23 ianuarie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

GUVERNUL CITU MICTIONEAZA PE VOTUL DE LA REFERENDUM – PNL si USR dau ordonanta de urgenta pe justitie, ignorand vointa a 6,5 milioane de romani. Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor: „OUG ar putea fi declarata neconstitutionala, determinand o grava insecuritate juridica si o incalcare a principiilor statului de drept... Cetatenii Romaniei s-au pronuntat prin referendum in sensul ca nu sunt de acord cu OUG-urile in domeniul organizarii judiciare”

Scris de: V.B. | pdf | print

30 decembrie 2020 16:45
Vizualizari: 6799

Guvernul condus de premierul Florin Citu (foto stanga) risca sa se faca de doi lei la Curtea Constitutionala, din cauza ca se incapataneaza sa batjocoreasca grav vointa exprimata de 6,5 milioane de romani la referendumul din 2019, privind interzicerea legiferarii prin ordonante de urgenta in domeniul justitiei.



Avertismentul a fost lansat miercuri, 30 decembrie 2020, de catre Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor – prin vicepresedinta Silvana Racoviceanu (foto dreapta) –, ONG-ul atragand atentia ca ordonanta de urgenta clocita de cabinetul PNL-USR-UDMR risca sa se faca praf si pulbere la CCR. Ne referim la proiectul de OUG privind amanarea intrarii in vigoare de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2023 a modificarii Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara care vizeaza trecerea de la completuri de 2 la completuri de 3 judecatori in apel si celelalte cai de atac.

Amanarea este motivata prin faptul ca o asemenea masura ar pune in dificultate functionarea sistemului judiciar, instantele fiind si asa supraaglomerate. Iar emiterea unei ordonante de urgenta, in locul unei modificari facute prin lege in Parlament, este justificata prin aceea ca nu mai este timp ca o lege sa fie adoptata pana la 1 ianuarie 2021. Evident, o explicatie care din punctul nostru de vedere nu are cum sa fie credibila, in conditiile in care Guvernul Orban a avut la dispozitie un an de zile pentru a initia un proiect de lege care pentru modificarea Legii 304/2004. Iar faptul ca Guvernul Orban s-a trezit abia acum sa rezolve aceasta problema nu poate sa denote decat un management defectuos al fostului ministru al Justitiei Catalin Predoiu, care nu a luat din timp masurile necesare pentru a evita batjocorirea vointei romanilor la care asistam astazi. (Click aici pentru a citi toate detaliile escrocheriei legislative la care s-au dedat PNL-istii.)

Revenind la Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor, trebuie sa spunem ca organizatia non-guvernamentala ii solicita cabinetului Citu respingerea proiectului de OUG privind modificarea completurilor in caile de atac, ADSA amintind ca exista deja jurisprudenta CCR care indeamna la respectarea vointei populare exprimate prin referendum.


Prezentam intregul comunicat semnat de avocata Silvana Racoviceanu:


Asociatia pentru Dialog si Solidaritate a Avocatilor (A.D.S.A.) solicita Guvernului Romaniei sa dispuna respingerea proiectului de Ordonanta de Urgenta privind adoptarea unor masuri in materia alcatuirii completurilor de judecata in apel, aflat astazi, 30 decembrie 2020, pe ordinea de zi,

Avand in vedere ca aceasta OUG este susceptibila de a fi declarata ca neconstitutionala de catre Curtea Constitutionala a Romaniei, cu consecinte asupra legalitatii apelurilor judecate in complet de 2 judecatori in perioada imediat urmatoare, determinand o forma grava de insecuritate juridica si o incalcare a principiilor statului de drept.

Proiectul, aflat astazi, pe masa Guvernului Romaniei priveste o suspendare a efectelor disp. art. 54 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, urmand ca judecarea apelurilor in complet format din 3 judecatori sa se aplice apelurilor formulate in procese pornite incepand cu data de 1 ianuarie 2023 in cauzele civile sau in cauzele care au fost inregistrate in prima instanta, incepand cu data de 1 ianuarie 2023, in cauzele penale.

Asupra OUG-urilor adoptate in domeniul organizarii judiciare, cetatenii Romaniei s-au pronuntat prin referendum la data de 26 mai 2019 in sensul ca nu sunt de acord cu acestea.

In Hotararea Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 2 din 27 iunie 2019 referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului national din data de 26 mai 2019 si la confirmarea rezultatelor acestuia se retin urmatoarele:

46. (…) Referendumul consultativ nu produce in mod direct efecte juridice, intrucat Constitutia il caracterizeaza ca fiind o forma de ”consultare” a poporului asupra problemelor pe care Presedintele le apreciaza ca fiind de interes national. Textul constitutional de referinta nu realizeaza vreo circumstantiere in privinta domeniului ori a consecintelor juridice ale consultarii, ceea ce conduce la concluzia ca efectele unui astfel de referendum sunt de natura politica, iar nu juridica. Tot astfel, dispozitiile art. 45 din Legea referendumului nr. 3/2000, care se refera, in alin. (1), la toate formele de referendum national, stabileste efecte juridice numai cu privire la doua dintre acestea, si anume cele decizionale, prin dispozitiile alin. (2), potrivit carora ”Legea de revizuire a Constitutiei sau, dupa caz, masura demiterii din functie a Presedintelui Romaniei intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a hotararii Curtii Constitutionale de confirmare a rezultatelor referendumului.” Din interpretarea per a contrario a dispozitiilor legale citate, rezulta ca referendumul consultativ nu produce efecte juridice. Desigur ca, asa cum Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta citata, vointa majoritara exprimata la referendumul consultativ nu poate fi ignorata. Rezultatele unui astfel de referendum releva guvernantilor, autoritatilor publice, initiatorului, vointa populara in problema/problemele cu privire la care poporul a fost consultat, aratand directia care se doreste a fi urmata in aceasta privinta. Un astfel de referendum poate determina inclusiv adoptarea unor acte cu caracter legislativ, in masura in care aceasta este modalitatea prin care autoritatile decid sa puna in opera rezultatul consultarii populare sau poate determina o conduita de abtinere de a reglementa in sens contrar vointei exprimate de votanti.”

