21 septembrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ZERO ACHITARI – Dupa 23 de ani ca procuror de executie, Nicoleta Stuparu de la Parchetul Capitalei vrea sa schimbe CSM-ul din interior: „Consiliul se impune a fi reformat, sa nu mai fie considerat o institutie aroganta, obedienta politicului si serviciilor... MCV-ul a devenit anacronic... Va cer sa ma votati... S-a constatat o practica ilegala a procurorilor sefi de inlaturare a procurorului de caz avand in supraveghere anumite dosare cu impact politic, economic” (Proiectul)

Scris de: Alex PUIU | pdf | print

7 septembrie 2016 15:10
Vizualizari: 8770

Are 23 de ani de experienta ca procuror de executie si un parcurs profesional de invidiat. Cu zero achitari la activ – performanta cu care multi dintre procurorii din parchetele specializate nu se pot lauda –, Nicoleta Stuparu (foto) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti vrea sa patrunda in Consiliul Superior al Magistraturii pentru a reforma sistemul din interior: „M-am lovit de mentalitatile obtuze ale unor sefi ierarhici din vechiul sistem comunist si de gandirea superficiala a unor tineri sefi oportunisti si lipsiti de experienta de viata sau expertiza profesionala. Insa am crezut cu tarie ca lucrurile pot fi indreptate si am luptat si persistat pentru schimbarea sistemului judiciar, o salarizare decenta si corecta a magistratilor, inclusiv a personalului auxiliar si politiei judiciare”.


Chiar in ziua in care Adunarile Generale isi aleg candidatii la alegerile pentru noul CSM, miercuri 7 septembrie 2016, Nicoleta Stuparu si-a facut public proiectul de candidatura. Un proiect axat pe obiective, 14 la numar, printre care se numara eliminarea monitorizarii prin MCV – considerat depasit, „anacronic”; salarizarea la standarde europene a judecatorilor si procurorilor; acordarea dreptului de initiativa legislativa pentru CSM in domeniul justitiei; revizuirea statutului magistratului prin eliminarea interdictiilor excesive impuse acestuia; modificarea Regulamentului de organizare si desfasurare a concursului de promovare in functii de conducere.

Pentru ocuparea locului din CSM destinat reprezentantilor parchetelor de pe langa tribunale, s-au mai inscris in cursa procurorii Ioan Marius Aron (PT Sibiu), Felix Oliver Banila (PT Bacau), Florin Deac (PT Maramures) si Nicolae Andrei Solomon (PTB) - coleg de parchet si, prin urmare, contracandidat direct al Nicoletei Stuparu la votul din Adunarea Generala.

Prezentam in continuare integral proiectul de candidatura al procuroarei Nicoleta Stuparu:

Proiect privind principalele obiective urmarite in cazul alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii

Stimati colegi,

Suntem chemati sa alegem membrii unui nou Consiliu Superior al Magistraturii. Cunosc dezamagirea voastra in ceea ce priveste activitatea actualului Consiliu, dar eu cred intr-o justitie mai buna, mai respectata, predictibila, cu o salarizare corecta. Din aceasta cauza am decis sa candidez si va cer sa ma votati pentru a va reprezenta in noul Consiliu. Fara votul si sustinerea voastra, hotararea mea de a schimba deficientele din sistem este nula. Am incredere ca ma veti ajuta in acest demers.

De la numirea in functia de procuror in 1994 si pana in prezent am ocupat numai functii de executie la nivel de parchet de judecatorie (3 ani) si tribunal (aprox. 20 ani). Am avut sefi si colegi minunati, reusite profesionale si insatisfactii datorate salarizarii precare sau volumului mare de dosare in lucru. M-am lovit de mentalitatile obtuze ale unor sefi ierarhici din vechiul sistem comunist si de gandirea superficiala a unor tineri sefi oportunisti si lipsiti de experienta de viata sau expertiza profesionala. Insa am crezut cu tarie ca lucrurile pot fi indreptate si am luptat si persistat pentru schimbarea sistemului judiciar, o salarizare decenta si corecta a magistratilor, inclusiv a personalului auxiliar si politiei judiciare.

Implicarea personala in promovarea si sustinerea actiunilor judiciare de recuperare a drepturilor salariale restante, castigarea proceselor a fost posibila si datorita sustinerii voastre, a increderii acordate. Desi au fost presiuni si sicane din partea unor sefi care doreau sa renunt pentru a nu le fi periclitat postul ocupat in baza unei delegatii vremelnice, am mers inainte pentru a ne fi respectate drepturile si statutul de magistrat.

In cei 23 de ani de cand sunt procuror am aratat ca adevarul, onestitatea, cinstea, colegialitatea si respectul fata de semeni sunt valori ce m-au definit ca om si procuror, intreaga mea cariera fiind pusa in slujba binelui.

Principala problema a justitiei romanesti in anul 2016 inca o constituie dependenta acesteia de factorul politic, subfinantarea, legislatia. Justitia romana a fost si a ramas dependenta de politicienii si guvernantii aflati la putere in ciuda faptului ca avem o Constitutie moderna cu separatia puterilor in stat. Sistemul judiciar a fost subfinantat, iar taierile salariale arbitrare ale unor guvernanti corupti sau incompetenti au agravat lipsa finantarii unitatilor de parchet si salarizarea magistratilor, actul de justitie fiind afectat la fel ca si viata noastra si a familiilor noastre, de zi cu zi, pe fondul inexistentei unei protectii sociale si a unui volum de munca tot mai mare.

In opinia mea, in noua formula care se va configura dupa alegerile din acest an, Consiliul Superior al Magistraturii - garant al independentei justitiei - are obligatia sa ia imediat masuri, legislatia sa fie modificata pentru a asigura finantarea pe termen mediu si lung la standarde europene a sistemului judiciar comparativ cu structurile legislativului si executivul. Consiliul se impune a fi reformat, sa nu mai fie considerat o institutie aroganta, obedienta politicului si serviciilor secrete. Asa cum timpul a demonstrat, o justitie independenta este asigurata de o finantare corecta, de legi stabile si o predictibilitate de sistem.

Voi prezenta, in continuare, in mod punctual, setul de masuri si principalele obiective pe care le voi avea in vedere din postura de candidat la CSM pentru un loc rezervat reprezentantilor parchetelor de pe langa tribunale, pe care le voi promova daca voi obtine mandatul. Cred ca aceste schimbari de sistem sunt viabile si bune pentru justitie si magistrati, pentru societatea romaneasca.

Principalele obiective vizate:

1. Eliminarea monitorizarii justitiei de catre organismele Uniunii Europene prin Mecanismul de Cooperare si Verificare;

2. Modificari legislative care sa duca la intarirea rolului si importantei Consiliului Superior al Magistraturii – garant al impartialitatii si independentei justitiei;

3. Respectarea statutului de magistrat al procurorului si principiul independentei procurorului;

4. Salarizarea la standarde europene a magistratilor – judecatori si procurori;

5. Revizuirea statutului magistratului – eliminarea interdictiilor excesive;

6. Imbunatatirea politicii de resurse umane si a organizarii instantelor si parchetelor;

7. Formarea profesionala a magistratilor;

8. Reorganizarea CSM;

9. Masuri privind coruptia judiciara;

10. Evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor;

11. Comunicarea Consiliului Superior al Magistraturii cu magistrati, cu celelalte autoritati si institutii publice, cu societatea civila;

12. Alegerea Procurorului General, DNA si DIICOT;

13. Inspectia judiciara, cresterea eficientei in acest domeniu;

14. CSM – garant al politicii penale restaurative si institutia medierii.

1. Eliminarea monitorizarii justitiei de catre organismele Uniunii Europene, avand in vedere calitatea Romaniei de stat cu drepturi depline in cadrul acestei uniuni, contributia sa financiara, clauzele si obligatiile pe care si le-a asumat prin Tratatul de Aderare, precum si celelalte acte internationale la care este parte. In acest sens, se impune intocmirea unui plan de actiune pe termen scurt cu responsabilitati individuale pentru membrii CSM, dar si la nivelul Ministerului Justitiei, Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorului General, care sa ia masurile ce se impun pentru reformarea justitiei si eliminarea monitorizarii acesteia.

Conditionalitatile din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, progresul realizat de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei, Planul de actiune MCV aprobat prin HG nr. 1346/2007 au fost de natura a accelera progresul de modernizare a justitiei. MCV-ul a devenit anacronic in contextul evolutiei social politice si economice a Romaniei, iar mentinerea lui se datoreaza lobby-ului nerealist al unor politicieni romani.

In ultimi ani, rapoartele intocmite de expertii uniunii cu privire la starea justitiei in Romania in baza MCV au fost incorecte, incomplete si procauza, fara a avea in vedere cauzele cresterii coruptiei in Romania: guvernarea tarii de persoane cu o slaba pregatire profesionala servile unor grupuri de persoane si interese, saracia endemica, lipsa unor instrumente adecvate combaterii infractionalitatii, legi adoptate pentru a servi unor partide, persoane sau grupuri de interese straine sau infractionale. S-a omis recunoasterea faptului ca insusi actul guvernarii si administrarii tarii de catre executiv si legislativ sunt principala cauza a coruptiei de sistem in Romania. Principalele probleme ale sistemului judiciar – subfinantarea, volumul mare de munca, lipsa de spatii adecvate – au fost tratate de regula superficial. Inlocuirea MCV-ului cu un mecanism intern care sa monitorizeze justitia prin societatea civila este mult mai potrivit.

2. Modificari legislative care sa duca la intarirea rolului si importantei CSM in raport cu institutia prezidentiala, Parlament cu prioritate comisiile juridice si Guvern. Asumarea de catre puterea executiva a unui pact pentru justitie alaturi de puterile legislative si judecatoresti. In acest sens se impune ca avizele CSM sa nu mai aiba caracter consultativ, ci sa fie obligatorii in cazul domeniilor justitiei, securitatii nationale si apararii, avizul negativ ducand la revizuirea aspectelor care contravin unei bune functionari a statului de drept sau afectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor. O consecinta a acestei masuri ar duce in timp si la eliminarea guvernarii Romaniei prin ordonante de urgenta si eliminarea pe cat posibil a declararii ca neconstitutionale a unor dispozitii legale.

Tot ca o modificare de natura a intari rolul si importanta CSM, responsabilitatile acestuia, ar fi si numirea unui reprezentant permanent la comisiile juridice ale parlamentului cu obligatii si drepturi stabilite de natura a asigura legalitatea actelor si deciziilor ce se supun spre aprobare Parlamentului in domeniul justitiei. Intr-un stat de drept regula este ca cele 3 puteri - legislativa, executiva si judecatoreasca - 'sa convietuiasca impreuna', sa fie in echilibru, sa se autoconditioneze si controleze prin mecanisme si instrumente viabile si normale.

Sa fie acordat drept de initiativa legislativa pentru CSM in domeniul justitiei, salarizare magistrati, alocarea de resurse umane si financiare in bugetul anual al statului pentru a se asigura o buna functionare a parchetelor si instantelor. Puterea judecatoreasca prin reprezentantul sau constitutional CSM este singura putere a statului roman careia nu ii este recunoscut dreptul de a initia acte normative din domeniul sau de activitate. Pana la momentul revizuirii Constitutiei prin care sa se recunoasca dreptul la initiativa legislativa puterii judecatoresti, includerea Consiliului Superior al Magistraturii intre autoritatile publice care au dreptul sa initieze proiecte de acte normative este posibila prin modificarea si completarea legislatiei, a regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului. In prezent, emiterea unui act normativ de interes pentru autoritatea judecatoreasca fara avizul CSM implica o procedura greoaie, prin formularea de contestatii la instanta de contencios administrativ competenta sau sesizarea Curtii Constitutionale.

3. Respectarea statutului de magistrat al procurorului si principiul independentei procurorului. Sa fie garantat prin Constitutie statutul de magistrat al procurorului, ca parte a puterii judecatoresti, si sa nu se permita politicului trecerea procurorului in subordinea Executivului.

Respectarea principului universal al independentei procurorilor prin garantarea unui statut stabil si predictibil din punct de vedere material cu respectarea standardelor europene si internationale in materie.

In ultimii zece ani, s-a constat o instabilitate de cadre si foarte multi procurori, pentru a-si asigura statutul de magistrat si implicit salarizarea pentru o functie de demnitate publica, au fost nevoiti sa opteze pentru functia de judecator, desi dorinta si pregatirea lor profesionala erau potrivite profesiei de procuror.

4. Salarizarea la standarde europene a magistratilor – judecatori si procurori, avand in vedere incompatibilitatile si interdictiile legale, riscurile pe care le presupune exercitarea activitatii, complexitatea acesteia precum si exigentele impuse de documentele internationale privind functionarea eficienta a sistemului judiciar si statutul magistratilor.

In acest sens se impune garantarea de catre statul roman a unei salarizari corespunzatoare, unitare si stabile a magistratilor, care sa nu mai fie de natura a afecta negativ actul de justitie si statutul acestora in raport cu alte categorii sociale. Un magistrat platit cu un salariu decent este incoruptibil, iar munca acestuia este la un nivel calitativ ridicat.

5. Revizuirea statutului magistratului prin eliminarea interdictiilor excesive de natura a afecta drepturile si libertatile acestuia, familiei sale, aprobarea de norme noi de natura a ajuta si duce la schimbarea mentalitatilor fata de justitie.

6. Imbunatatirea politicii de resurse umane si a organizarii instantelor si parchetelor. Acest obiectiv principal vizeaza:

-reintroducerea ca mod de numire in magistratura a concursului pentru persoanele licentiate in Drept fara vechime juridica, cu obligativitatea efectuarii unui stagiu de 3 ani la instanta sau parchetul unde isi desfasoara activitatea, stagiu urmat de sustinerea examenului de capacitate. Prin aceasta modalitate s-ar elimina conditionarile impuse de obligativitatea efectuarii Institutului National al Magistraturii si asigurarea bazei umane pe termen mediu la nivelul institutiei sau parchetului unde functioneaza magistratul.

-asigurarea pe termen scurt a necesarului de judecatori si procurori prin ocuparea posturilor de executie vacante utilizandu-se principalele modalitati de recrutare existente, respectiv admiterea in magistratura prin parcurgerea unui stadiu de un an de formare initiala la Institutul National al Magistraturii si sustinerea unui examen pentru persoanele cu vechime juridica mai mare de 5 ani.

-elaborarea si punerea in aplicare in sistemul judiciar a unei noi scheme de personal rationale si realiste in raport de volumul de activitate/ persoana, timpul efectiv de munca acordat/ dosar in raport de complexitatea acestuia. In raport cu situatia actuala a posturilor la instante si parchete, cu cauzele care genereaza modificari ale acestei situatii, cu datele privind structura pe grupe de varsta, cu previziunile de vacantare si de ocupare a posturilor vacante, sistemul judiciar are nevoie de masuri coerente si pragmatice pentru a se asigura scheme de personal normale, iar activitatea magistratilor sa se desfasoare in conditii optime. Nu exista timpul fizic necesar pentru solutionarea in termenele legale a cauzelor si se impune eliminarea grevarii judecatorului sau procurorului cu incarcarea excesiva de dosare pe sedinta/ activitate curenta prin marirea schemelor de personal, precum si degrevarea de alte sarcini.

-la instantele si parchetele cu numar mare de dosare in raport cu celelalte instante si parchete trebuie acordate drepturi salariale suplimentare corespunzator volumului de munca asigurat.

-o politica de cadre fiabila in ceea ce priveste concursurile de promovare pe loc in sensul cresterii numarului lor in schema locala. CSM este obligat a asigura finantarea acestor posturi deoarece promovarea pe loc a magistratilor asigura stabilitatea in sistem si elimina plecarile celor care vizeaza o avansare pe cale ierarhica doar pentru obtinerea unei salarizari mai bune.

-se impune eliminarea asa-numitei 'politici de sistem' uzitata de conducerile parchetelor care incarca volumul de munca al procurorilor cu sarcini si atributii ale procurorilor delegati/ detasati prin vacantarea posturilor pe termen scurt.

-modificarea Regulamentului de organizare si desfasurare a concursului de promovare in functii de conducere pentru ca acesta sa corespunda cerintelor europene si sa asigure participarea democratica a colectivelor de procurori in alegerea procurorilor cu functii de conducere, avand o vechime neintrerupta in magistratura de 10 ani si cu obligativitatea absolvirii unor cursuri in domeniul managementului judiciar anterior numirii in functii de conducere.

-anual, CSM sa scoata la concurs toate functiile de conducere pentru procurorii sefi sau de sectie, delegarea pe aceste functii sa fie de scurta durata de maximum doua luni. Practica organizarii de concursuri de promovare in functii de conducere anual/ bianual este nepotrivita si nu se asigura stabilitatea si predictibilitatea actului de conducere. Este necesar ca aceste concursuri sa se organizeze cu cel putin doua luni inainte de expirarea mandatului sau ori de cate ori este necesar.

-noi masuri in instituirea prin hotarare CSM a principiului repartizarii dosarelor pe criterii obiective care ar asigura transparenta actului decizional de repartizare, cat si a actului de executie eliminand subiectivismul sefilor si asigurand continuitatea procurorului de caz cu prilejul instrumentarii dosarului. In timp, s-a constatat o practica ilegala a procurorilor sefi de inlaturare a procurorului de caz avand in supraveghere anumite dosare complexe sau cu impact politic, economic, social ori media, prin schimbarea intempestiva a repartitiei interne a procurorilor de supraveghere a urmaririi penale cu trecerea si preluarea altor unitati de politie judiciara. Directionarea unor cauze/ dosare catre anumiti procurori prin aceste practici trebuie eliminata pentru asigurarea corecta a actului de justitie.

-asigurarea resurselor materiale corespunzatoare desfasurarii activitatii curente si functionarii sediilor de parchet sau instante.

Este de notorietate situatia sediului Tribunalului Bucuresti, unde procurorii de la PTB, DNA si DIICOT isi desfasoara activitatea in birouri obscure, fara ventilatie corespunzatoare, doar cu lumina artificiala, 8-20 de procurori intr-un birou subdimensionat, conditiile de munca fiind improprii, necomforme inclusiv unor standarde minimale de protectia muncii. Aceasta situatie care dureaza de ani de zile a fost tratata de conducerile vremelnice ale parchetelor cu indiferenta si superficialitate, acestea fiind incapabile sa dispuna masuri manageriale simple impreuna cu reprezentantii Ministerului Justitiei, Guvern si CSM.

Din aceasta cauza, s-a constatat permanent o fluctuatie de personal, fiind afectata schema de procurori la sectia de judiciar penal a PTB, DNA, colegii nostri optand sa plece la alte sectii/ parchete pentru a evita bolile profesionale, cei ramasi preluand atributiile celor plecati fara a fi remunerati in plus.

Actualul Consiliu, prin membrii sai din sectia de procurori, in cursul anului 2016 a sanctionat dur procurorii sefi de sectie care au cerut masuri urgente pentru noi spatii de birouri, respingand arbitrar reinnoirea mandatului acestora pe functia de conducere vizata desi intruneau conditiile legale, aveau rezultate notabile in activitate si sprijinul colectivului de procurori.

7. Formarea profesionala a magistratilor. Consider ca trebuie sustinute directiile prioritare in formarea profesionala a magistratilor prin noi alocari bugetare si crearea unor mecanisme viabile in cea ce priveste: pregatirea magistratilor, unificarea practicii judiciare, specializarea magistratilor, asigurarea participarii la programe de pregatire, la conferinte si seminarii organizate pe plan intern sau international, continuarea pregatirii in domeniul cooperarii internationale in acord cu standardele europene si Tratatul de la Lisabona - de implementare si functionare a parchetului european.

Analizand modul in care se efectueaza activitatea de formare profesionala a magistratilor, se impune ca Institutul National al Magistraturii sa isi revizuiasca programele atat in cadrul formarii initiale, cat si al formarii continue a magistratilor, cu accentuarea caracterului practic al formarii si specializarii, cresterea numarului de magistrati pregatiti anual, eliminarea sistemului pe baza de puncte in ceea ce priveste materiile pentru care magistratul a optat, asigurarea cunoasterii legislatiei europene.

Jurisprudenta obligatorie a Curtilor de la Strasbourg si Luxembourg a produs schimbari majore in sistemul judiciar romanesc si implicit in activitatea procurorului national. Este necesar promovarea unui sistem de selectie riguros care sa aiba la baza criterii de performanta pentru judecatorii si procurorii participanti la programe de pregatire organizate intre statele membre ale Uniunii Europene.

Apreciez ca obligativitatea cunoasterii la un nivel avansat a unei limbi straine este de natura a determina multi magistrati sa renunte la cursurile de specializare, de regula persoanele nominalizate nefiind practicieni in sistemul judiciar. Se impune a se asigura translator in aceste situatii.

8. Reducerea aparatului tehnic al CSM si inlocuirea judecatorilor sau procurorilor detasati cu experti sau functionari publici specializati in domeniul juridic. Este cunoscuta pozitia publica a multor organisme interne si internationale cum ca CSM s-a transformat intr-un organism de avizare a numirilor in magistratura, delegarilor sau transferurilor magistratilor, un organism birocratic cu un volum de munca cuprinzand activitati ce nu se regasesc in mod practic atat in activitatea instantelor si parchetelor, cat si in activitatea de pregatire si perfectionare a magistratilor, unificarea practicii judiciare. Supradimensionarea organigramei CSM si transformarea acestuia intr-un al treilea minister a adus in timp la afectarea imaginii activitatii CSM.

9. Cresterea transparentei actului de justitie si lupta impotriva coruptiei impune trecerea politiei judiciare in subordinea directa a procurorului la nivelul tuturor unitatilor de parchet. Realizarea cadrului organizatoric care sa permita fiecarui procuror sa aiba un staff profesional format din ofiteri de politie judiciara, personal auxiliar de specialitate, specialisti, dar si logistica necesara desfasurarii in conditii optime a activitatii profesionale. Retragerea avizului de politie judiciara sa fie dat numai de procurorul de caz in situatii prevazute expres de legiuitor.

10. Evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor. Se impune identificarea unor noi mecanisme in acest proces deoarece activitatea de evaluare profesionala a judecatorilor si procurorilor agreata pana in prezent nu a fost de natura a asigura imbunatatirea performantei judiciare a magistratilor, mentinerea si consolidarea standardelor de calitate ale sistemului judiciar. Durata perioadei supuse evaluarii sa fie mentinuta la 3 ani, iar evaluarea sa fie efectuata de o comisie formata doar din judecatori/ procurori de executie alesi in unanimitate de Colegiile de conducere ale instantelor sau parchetelor din care fac parte.

11. Comunicarea Consiliului Superior al Magistraturii cu magistrati, cu celelalte autoritati si institutii publice, cu societatea civila.

Fiind reprezentantii tuturor judecatorilor si procurorilor, membrii CSM, prin adoptarea unor noi regulamente interne, trebuie obligati ca lunar si prin rotatie sa participe la intalniri cu conducatorii instantelor si parchetelor si procurorii care fac parte din acestea, in vederea analizarii problemelor de interes comun, consultarea acestora in legatura cu initiativele legislative ce vizeaza activitatea judiciara, statutul magistratilor, salarizarea acestora. Aceasta comunicare directa ar fi de natura a eficientiza activitatea CSM Eliminarea votului secret la adoptarea hotararilor CSM in plen si sectii. Transmiterea online a sedintelor CSM. Anual, fiecare membru CSM sa prezinte un raport cu privire la activitatea sa, care sa fie dat publicitatii. In situatia in care activitatea unui membru CSM este nesatisfacatoare sau aduce prejudicii de imagine corpului profesional din care face parte, revocarea din functie sa fie asigurata printr-o procedura simplificata fara drept de apel.

Participarea activa a membrilor CSM la dezbaterile publice privind problemele justitiei din Romania, masurile legislative ce se impun a fi aplicate de catre Guvern si Parlament pentru reducerea coruptiei, a infractionalitatii, a violentei in familie si in societate, asigurarea independentei financiare a sistemului judiciar si a magistratilor. Este necesara o mai buna colaborare cu societatea civila si cu mass-media pentru a se asigura transparenta activitatii CSM, cunoasterea corecta a functiunilor sistemului judiciar, apararea bunei reputatii a magistratilor.

Se impune o colaborare cat mai fiabila intre CSM, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Public si Ministerul Justitiei, pentru a moderniza si eficientiza sistemul judiciar, justitia sa fie pentru cetatean si sa devina un serviciu public la standarde normale si performante. Avand in vedere deciziile Curtii Constitutionale, trebuie reanalizate noile coduri penal si de procedura penala.

Asigurarea participarii asociatiilor profesionale ale magistratilor-procurori la mecanismul decizional al CSM, implicarea acestora in programele de formare profesionala si dezvoltarea unor programe de informare si educatie juridica destinate publicului.

Continuarea consolidarii pozitiei CSM in cadrul retelei europene a Consiliilor Judiciare, pentru a contribui la mentinerea unui stat de drept, a unui sistem judiciar deschis si transparent si a imbunatati imaginea europeana a magistratului roman.

12. Alegerea Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin votul direct al tuturor procurorilor, pentru un singur mandat de 5 ani, din randul procurorilor cu o vechime neintrerupta in magistratura de 20 ani, care se bucura de o buna reputatie profesionala si o conduita morala si sociala si nu pe criterii politice, militare sau de apartenenta la un serviciu secret. Numirea procurorilor sefi ai DNA si DIICOT sa fie asigurata de CSM in baza selectiei candidatului si propunerii motivate a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, plenul CSM fiind in drept a respinge propunerea indiferent de numarul de nominalizari.

13. Inspectia judiciara, cresterea eficientei in acest domeniu. Stabilirea rolului si atributiile inspectorului de etica ca entitate in cadrul inspectiei judiciare, prin supunerea la vot a statutului acestuia in cadrul Adunarilor Generale. Desemnarea si numirea inspectorilor de etica la nivelul fiecarei curti de apel pe timp de 2 ani din randul judecatorilor si procurorilor care au o buna probitate morala si profesionala, minimum 20 ani vechime neintrerupta in magistratura si sunt alesi prin vot in cadrul Adunarilor Generale.

14. CSM sa devina garantul implementarii noii politici judiciare de natura a reforma statul de drept, respectiv politica penala a justitiei restaurative bazata pe obligativitatea recuperarii prejudiciului cauzat statului roman/ persoanei. In acest sens se impune:

-identificarea si punerea in practica a unor mecanisme de natura a reforma radical actul de justitie, reducerea costurilor suportate pe de o parte de statul roman, iar pe de alta parte de justitiabili;

-promovarea medierii ca posibilitate de rezolvare a conflictelor si implicit a litigiilor de natura penala, civila, comerciala, sens in care se impun noi modificari legislative de natura a face viabil actul medierii, la fel ca in alte state: Italia, SUA, Marea Britanie. Obligativitatea procedurii medierii anterior promovarii unei actiuni in justitie in statele mai sus nominalizate a asigurat un sistem judiciar eficient, predictibil, costuri minime, solutionarea in scurt timp a diferendelor, decongestionarea instantelor si parchetelor de numarul foarte mare de cauze aflate in judecare/ instrumentare, un volum rezonabil de munca pentru judecator si procuror, un numar redus de condamnati cu privare de libertate pentru infractiuni de prejudiciu si evitarea aglomerarii penitenciarelor. Prin noua abordare a institutiei medierii care presupune solutionarea pe fond a conflictului/ litigiului, se asigura stabilitatea statului de drept, a institutiilor si costuri mici pentru parti”.

*Cititi aici integral proiectul de candidatura al procuroarei Nicoleta Stuparu

*Cititi aici CV-ul procuroarei Nicoleta Stuparu

Comentarii

# pai si daca date 7 septembrie 2016 15:55 -5

ii inlatura, cine se mai ocupa de dosar? :eek: :eek: :eek:

# Edelweiss date 7 septembrie 2016 16:09 +2

Ce atâtea abureli, tromboane, ceaiuri, texte, dume, gulgute, prăfuieli și vrăjeli scornite de polițiștii cu studii juridice? Sankta simplitate a esențialului surprins de agora: ARUNCAȚI DRACULUI LA COȘ METEHNELE ȘI APUCĂTURILE INCHIZITORIALE și ÎNVĂȚAȚI ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA DREPTUL PENAL CONTRADICTORIAL. And nothing else matters! (adicătelea toate celelalte vor veni de la sine). /// Addendum: poate așa acest anacronic și înfiorător criteriu de apreciere a activității bulldogilor judiciari va ajunge și el o tristă amintire. Auzi la ei cum își etalonează eficiența: după numărul cât mai mic de achitări! Ptiu, că ăștia trăiesc în vremurile lui Al Voitin Voitinovici + asesorii populari. Criteriul actual „zero achitări” și full condamnări este de un sinistru exacerbat, aidoma făloșeniei indienilor Cherokee care se fuduleau nu numărul scalpurilor atârnate la cingătoare! E GROAZNIC ce conexiuni sinaptice flamboaiante și involuntare se formează în căpșorul acestor bulldogi inchizitoriali!

# unul din lumea cea mare date 7 septembrie 2016 18:23 0

ptr Edelweiss//o mermeleste escat ca mermelitorii de minjitii statului.cocoana asta are ghinion ca nu/i ca in sua cu ,,take a fifth,,(referire la fifth amendment ca sa nu te autoincriminezi)bre coana matale esti si complice si favorizatoare de infractori,, ,Va cer sa ma votati... S-a constatat o practica ilegala a procurorilor sefi de inlaturare a procurorului de caz avand in supraveghere anumite dosare cu impact politic, economic” pai matale erai la aprozar gluga de coceni?asta/i rolul unui procuror si indatoririle lui de serviciu?sa asiste la practici ilegale?intr/un fel iti dau dreptate ca voi minjitii statului NUMAI DE INFRACTIUNI SINTETI BUNI,VEZI CITE ILEGALITATI ZILNIC SCOATE LA LUMINA LUJU!!!!!!LA PANDAIMOS NU LA CESEMEA!!!!!,

# eu date 7 septembrie 2016 16:17 +3

,,efi ierarhici din vechiul sistem comunist si de gandirea superficiala a unor tineri sefi oportunisti si lipsiti de experienta de viata sau expertiza profesionala. '' Cateva nume .va rugam.

# Dacul date 7 septembrie 2016 16:18 +1

DNA ... sunt destui procurori. 8)

# Edelweiss date 7 septembrie 2016 18:58 +2

Ia chiar, de curiozitate, să vedem dacă-l condamnă pe bloggerul Paul Ballea, ca să știm dacă „În Rroemenica neosecuristă, OMERTA a învins definitiv la orașe și sate!” Cum se poate făptui amenințarea, măi ... de procurori care ați trimis omul în judecată pentru vorbe? Care este definiția mijlocului de comunicare direct, dată de Vintilă Dongoroz? Care este practica unitară anterioară a fostului art. 239 C.P. 1969, jurisprudență orientativă pentru noile 257 și 279 C.p. Chiar așa de tare își doresc domnii procurori Omerta încât să calce peste deciziile curții constituționale și să efectueze un anacronic și ticălos exercițiu interpretativ extensiv al legii, totalmente în defavoarea acuzatului. http://www.evz.ro/primul-blogger-roman-care-poate-fi-intemnitat-faptele-abominabile-pe-care-le-a-scris-in-online-ar-putea-sa-i-aduca-cele-mai-severe-pedepse-vrea-sa-omoare-judecatorii.html

# Edelweiss date 7 septembrie 2016 19:01 +1

A se vedea și http://portal.just.ro/281/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=28100000000299152&id_inst=281 . Din câte se pare ăștia sunt tot ăia de la Ploiești, care într-adevăr fac ei ce fac și nu lasă să treacă o zi de la Ăl de Sus fără ca să nu rupă ei zăgazurile raționamentului elementar. Speță interesantă de urmărit.

# cora date 7 septembrie 2016 19:15 +5

Asta e cea mai tare dintre toate! O procuroare cu apucaturi de sefa de lagar, vadit partinitoare, care intra in ordine de protectie spre a cere respingerea lor pe banda rulanta, umilind femei batute. Daca si o astfel de forma de viata poate ajunge la CSM cred ca urmatorul pas e sa vindem bilete la intrare si duminica sa organizeze matineu.

# dorel date 7 septembrie 2016 21:11 +2

Draga `Cora` te roade invidia. Ai dat peste Stuparu în sala de judecata ?i nu ai reu?it sa o proste?ti. O cunosc pe procuroare îi cunosc valoarea, stilul implacabil de a scoate în eviden?a minciuna unor justi?iabili. Este printre pu?inii oameni din sistem nepartinitori ?i cu mult bun sim?. Felicitari dna procuror pentru proiect ?i a?teptam motivarea ac?iunii la recentul ordin revocat al procurorului general referitor la OG 20/2016.

# cora date 7 septembrie 2016 23:23 -3

Dorele, dorele ma tem ca nu necisita nicio "prostire" mai multa decat exista! Declama insa foarte apasat in sala de judecata. Infiereaza cu manie proletara, vorbele-i fiind pe masura "look-ului". Ce zici, adaugam la cariera de invidiat si asta http://www.coruptia.ro/category/personaje/stuparu-nicoleta/

# Om bun date 8 septembrie 2016 00:52 +4

Văd că ai făcut o adevărată pasiune pentru procuroare. Deh, campanie cu năbădăi. Spre ştiinţă când se doreşte înlăturarea unui procuror de pe un dosar îi torni articole "murdare" în presă, după cum ştii, căci lucrezi în branşă. Eşti fată inteligentă... . Am citit şi eu, ştie toată lumea cine este "autorul" articolelor şi care a fost miza lor financiară.

# ADEVARUL date 10 septembrie 2016 19:12 +3

O FATA BUNA DAR FUNCTIILE IN INALTA MAGISTRATURA SE OBTIN LA INALTA POARTA,ASTA O STIE SI ULTIMUL OM DIN LUMEA JUSTITIEI...ADEVARUL.CU ALTE CUVINTE,PENTRU A ACCEDE...ACOLO...TREBUIE SA AI VOCATIE,UN SPATE SI O LIMBA BUNA,CEI CARE SUNT ACOLO AU LINS SI PUPAT RUSII LUI PUTIN,BASISTII...SE STIE.CE VA FI IN CONTINUARE...NOI TE SUSTINEM FAT-O,DACA AJUNGI ACOLO SA LE DAI MXXE DIN PARTEA NOASTRA MAFIOTIILOR TRADATORI DE TARA PE CARE I-AM INJURAT SI BAGAT SI SCOS.SUCCES.

# profesor date 11 septembrie 2016 21:11 +2

care sunt conditiile, criteriile pt a candida din partea societatii civile?

# Vocea Patriotului Nationale date 24 octombrie 2016 02:22 0

Nicoleta Stuparu (fosta Bulgaru) a fost o GLUMA PROASTA pentru CSM! Sa intelegem ca domn Nicu Solomon (care va fi, probabil, in CSM-ul viitor) e un tanar sef oportunist cu o gandire superficiala? In viziunea unei ,,valori profesionale" ca Stuparu, care a fost mutata pe Sectia Judiciara Civila a PT Bucuresti?

# Un guvernant date 3 decembrie 2016 22:35 +3

Apreciez proiectul d-nei procuror. Dupa castigarea alegerilor sigur voi implementa si restul. Acest procuror are viziune, si-a facut datoria. Vz CV-ul. P.S. Din cate stiu Sectia judiciar civila a PT Buc este foarte importanta pt Romania - vezi Legea 14/2003 privind partidele politice. In ce priveste CSM-ul are toate sansele sa fie reinventat.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 152
    • VERDICTUL ZILEI - Va fi pus Nicusor Dan sub urmarire penala pentru trafic de influenta?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.09.2020 – Balanel ii ia fata lui Bobita

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva