte prevăzute de legea penală despre care ele nu au avut cunoştinţă pe altă cale (plângere sau sesizare din oficiu). 

Acest interes public de care se prevalează pârâtul din prezenta cauză este limitat însă la sesizarea organelor de urmărire penală şi nu conferă denunţătorului dreptul de a supune cauza cenzurii instanţei de judecată, atunci când nu s-a dispus începerea urmăririi penale sau trimiterea în judecată.

De altfel, prin plângerea formulată, petentul nici nu a invocat, nici nu a dovedit dispunerea vreunei asemenea măsuri împotriva sa.

În realitate, pârâtul, prin demersul său a tergiversat timp de 2 ani soluționarea plângerilor formulate împotriva soluțiilor de clasare dispuse față de subsemnata abuzând de toate drepturile sale procesuale dintre care enumerăm: introducerea plângerilor la instanțe necompetente pentru a fi ulterior declinate, ridicare de excepții de necompetență după declinarea acestor cauze, invocarea în mod abuziv a unor excepții privind conexarea unor cauze după declinare.

În același context, pârâtul a formulat nenumărate căi de atac împotiva oricăror încheieri interlocutorii dispuse de către judecătorii de cameră preliminară doar cu scopul de a trimite dosarul unor instanțe superioare care erau nevoite să constate inadmisibilitatea căilor de atac cu costul amânării cauzei în fond din cauza lipsei dosarului. (întrucât se afla la instanța învestită cu soluționarea căii inadmisibile de atac).

Ca ultim resort, pârâtul a formulat numeroase excepții de neconstituționalitate pentru a tergiversa cele două cauze, formulândând același context și căi de atac împotriva tuturor acestor încheieri cu scopul de a tergiversa soluționarea fondului.

Ca ultim resort, pârâtul a formulat în fața completelor de judecată cereri de recuzare ale căror încheieri le-a atacat deși evident cunoștea faptul că o asemenea posibilitate nu era prevăzută de Codul de Procedură Penală, demers efectuat evident pentru a trimite dosarul unei instanțe superioare provocând cu rea credință amânarea dosarului în fond din cauza lipsei dosarului.

Aparte de tertipurile de tergiversare a cauzei, nu este de neglijat limbajul și atitudinea pârâtului din prezenta cauză, în calitatea sa de petent care au fost evidențiate și de judecătorul învestit cu soluționarea plângerii împotriva ordonanței de clasare din dosarul 4552/3/3021 care a reținut faptul că:

”Cu titlul prealabil judecătorul de cameră preliminară nu poate ignora limbajul licențios folosit de către petentul Becheru Petru Ioan în cuprinsul plângerii deduse judecății constând în cuvinte denigratoare la adresa intimatei Vasilescu Lia Olguța dar și a organelor de urmărire penală. Mai mult, judecătorul constată utilizarea de către același petent a unor expresii disprețuitoare și sarcastice, vădit incompatibile cu o cerere adresată unei instituții publice, respectiv unei instanțe judecătorești. Opțiunea judecătorului la acest moment este de a lăsa nesancționată atitudinea ireverențioasă a petentului, întrucât aplicarea unei amenzi judiciare chiar și în cuantum minim ar fi disproporționată, dar se impune consemnarea constatărilor arătate întrucât acestea nu pot fi trecute cu vederea”.

Aceeași atitudine de exercitare a drepturilor procesuale cu rea-credință a fost sesizată și de către completul Curții de Apel București în dosarul 67/54/2020 prin hotărârea nr.3285/2022 care a reținut următoarele:

”În final, Curtea remarcă și faptul că în plângere sunt folosite cuvinte denigratoare la adresa uneia dintre părți și expresii disprețuitorare inacceptabile pentru a figura într-o cerere adresată unei instituții publice.

Unul dintre principiile procesului civil este acela al exercitării drepturilor procesuale și obligațiilor procesuale cu bună credință, principiu consacrat de art. 12 CPC opozabil tuturor participanților la proces: (1) Drepurile procesuale trebuie exercitate cu bună- credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți.

Limbajul licențios folosit de terțul recurent este incompatibil cu buna credință în exercitarea drepturilor sale procesuale, neputând fi argumentat nici prin prisma unor sentimente de frustrare și nici prin dreptul de liberă exprimare, garantat constituțional, punând la îndoială chiar premisele demersului judiciar însuși – argumentul juridic, logica, respectul dreptului celuilalt, oficialitate procesului, prezumția de adevăr a hotărârii judecătorești.

Se atrage astfel atenția recurentului că partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv poate răspunde pentru prejudiciile materiale și morale cauzate și poate fi obligată și la plata unei amenzi judiciare (art.12 alin.2 Cpc) așa încât, pe viitor, să-și formeze apărările necesare într-o manieră corectă, folosind un limbaj adecvat, care să respecte oficialitatea procesului, obligație corelativă dreptului sau de acces la instanță”.

Față de cele antereferite este evident faptul că pârâtul din prezenta cauză a urmărit denigrarea mea cu orice ocazie și oriunde a fost posibil fără scrupule, fără să țină cont de solemnitatea unui proces, fie că este civil sau penal, fără să țină cont de toate insituțiile publice angrenate în aceste procese și fără vreun respect pentru oricare dintre acestea”.

* Citiți aici întreaga acțiune a primăriței Craiovei