Problematica efectelor juridice ale referendumului consultativ a mai fost analizata in Decizia CCR nr. 682 din 27 iunie 2012, care a fost pronuntata in urma adoptarii unei modificari a legii electorale care ar fi determinat o crestere a numarului de parlamentari, desi acest lucru era in contradictie cu vointa poporului exprimata prin referendumul din anul 2009 (Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum national, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009), al carui rezultat a fost o vointa majoritara privind reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

In cuprinsul Deciziei CCR mai sus mentionata se retin urmatoarele:

1.10. Din aceasta perspectiva, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, in principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a vointei populare – aceasta vointa nu poate fi ignorata de alesii poporului, intrucat este o expresie a suveranitatii nationale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, in sensul ca necesita interventia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune in opera vointa exprimata de corpul electoral.

1.11. Aceasta interpretare se intemeiaza si pe principiul loialitatii constitutionale, desprins si interpretat prin coroborarea dispozitiilor constitutionale ale art. 1 – Statul roman, art. 2 – Suveranitatea si art. 61 – Rolul si structura (Parlamentului), principiu care, in aceasta materie, impune ca autoritatile cu competente decizionale in domeniile vizate de problematica supusa referendumului (in cazul de fata Parlamentul) sa ia in considerare, sa analizeze si sa identifice modalitati de punere in practica a vointei exprimate de popor. O alta viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercitiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.

1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constata ca reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61.”

Prin urmare, putem desprinde concluzia ca, desi referendumul consultativ organizat la data de 26 mai 2019 nu produce efecte directe, el nu poate ramane la stadiul de simpla opinie exprimata de cetatenii Romaniei, ci va produce efectul indirect al constatarii neconstitutionalitatii unor prevederi contrare vointei poporului, ca expresie a suveranitatii nationale.

Totodata, potrivit art. 115 alin. (6) din Constitutia Romaniei, Ordonantele de urgenta nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, iar instantele judecatoresti reprezinta institutii fundamentale ale statului, fiind prevazute la art. 126 alin. (1) din Constitutie.

Avand in vedere ca solutia pronuntata de CCR odata cu sesizarea acesteia este previzibila si se inscrie in jurisprudenta anterioara a Curtii, consideram ca adoptarea unui OUG in domeniul organizarii judiciare si declararea ulterioara a neconstitutionalitatii acesteia reprezinta o incalcare a principiilor statului de drept astfel incat solicitam Guvernului Romaniei sa nu adopte un astfel de proiect.

 

* Cititi aici proiectul de ordonanta de urgenta si expunerea de motive

Comentarii

# Gica contra sistemului date 30 decembrie 2020 19:09 +9

Se impune urgent judecarea apelului de către trei judecători, mai ales pentru eliminarea "erorilor" judiciare. Problema supraincarcarii instantelor a fost fals creata prin acordarea de termene nejustificate cauzelor pe rol timp în care se aduna alte cauze și uite asa bieții judecători sunt copleșiți de dosare. Personal am avut cinci termene într-o cauza care putea fi soluționată în maxim doua, și degeaba ca tot prost a fost soluționată. Exista o complicitate între avocați și magistrați în ciuda principiului celeritatii judecării cauzelor. Amânarea copletelor de trei are alt substrat, adică în doi judecători manevrele pot fi făcute mai ușor decât în trei, nu? Părerea mea!

# YES. date 30 decembrie 2020 21:00 +12

Acum un AN (2019) Iohannis (PNL.) era "imparat" si ordona alegeri "anticipate" in Martie. Azi 2020 acelasi Iohannis este CERSETOR la UDMR+USR-PLUS !! Cum se intoarce "roata" in viata politica pentru demagogi !.

# Andrei date 30 decembrie 2020 23:53 +5

Cu mult timp în urma, la o policlinica, o bătrânică simpatica cu un borcan în mana dreapta, mă întreabă: "mama, unde pot sa ruinez și eu?". Guvernul Citu, toți cu borcane în mana, "ruinează" la vedere. Minte deloc, scule mici.

# nae din dealul feleacului date 31 decembrie 2020 08:27 +4

Corect #Gica contra sistemului!Insa daca "poporul",prin votul lui,a pus briciul in mina maimutei asta e rezultatul.In loc sa insanatoseasca sistemul judiciar prin legiferarea raspunderii magistratilor(nimeni ne e mai presus de lege si fiecare dintre noi sa raspunda pt.faptele sale),poporul prin alesii sai a investit conducatori,maimute cu briciul in mina.

# Lechi date 31 decembrie 2020 16:36 +1

Salut ! Ajho,aho , Johannis, nu vezi. ca Stelica DJ, profita ca nu auzi ce cd pune, si-ti spulbera referendumul!! Nu-i pregatesti un sut in spate jos, ca asta merita !

# mitica date 31 decembrie 2020 19:09 +1

Pentru ei trebuie reintrodusa pedeapsa CAPITALA!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 152
    • VERDICTUL ZILEI - Va reusi regimul Iohannis sa desfiinteze SIIJ?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.01.2021 – Urmasul lui Nicu Bologa vrea sa conduca o „unitate de elita” a DNA

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva