1 October 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

INTERVIU – Deputatul PDL, Catalin Croitoru, avocat in UNBR - Bota: „Singurele structuri legale in momentul de fata sunt barourile si uniunea pentru care am optat. UNBR traditional ar trebui sa-si aduca structurile in stare de legalitate!”

Scris de: Adina A.STANCU - R.SAVALIUC | pdf | print

13 September 2011 16:27
Vizualizari: 12658

Deputatul PDL Catalin Croitoru (foto) face parte dintre liderii cu greutate din Invatamant, care a sprijinit in ultimii 20 de ani reformarea sistemului Educatiei. Actualmente este vicepresedinte al Comisiei de Invatamant din Camera Deputatilor. A fost chiar nominalizat pentru postul de ministru al Educatiei, oferta pe care a refuzat-o. Alaturi de senatorul Petru Filip a initiat proiectul de lege privind modificarea legii invatamantului, sprijinind ideea desfiintarii locurilor cu taxa din universitatile de stat – proiect care a trecut de Camera si se afla la comisia de profil din Senat. Mai nou, Catalin Croitoru este si avocat in Baroul Bucuresti – structura Bota, alaturi de alti parlamentari ai Puterii si din Opozitie care s-au orientat catre barourile nou create. Publicam in continuare interviul acordat de deputatul PDL.


Domnule deputat, in Romania Justitia are grave probleme dupa mai bine de 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989. De ce si acum, in loc sa avem o legislatie simpla si flexibila, avem una stufoasa si continuu schimbatoare, iar justitiarii si justitiabilii se lovesc de efectele unei practici neunitare? Ce e de facut?

Sigur ca e greu de spus in cateva cuvinte ce ar fi de facut, insa in primul rand ar trebui impusa o schimbare de mentalitate, atat in ceea ce-i priveste pe justitiari, cat si pe justitiabili. Din pacate continuam sa functionam dupa sfanta regula promovata de regimul comunist, o mana spala pe alta. Justitiarii pleaca prea mult urechea la comanda politica, iar justitiabilii prefera sa-si castige drepturile nu printr-o dreptate facuta dupa lege, ci prin traficul de influenta si sfanta spaga. Sigur ca legi concise si care sa reduca cat mai mult posibilitatea interpretarii ar fi un pas important. Multi dintre cei care fac legile au interesul sa le faca asa cum le vedem acum, lasand o gramada de portite spre interpretare si aplicare abuziva, cu gandul ca intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat le vor fi de folos sub forma asta. In acelasi timp, presupun ca si multora dintre magistrati le convin asemenea legi la umbra carora sa-si poata ascunde fie incompetenta profesionala, fie aservirea totala unor comenzi si interese.

Sunteti parlamentar in arcul guvernamental, cum vedeti pleiada de ordonante de urgenta, care modifica legi in vigoare, care creaza haos si care in final sunt declarate neconstitutionale? E adevarat ca metoda nu este noua, dar astazi parca s-a depasit orice masura...

Am dezavuat intotdeauna asemenea proceduri prin care practic puterea executiva intervine intr-un mod nepermis in activitatea legislativului si prin abuz de ordonante de urgenta si, mai nou, prin abuz de asumare a raspunderii, practic desfiinteaza activitatea parlamentara. De altfel, realitatea dovedeste cu varf si indesat cat de daunatoare este o asemenea practica pentru ca inlaturarea dezbaterii parlamentare conduce la reglementari de cele mai multe ori eronate si fara legatura cu realitatea, producand mari daune domeniilor in care se aplica. Un exemplu elocvent este legea educatiei unde Guvernul vazand ca legea a trecut de Camera Deputatilor cu foarte muilte amendamente menite a-i da coerenta si consistenta, a preferat sa scurt-circuiteze procedura parlamentara si a fortat adoptarea legii educatiei prin asumarea raspunderii. Efectele le-am vazut deja cu totii la examenele de bacalaureat, iar elementele reale de reforma cuprinse in aceasta lege constatam ca prin ordin de ministru (sic) sunt amanate sine die.

Mai avem invatamant de stat? Cum ii priviti pe absolventii de drept, atat pe cei proveniti din universitatile de stat, cat si cele particulare, credeti ca sunt acesti absolventi capabili sa ofere viitorii magistrati si avocati de care Justitia are nevoie?

Sigur ca in ultima perioada am avut un numar foarte mare de absolventi de facultati de Drept, mult mai mare decat ar cere piata in domeniu. Desigur ca exista facultati de Drept si de stat si particulare unde se asigura conditii optime pentru cei care vor sa exceleze in acest domeniu, dar in acelalsi timp exista si facultati care practic sunt niste fabrici de diplome si atat. Problema se va adanci in rau prin interventia pe care eu o consider abuziva a Ministerului Educatiei care, trecand peste procedura de acreditare a programelor de studii de catre ARACIS, a impus pe criterii inca neelucidate o asa-zisa clasificare a universitatilor, care va continua sa impiedice aplicarea unui principiu extrem de util in orice domeniu de activitate intr-un stat bazat pe economia de piata si anume libera concurenta. Nemaivorbind de faptul ca o asemenea procedura etatista nu poate decat sa alimenteze in continuare coruptia din sistem. Referitor la partea a doua a intrebarii, probabil ca unii dintre acesti absolventi ar putea schimba ceva in bine, dar numai cu conditia sa apuce s-o faca inainte ca sistemul sa-i perverteasca si pe ei.

Sunteti avocat in structura Bota. De ce ati optat pentru barourile nou infiintate si nu pentru cele vechi, traditionale? Si de ce credeti ca desi Justitia are probleme foarte grave, barourile de avocati din Romania nu i-au pozitie publica impotriva acelor magistrati care nu exercita actul de justitie potrivit legii?

Intr-un fel ati dat raspunsul chiar prin intrebare, pentru ca barourile nou infiintate, si subliniez infiintate conform legii, sunt tocmai cele care vor sa fie altceva decat au fost si sunt cele asa-zis traditionale. Pentru ca dupa cum se poate vedea din practica de fiecare zi, traditia in domeniu nu e deloc imbucuratoare. Traditia compromisurilor compromitatoare si a ceea ce spuneam mai devreme, a principiului o mana spala pe alta, e o proasta traditie si in mod evident si in aceasta zona a avocatilor era necesara o schimbare. Am optat pentru UNBR condus de avocatul Bota dupa ce am studiat cu mare atentie istoricul celor doua structuri. In urma acestui studiu am capatat convingerea, care acum este confirmata si de acte juridice relevante, ca singurele structuri legale in momentul de fata sunt barourile si Uniunea pentru care eu am optat. A mai fost un argument in favoarea acestei decizii, in momentul in care am aflat de la prieteni avocati ca sunt extrem de nemultumiti de modul in care functioneaza barorurile traditionale din care fac parte, multi dintre ei spunandu-mi ca nu mai au mult pana vor trebui sa renunte la a-si exercita profesia in aceste barouri datorita sumelor mari pe care trebuie sa le cotizeze sub diverse titluri in avantajul birocratiei care stapaneste barorurle asa-zis traditionale.

Vedeti posibil un exod al avocatilor traditionali catre structura UNBR – Bota? Ca vicepresedinte al Comisiei de Invatamant ce parere aveti despre acuzatiile traditionalilor, care afirma ca examenele de la UNBR – Bota ar fi formale si ca la ei s-ar face carte pe bune?

Daca ar fi formal examenul inseamna ca nu este nevoie sa insotesti cunostintele si de o obligatorie spaga ca sa ai certitudinea ca iei examenul, atunci aceste examene sunt intradevar formale. Adica nu se cere si nu se da spaga! Un aspect care mi-a dat mult de gandit este legat de atitudinea UNBR traditional, care a luptat cu toate armele posibile ca o reglementare de bun-simt a legii care prevedea ca un doctor in drept poate intra in barou fara examen, sa fie eliminata. Neformal, in acceptiunea UNBR traditional inseamna a supune un doctor in drept unei evaluari facute de persoane care nici macar nu echivaleaza pregatirea lui profesionala. E ceva penibil! Am convingerea ca avocatii isi iubesc meseria si vor sa o exercite cu demnitate intr-un sistem legal si moral, dincolo de orice suspiciune, vor opta in cele din urma pentru barourile legal infiintate.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a facut nenumarate modificari la legea avocaturii, in scopul de a-i elimina de pe piata pe avocatii UNBR-Bota. Cum vedeti aceasta interventie politica, in raport cu sutele de hotarari judecatoresti care dovedesc ca avocatii din noua structura functioneaza legal?

Dupa parea mea nu cu asta trebuie sa se ocupe ministrul Justitiei, ci grija lui permanenta ar trebui sa fie ca sistemul sa fie astfel organizat incat sa functioneze corect. Faptul ca deciziile procurorilor, dar si a instantelor de judecata au dat dreptate avocatilor care functioneaza in barourile nou constituite, conform legii, reprezinta o palma chiar pe obrazul ministrului Justitiei, careia i s-a facut dovada ca cel putin in acest caz presiunea politica nu a reusit sa impiedice bunul mers al Justitiei.

In ultima vreme, totusi, UNBR traditional incearca sa-si faca aliati in toate varfurile reprezentative ale sistemului juridic din Romania, incheind protocoale recente cu CSM si altii si implicandu-se in tot felul de scheme parteneriale cu factorul politic din Justitie. Este aceasta un plan de aparare in fata asalturilor noilor barouri? De ce credeti ca CSM evita sa faca un parteneriat si cu UNBR – Bota, desi recunoaste puterea hotararilor judecatoresti pronuntate in intreaga tara?

Cei ce conduc UNBR traditional, daca ar fi intradevar preocupati sa-si desfasoare activitatea in spiritul si in interesul legii intr-un sistem judiciar corect si dincolo de suspiciune, ar trebui sa fie preocupati sa gaseasca solutia prin care sa-si aduca structurile intr-o stare de legalitate. Dupa parerea mea, solutia exista si ei nu ar trebui sa faca altceva decat sa solicite integrarea in structurile legale. Iar acestea sunt structurile UNBR – Bota. In ceea ce priveste CSM, cred ca ei au obligatia de a avea o atitudine echidistanta si bazata exclusiv pe respectarea legii si implicit a hotararilor judecatoresti pronuntate.

 

 

Comentarii

# ultimul_charlot date 13 September 2011 17:01 +2

Nu pot decat sa felicit o atitudine pe cat de corecta pe atat de impartiala. Pe cand o interpelare in Parlament a ministrului ( ginerica ) Predoiu? Pe cand o dezbarete publica cu cazuri concrete? Cel putin anul asta s-au pus si se pun inca destule sicane prin instante de magistrati care sunt soti/sotii/frati/tat/iubiti ai traditionalilor. Media care ar aborda serios subiectul asta ar avea audienta serioasa.

# Dedu date 13 September 2011 20:04 +2

Felicitari Catalin Croitoru, asa este barourile traditionale au fost desfiintate in 1948 prin legea 3 si au fost reinfiintate de Pompiliu Bota. legea 51 este lege de ORGANIZARE si functionare a barourilor care exista.Oricum BRAVO!!!!

# jurist date 13 September 2011 19:56 +3

un articol reusit si un interlocutor bine pregatit. este penibil sa fii examinat de niste neica nimeni, cu facultati facute pe la x si o, ajunsi in avocatura datorita faptului ca au avut "aptitudinile" necesare. acesti neica nimeni, semianalfabeti fac de rusine scoala romaneasca de drept. cred ca fiecare stiti cite erori umane practica avocatura. culmea este ca acesti indivizi, cu cat sunt mai slab pregatiti cu atat hulesc concurenta mai tare. nu am vazut ca avocati de succes sa se prevaleze in instanta de acea" exceptie" care de fapt nu este exceptie si anume-nu este avocat fiindca nu este avocat in baroul nostru-. ti se face greata cind auzi prostul care nu stie ce contine dosarul si abate atentia judecatorului spre alte discutii inoportune. nu voi avea niciodata vorbe bune pentru aceste erori numite avocati traditionali. sa speram ca se vor destepta avocatii adevarati si vor fi eliminate ciurucurile care subzista numai datorita faptului ca li se dau oficii.

# Cristi P. Sturzu date 13 September 2011 22:00 0

Iata, acesta este un inceput de dovada. Distinse domn si coleg, va adresez expresia intregii mele consideratii pentru decizia luata. Cu stima, Av. Sturzu P. Cristi

# Avocatel date 13 September 2011 22:04 +2

Bravo!

# Cristi P. Strutu date 13 September 2011 23:23 -2

:lol: (4) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare a barourilor în afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricând constatată de către instanţă sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu. (5) Sunt interzise sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană, a denumirilor „Barou”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România”, „U.N.B.R.” ori „Uniunea Avocaţilor din România” sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea fără drept a însemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.

# Cristi P. Sturzu date 14 September 2011 06:26 0

Unui mic latrau anonim ca tine nu poti sa-i ceri sa spuna cand a aparut aceasta modificare legislativa, in ce conditii si ce efecte are asupra structurii noastre, infiintate LEGAL. PE deasupra, nesimtirea ta de a-mi folosi numele intr-o forma sau alta, arata ca oricat te-ai chinui, peste pragul mediocritatii nu poti trece cu niciun chip. SI am fost destul de tolerant cand am spus mediocru. Foarte tolerant. Ma astept sa reapari cu jignirile si insultele caracteristice profilului perdant, dar sunt deja imun. NU ma mai deranjeaza catusi de putin, pentru ca noi construim viitorul. Ai putea totusi sa cauti un copy paste mai de actualitate si relevant, dar continua sa "muncesti" in desfraul tau pseudo intelectual, poate-ti iese. Multe succesuri!

# Sturzu THE FUTURE date 14 September 2011 08:25 +1

Tare raspunsul. Latrau, pseudo intelectual, perdant, mediocritate si in final succesuri. Mai ai de invatat inca 40 de substantive si adjective, si esti si intelectual, nu numai un parlit de avocat paralel care se agita pe forumuri.

# Cristi P. Sturzu date 14 September 2011 08:33 -1

Ei, uite asa mai merge! Vorba-ceea...prost sa fii, dar sa-ti revii! Bravo! Totusi, e nevoie de mai mult ca sa te califici pentru urmatorul nivel. Da'i inainte cu tupeu, mai draga...Traiasca tzara lu' placintă!

# Sturzu THE FUTURE date 14 September 2011 08:44 +1

Vezi ca replica e veche. Tu ai ramas restant cu un nivel.

# morarescu date 13 September 2011 23:50 -4

Poate face domnul deputat si un sindicat in cadrul structurii Bota.Si poate promitand voturile membrilor de sindicat se mai lipeste de o lista.Sau nu.

# Koko date 14 September 2011 01:01 0

morarescule, de la inceput te-am "citit" si mi-am dat seama ca tu esti unul cu mentalitatea bolsevica a lui Zamfirescu-Predoiu&company. Stiu ca ti-ar fi placut sa se conserve, la infinit, CASTA MAFIOTA, in care sa poata accede numai cine "trebuie". Ei, uite, lumea se mai schimba cateodata si in bine...

# Cristi P. Sturzu date 14 September 2011 08:29 +1

D.le Morarescu, mai bine ati predica colegilor dvs. de barou despre etica, despre deontologie profesionala, despre respect si despre talentul de a fi politicos. Ma "mâhneşte" profund faptul ca tolerati specimenele care probabil va periaza zi de zi, dar va faceti ca nu observati cata infatuare si cata lipsa de educatie emana de la micii latrai anonimi care misuna in jurul dvs. Este pacat ca oameni de talia dvs. si a altor colegi seriosi de-ai dvs. pe care ii stimez maxim, vad mizeria, o percep cu toate simturile, dar prefera sa bage gunoiul sub pres.

# unul date 16 September 2011 12:40 -2

Sunteti in urma, d-le. Exista deja Sindicatul Independent al Juristilor, presedinte tot D. Bota.

# morarescu date 14 September 2011 01:55 0

Nu am incredere in cei care intra in politica via sindicat.In cazul de fata, inainte de a fi deputat, solicita conditii de trai decente pentru profesori. A intrat in Parlament, face parte din partidul aflat la putere si rezultatul activitatii sale se vede : salariile profesorilor au scazut considerabil. Indiferent de parerea mea asupra dobandirii calitatii de avocat, sunteti si voi inainte de toate oameni, cu griji, probleme, ca fiecare. Multi dintre voi trebuie sa puneti copiilor o paine pe masa. Nu-mi este indiferent ca un politician nu urmareste in concret practicarea unei meserii ci doar cele doua-trei mii de voturi pe care le poate promite cuiva, negociindu-si astfel un nou mandat de parlamentar. Mentalitatea mea de bolsevic imi spune ca nu ma insel.

# Aburel date 14 September 2011 09:26 +1

Domnule Morareescu, aveti mari lacune de cultura generala in zona stiintelor politice, a dreptului administrativ si probabil, in general, stati prost si cu logica dovedind o mentalitate de politruc ieftin. Si dincolo de toate acestea traiti si cu iluzia ca tota lumea este facuta dupa chipul si asemanarea dimneavoastra. Dl. Croitoru a desfasurat o remarcabila activitate ca lider sindical recunoscuta pe plan national si international, a devenit deputat pe vot uninominal si nu „via sindicat” cum afirmati dumneavoastra(afirmatie ce ar fi fost valabila daca intra pe lista de partid) si a facut dovada maxima a devotamentului fata de Educatie si cei ce o slujesc atunci cand a refuzat postul de ministru pe care fusese nominalizat. Cu mizerii si venin nu veti putea convinge pe nimeni decat de faptul ca nu va place concurenta si va temeti de schimbari in sistemul viciat din care faceti parte.

# Avocat Ovidiu Nistea date 14 September 2011 08:23 0

Felicitari Domnule Croitoru, luati legatura cu colegii Pop Virgil si Iulian Urban, sunt de la noi de la Barou. Pop Virgil din Turda presedintele PNL si amic, de-al meu, deputat am vorbit de asemnea cu domnul senator Cordos si ne va sustine si el

# POPA GHEORGHE ADRIAN date 14 September 2011 09:23 +2

Ma bucur enorm ca mai sunt si -oameni -in tara aceasta. Pe langa aceasta calitate care in mare parte a disparut e bine ca mai avem si persoane care stiu carte si mai mult decat atat, din respect pentru semenii sai o si aplica. Din pacate, celebra maxima a ambasadorului Olandei in Romania a fost si este valabila - cu speranta ca nu va mai fi si in viitor "Romania nu este stat de drept". Domnul Bota a suferit mult din cauza unor oameni care nu au inteles ca Romania a semnat o conventie in anul 1994 -CEDO, este membra a UE, NATO...etc si in final se considera o tara democatica.

# jurist date 14 September 2011 09:59 +4

SINCER NU AM CONVINGERILE POLITICE ALE DISTINSULUI AVOCAT PARLAMENTAR,INSA ASTRA NU MA FACE SA FIU IPOCRIT DOAR PT FAPTUL CA AVEM CONVINGERI POLITICE DIFERITE, E DE APRECIAT LOGICA JURIDICA SI ADEVARUL ABSOLUT IN LEGATURA CU SITUATIA AVOCATURII SI ANUME FAPTUL CA TOT MAI MULTI JURISTI PARE SA SE FI CONVINS DISCERNAND LEGALUL DE ILICIT! UNBR-BOTA  ESTE SINGURA STRUCTURA DE AVOCATI CU TOATE ACTELE IN REGULA INCONTESTABIL CONFIRMAT DE CEDO SI JUSTITIA ROMANA! SOLUTIA IN VIITOR ESTE CA TRADITIONALII SA ADERE LA STRUCTURA LEGALA,EI CA SA INTE IN LEGALITATE CONFORM L51 NU MAI POT,PT CA NU SE PERMITE INFIINTAREA DE NOI BAROURI! DECI  TRADITIONALII RAMAN IN AFARA LEGII! APRECIEZ SI INCURAJEZ  JURISTII CARE VOR SA PROFESEZE AVOCATURA SA STUDIEZE CELE 2 UNIUNI SI SA OPTEZE PENTRU CEA LEGALA! UNBR-BOTA(PE BAZA PROBATORIULUI)DE FAPT UNBR-BOTA ESTE ''TRADITIONALA'' IN SENSUL CA BOTA A CERUT SI A INTRAT IN LEGALITATE IN LUMEA AVOCATURII DESFIIINTATA PRIN L/3 ,EL DOAR A REINFIINTAT LEGAL AVOCATURA !

# JURIST date 14 September 2011 10:02 +4

a adus avocatura in stadiul de legalitate,cu alte cuvinte a luat decizia inaintea celor''traditionali'' care puteau sa o faca dar din lipsa de profesionalism si interes au pierdut..asa ca bota a legalizat avocatura desfiintata anterior ....simplu de inteles! a fost un jurist extrem de inteligent studiind situatia si actionand legal! felicitari bota! 

# Melisa date 14 September 2011 13:47 +2

Teoria ca teoria, stiti cum este, dar practica te omoara. Dupa cate stiu eu chiar la instantele din Bucuresti sunt destui judecatori care nu recunosc calitatea de avocat a celor din baroul Bota. Inseamna ca acea vestita Circulara anti-Bota este aplicata ]n continuare de judecatori. Cu chestiunile astea ce facem? la o instanta sunt avocat iar la alta nu? !!!!

# Lolo date 14 September 2011 14:55 0

Draga Melisa, acei judecatori, care inca mai sicaneaza membrii UNBR-Bota, reprezinta PUTREGAIUL justitiei romane. Va veni, in schimb, si ziua cand acesti magistrati MAFIOTI vor raspunde pentru abuzul savarsit.

# Avocat Ovidiu Nistea date 14 September 2011 16:31 +2

Fa plangere penala împotriva celui care nu te accepta, de pilda la mine la Cluj Victor Rusa avocat traditional s-a ridicat fara a avea calitate în dosar, completul a tremurat si l-a luat în seama, a vociferat ca nu sunt legal. Am depus actele, Completul spune: nu putem trece peste domul Rusa, efectiv le era frica.

# Cristi P. Sturzu date 14 September 2011 18:26 0

Hai ca m-ai facut sa rad, colegule Nistea! Imi imaginez un scenariu de desene animate, in care unul il arata cu degetul pe celalalt si strigand: eu mi-a furat maimuta! ba nu, nu eu i-am furat maimuta lui Victor Rusa asta (o fi unul si-acelasi boc care ma "desmierda" pe-aici pe site?). Aha, am inteles, s-a trezit ca proasta'n targ si a aratat cu degetul spre Nistea. Ce ipostaza ridicola...Completul a tremurat?!? Am aflat ca la Cluj se intampla lucruri miraculoase gen OZN-uri, aparitii stranii ale fantomei lui Menumorut stand la taifas cu voievodul Gelu, dar asta cu tremuratul completului de judecata in fata unui individ pe nume Victor Rusa, mi se pare de-a dreptul pueril. Completul ala, ca multe altele dealtfel, nu prea e la zi cu informatiile. Si nici acest Victor Rusa. Nu sunt deloc mirat.

# le era frica? date 14 September 2011 21:26 +2

De cine le era frica la judecatori? de Rusa? Doamne Dumnezeuleeeeeeeeeeeeeeeeeeeee. Ia vedeti aici cine este Rusa asta : http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4886-procurori-diicot-acuzati-de-manipulare-intr-un-dosar-de-bursa Cititi cu atentie, mai sunt multe articole pe net. Asta este conducerea Baroului Cluj. Mai sunt multi altii. Nu se autosesizeaza nimeni?

# ana date 14 September 2011 18:48 +4

Welcome d-lui coleg Catalin Croitoru. Imbratisam decizia domniilor voastre de a face parte din Baroul Bucuresti legal infiintat si suntem mandri sa va avem coleg. Ii asteptam cu aceiasi onestitate pe toti colegii nostri care vor sa ni se alature. Demn de retinut faptul, ca odata luata aceasta decizie, au scapat de birurile la care sunt supusi in prezent, si numai atunci vor fi avocati liberi sa profeseze o profesie liberala. Va uram succes d-le coleg Catalin Croitoru ! - care ''croieste'' inteligent -. Celalat Catalin..., are deasemeni un nume predestinat , caci va veni si ziua aceea... ''fie roata si patrata, tot se invarte ea odata'' . D-l decan Bota nu poarta ranchiuna nimnui ,il va primi atunci la noi cu siguranta , aidoma d-lui judecator Lazar . Bun venit tuturor !

# Aburel date 14 September 2011 18:49 +3

Iata ca ceea ce se fac ca nu vad „traditionalii” si multi altii implicati in actul de justitie vad foarte clar altii : Obama vrea ca în România "să funcţioneze justiţia"      Traian Băsescu a relatat că în discuţia cu preşedintele Barack Obama l-a întrebat pe acesta ce poate face România pentru Statele Unite. Conform lui Traian Băsescu, şeful statului american a răspuns: "Să se aplice legea, să funcţioneze justiţia".

# Avocat Ovidiu Nistea date 14 September 2011 19:22 +1

Deci colegule Sturzu, asta a fost la Tribunalul Cluj. Sa explic. Se striga cauza, ma prezint, completul ia delegatia, 3 gagici tinere, una super frumoasa, depun certificatul de deces de la unul din reclamanti, depun adeverinta Unitatea Militara Turda la celalallt recurent reclamant, pe cand sa încep sa vorbesc Victor Rusa vine în fata si spune; Onorata Instanta domnul cu siguranta este preot dar sa fim seriosi avocat? Depun acte si zic Doamna Presedinta dansul are vreo calitate în dosar, nu am calitate sunt consilier la Baroul Cluj pe probleme cu starpirea avocaturii clandestine. Am depus o serie de acte, jurisprudenta etc la care instanta zice, declinam competenta Tribunalului Comercial Cluj si va rog intrati în legalitate. Pai bine doamna Presedinta dar ce alta legalitate, 9 hotarari v-a dau de la Înalta Curte si nu e bine, va rog zice instanta domnul consuilier are dreptate, Repet nu era nimic în dosar

# Cristi P. Sturzu date 14 September 2011 21:39 +2

Daca asa a procedat colegul Rusa, atunci e un nemernic. Cel mai tare ma intereseaza cum o cheama pe gagica aia de judecatoare super frumoasa. Poti sa-mi dai o mana de ajutor? Bre nene Rusa, in dictionarul nostru, avocatura clandestina faci matale. ca membru al unui Barou desfiintat de cand lumea. Restul e can-can.

# da date 15 September 2011 09:03 +1

Nu ar strica sa inveti putina gramatica. 9 hotarari v-a dau de la Înalta Curte. Pui prea multe cratime.

# Avocat Nistea Ovidiu date 14 September 2011 19:25 -1

Nu am nimic cu dansul plus dam mana pe hol plus a mers în emisiuni cu Holunga si Kovacs Tiberiu, el chiar nu arata sa aibe ceva cu noi. Directive de la sefi

# Cristi P. Sturzu date 14 September 2011 21:42 -2

Ah, da. Ordin de la tantea aia "mâhnită". Deh, de la o virsta, mai toate tantile sunt mâhnite. Bocaiala de doi lei. Traiasca munca la negri!

# Avocat Ovidiu Nistea date 14 September 2011 21:53 0

Alexandrina Amalia Marin, vorbeste super bine, fluent, literar dar subiectivismul în ceea ce priveste calitatea mea e de neînceles, Sturzu i-am depus 27 de hotarâri, atata ca a zis, întradevar nu sunteti la Baroul Constitutional, daca sunteti la UNBR adresa la Baroul Traditional. Pai Doamna judecator faceti la noi la barou adresa nu pe Pavel Rosca unde e baroul traditional, asa ceva nu se poate fiindca daca fac la voi adresa e Baroul Constitutional, ce zici. De astea am mai patit

# Cristi P. Sturzu date 15 September 2011 08:56 +1

Lasa, colegule Nistea, ca ajung eu la Cluj si o invit la un cico, ocazie cu care o sa o intreb ce naiba a fost in capul ei dragalas!?! Apoi, poate ma vad si cu "colegul" Rusa, poate schimbam ceva impresii, ii mai spun niste bancuri haioase si de actualitate, poate se mai dezmâhneşte un pic. ;-)

# sturzu cel frumos date 15 September 2011 10:18 +1

Tare asta sturzule. Vine fata la suc cu un agarici ca tine. :D

# Cristi P. Sturzu date 17 September 2011 19:42 -2

Pui pariu cu mine pe 5000 euro ca vine? Sau daca esti d'ala de te tzarcai pe tine cand trece trenul pe langa tine, mai bine vezi-ti de treaba. Daca ai vreuna...

# cc date 15 September 2011 07:05 -4

Hai sa fim seriosi...penibil sa spui ca avocatura a fost desfintata si reinfintata de Av Bota!!!penibil sa spui ca sunteti cei legali,cei adevarati.Cat timp staiti pe forum,mai bine puneti mana pe carte si invatati sa intrati in avocatura nu intr-un SRL.... 

# Avocat Mutescu Ioan date 15 September 2011 08:03 -2

Srl e prostia din capul tau CC

# cc date 16 September 2011 16:35 +1

ha,ha,ha!!!!!!!!!!!!! :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D :D

# putin si prost date 15 September 2011 09:05 +8

NU avocatura a fost desfiintata. Ingustimea gandirii tale inlatura prezumtia de necunoastere a realitatii. Citeste Legea 3/1948. Dl. Bota a reinfiintat LEGAL barourile. Esti eliminat. Drum bun. :sad:

# cc date 16 September 2011 16:41 +1

:D :D :D :D :D :D :D Va compatimesc sincer.Imi dau seama cat de mult va doriti sa ajungeti avocati....va doresc sa ajungeti :lol:

# cucu date 16 September 2011 17:48 -1

Cred ca te refereai la colegii tai, "traditionalii" tolerati...

# pompiliu bota date 16 September 2011 16:11 +2

eu am facut o magarie, am "infiintat" niste asociatii si ong-uri si le zic barouri. am vrut sa fac si notariate, dar n-am putut. si, daca aia de la traditionali iau spaga, eu iau o donatie de 2000 lei pt fiecare avocat care intra. bineinteles, nu am INPPA, nu am serviciu de asistenta juridica, nu am sistem de asigurari, magistratii nu ma baga in seama. sunt un sarlatan, care pacalesc fraierii, care isi fac iluzii ca sunt avocati. dar imi merge din plin.

# Rufus date 16 September 2011 16:39 -4

Cred ca v-ati prins ca, in realitate, eu sunt autorul comentariului anterior si nu Bota, pe care il urasc de moarte. Nu stiu ce sa mai fac, cum sa ma razbun, mi-am smuls tot parul din cap de ciuda ca tot mai multi juristi, inclusiv parlamentari, realizeaza ca singura UNBR legala, e cea a lui Bota. In curand, va crapa si fierea in mine.

# avocatel date 17 September 2011 12:58 +2

Na... cum stai cu fierea? a plesnit? ok.ok... mai asteptam, pana maine.

# Refus date 16 September 2011 16:52 -2

Dragii mei m-a sunat azi Calin Zamfirescu si mi-a zis ca e cel mai mare falimentator al Bancii Religiilor, ca cei ce vor sa fie avocati majoritatea platesc examenul, ca nu are acte si nu stie cum sa faca ca Bota i-a luat-o inainte, ca de 63 ani structura noastra mafiota nu mai exsta, baieti mergeti la Bota pana nu e prea tarziu, eu dimineata la ora 9 ma duc sa ma predau

# Odeon date 17 September 2011 06:49 +3

Refusule esti obraznic ce va caracterizeaza pe toti

# VIERME date 20 September 2011 21:35 0

O TARA DE CACAT! BRAVO CELOR CARE AU PLECAT DIN ROMANIA! E INADMISIBIL SA EXISTE DOUA STRUCTURI PARALELE DE AVOCATI...DE CE NU SE LIBERALIZEAZA TOTAL PROFESIA DE AVOCAT? PENTRU CA NU SE POATE ASTA, FIIND OBLIGATORIE EXISTENTA UNUI FOR DEONTOLOGIC, A UNEI FORME DE CONTROL A MEMBRILOR BRESLEI! CITI AVOCATI A EXCLUS BOTA? DE CE NU SOLICITA OFICII LA INSTANTE, PARCHETE SI POLITIE? DACA CHESTIUNEA CU INFIINTAREA E IN AVANTAJUL STRUCTURII BOTA, LIPSA INPPA, IMPUNEREA DONATIEI IN LOC DE TAXA DE EXAMEN RIDICA MARI SEMNE DE INTREBARE! NU TIN NICI CU UNII NICI CU ALTII, AMBELE TABERE AVIND DREPTATEA LOR. CEL MAI CORECT AR FI SA FIE DESFIINTATE AMBELE,SA APARA PRIN LEGE UN FOR (ORDIN, TITLU,ORGANIZATIE, UNIUNE) SI TOTI CANDIDATII SA DEA EXAMEN GRILA CU SUTE DE INTREBARI IN TIMP LIMITAT,FARA NICIO EXCEPTIE! CE DACA E UN MERITOS MAFISTRAT, ORI UN RENUMIT AVOCAT,SAU UN BUN GOSPODAR (PRIMAR) DACA STIE DREPT VA LUA LEJER GRILA. APOI PIATA VA DECIDE SI CONCURENTA II VA ELIMINA PE CEI SLABI! HAI PA, CA VA DESTEPTATI!

# mcv date 20 October 2011 23:13 +1

cc nu vrem sa devenim avocati,ci chiar suntem ( legal),ceea ce nu se poate spune si despre tine. mergem in instanta.!!!.am prieteni multi din structura ta ilegala dar nu au atitudinea ta,s-au saturat sa fie slugi...,dar tie vad ca-ti place...si fiindaca asta iti doresti iti urez sa fii sluga in continuare.

# Av. Tiberiu KOVACS date 13 April 2012 18:23 0

Domnilor, iata un exemplu de curaj, pacat ca in Romania pupincurismul, slugarnicia si metalitatea de turma mioritica predomina. Barourile lui Predoiu sunt urmasele colegiilor de avocati de pe linga judecatoriile comuniste. Aceste barouri sunt vinovate de crimele psihice si fizice savirsite de comunisti in perioada 1946 si pina in prezent. Justitia Romana este inca tributara perioadei rosii, tocmai din cauza acestei mentalitati care inca domina sistemul juridic si avocatura in mod special. Cine sustine avocatura traditional mioritica sustine egoismul, pupincurismul, frica de autoritate, fundamentalismul religios si mentalitatea de turma primitivist mimetica specifica primatelor optuze din spatiul romanesc tot mai retrograd din pacat. Niciodata masele largi de profesionisiti nu au adus nimic bun societatii. Intotdeauna evolutia a adus-o un om ori un grup mic de oameni. Cei peste 18 ooo de avocati neocomunisti sunt si apartin mentalitatii comunioste retrograde iar noi incercam sa aducem liberalizarea profesiei in limitele necesare beneficiarului serviciilor avocatiale si nu in beneficiul organizatiei profesionale retrografe si pupincuriste prin excelenta. In perioada interbelica in Romania doar barbatii aveau dreptul sa fie avocati. O singura femeie a reusit sa-i invinga pe barbatii avocati de atunci limbuti si mizerabili. Acum se sustine ca o persoana juridica de drept privat se infinteaza prin efectul legii si ca deciziile definitive ale instantelor sunt irelevante. Cine sustine o asemenea aberatie nu poate decit sa fie identificat ca fiin o oaie timpa care nu este capabila sa gindeasca singura pentru ca are nevoie de oaia cu talanga care sa ii lumineze drumul. Oare credeti ca cei care stiu ciuvil si penal pe de rost sunt profesionisti? Eu nu cred. Aceasta profesie trebuie exercitata de oameni care gindesc pentru oamenii care au bevoie de dreptate si nu pentru gloria profesiei dovedita cu diplome si note fara nici un rost. Ma scuza-ti ca am indraznit sa imi exprim un punct de vedere, Va salut cu respect pe toti .

# popa nicolae date 7 May 2012 18:28 0

popa nicolae said am May 6 2012 @ 4:12 pm Obligaţiile statului acţionează ca o putere suverană şi în cazul bota. La fel, cerinţele vieţii sociale impun ca fiecare categorie de raporturi juridice să beneficieze de legea cea mai favorabilă sau cea mai indicată a se aplica într-o ţară democratică şi europeană. Alegerea unei unei anumite legi dintre cele care se află în conflict, (Legea nr.51/1995 şi Legea nr.26/2000) cum este şi cazul U.N.B.R., înfiinţat de Pompilu Bota, legal constituit pe teritoriul României, orice lege nouă nu poate aduce atingere actelor procedurale îndeplinite anterior intrării ei în vigoare. Dimpotrivă, în situaţiile în care poziţia părţilor, într-un stat de drept, este de egalitate juridică, statul are şi calitatea de subiect de drept privat, ceea ce, poate nu ştiu cei care l-au condamnat pe Bota Pompilu la şase luni cu închisoarea pentru exercitarea profesiei de avocat fără drept. Acţionând jure gestionis, statul participă nemijlocit prin organele sale împotriva raporturilor de drept privat cu privire la subiectele colective de drept în România, pe care tot instituţiile statului le-au creat printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Condiţia juridică a oricărui cetăţean român trebuie respectată în condiţiile art.1 alin3 şi 5, art.23 alin.11 din Constituţia României şi art.5 indice 2 din Codul de procedură penală valabil pentru toţi românii, astfel reprezintă totalitatea normelor juridice prin care se determină drepturile şi obligaţiile pe care le pot avea oamenii, fie persoană fizică , fie persoană juridică legal infiinţată. Prevăzute de legea fundamentală şi normele juridice generale şi speciale, precum şi de Noul cod civil în vigoare, drepturile trebuiesc respectate în mod egal pe teritoril staului căruia au fost recunoscute şi se regăsesc în vigoare şi în multe hotărâri judecătoreşti anterior date în favoarea lui Pompiliu Bota, totodată, condiţia juridică a individului Bota Pompiliu primeşte capacitatea de folosinţă chiar şi prin aceste hotărâri cu putere de lucru interptetat şi putere de lucru judecat. Poate exista şi conflictul de legi date pe teritoriul României de un Paralament incompetent în măsura în care se recunoaşte numai unei categorii profesionale pe teritoriul României folosinţa unui drept mai favorabil pe criterii discriminatorii într-un stat democratic şi membru al Uniunii Europene cu drepturi depline din 01.01. 2007. Mai mult, în calitate de cetăţean, persoana fizică Bota Pmpilu este titularul anumitor drepturi nedesfiinţate în mod legal sau nici anulate şi are şi anumite obligaţii speciale impuse de Ministerul Finanţelor Publice pe care trebuie să le îndeplinescă, însă este împiedicat de alte instituţii ale statului în subordinea căruia funcţionează unii procurori şi judecători desupra legii, care, formează statutul lor aparte, superior statului în slujba căriua funcţionează, în calitate de funcţionari publici, în cadrul unor instanţe de judecată sau prchete de pe teritoriul României săvârşind fapte (acţiuni împotriva ordinii constituţionale) prevăzute de art.166 indice 1 Cod penal. Ceea ce nu se înţelege, odată pentru totdeauna, este că, raporturile care se stabilesc între peroanele fizice care formează statutul lor juridic şi propriu în structura U.N.B.R. Bota Pompiliu sunt drepturi conferite juridic chiar de instituţiile statului în teritoriu, respectiv (D.G.F.P.) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice cu sediul în Bucureşti, Str. Apolodor, nr.17-România, reprezentând ţara tuturor românilor conform art.1 alin.1 din Constituţia României, a emis Certificate fiscale de liberă practică, atestând calitatea de avocat, care, exprimă oportunitatea persoanei fizice de a opta pentru un anumit grup profesional legal constituit pe teritoriul României (art.9, art.40 şi art.53 alin.2 din Constituţia României), apoi, există multă practică judecătorească care a statuat cu privire la U.N.B.R. Pompiliu Bota. În conformitate cu domeniul de aplicare, trebuie reţinut că, legea fundamentală reprezintă ansamblul normelor care reglementează raporturile dintre puterile statului, indicând chiar în art.1 alin.3 şi 5 autoritatea şi prin art.20 din Costituţie chiar legea aplicabilă ce se referă la legile internaţionale mai favorabile. Raporturile cu element ambigu ale persoanelor juridice (art.48 şi art.57) la acre face referire Legea nr.51/1995 privind profesia de avocat implică obligatoriu un mod de aplicare a altor norme prin asemănare care pune bazele unor raporturi juridice clare pentru înfiinţarea persoanei juridice,exclisiv şi egal, în România, astfel, rog să vedeţi Legea nr.26/2000 sau/şi legea sau Cusul de Drept comercial şi altele din domenii diferite care prin includere explică necesitatea îndeplinirii unor proceduri necesare şi obigatorii pentru a deveni Persoană juridică licită în România, totodată, ce nu este clar în Legea nr.51/1995 sus enunţată, legea comerţului şi Legea nr.26/2000 explică şi a pus problema modului de înfiinţare a persoanei juridice, astfel, snut pentru elaborarea unei teorii a conflictelor de legi neclare şi nu a modului de susţinere a unor persoane juridice fiinţate în neant, care, pretind că au şi casă de pensii proprie pentru a nu fi controlaţi de statul Român, pe teritoriul căruia funcţionează ilicit de ani buni, sau nu văd şi nu aud vocea românului de rând supus legilor şi sperând că lucrurile se vor îndrepta. Vă mulţumesc !

# Popa Nicolae, Tulcea date 6 January 2013 20:25 0

conform art.124 alin. 3 din Constituție, iar art.2 alin.1 din Legea 304/2004 arată că ”justiția este unică, imparțială și egală pentru toți”. Raportându-ne la Regulamentul de organizare a instanțelor judecătorești aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii sub nr. 159 din 24.09.2004 modificată prin hotărârea C.S.M. nr.244/2004 în M.Of. din 14/05.05.2005 art.1, alin. 3 prevede : ”Instanțele judecătorești înfăptuiesc justiția în scopul apărării și a realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecății, fără privilegii și fără discriminări”. Principiul legalități, de altfel, decurge explicit din norma reglementată prin art. 1 alin. 5 din Constituția României, republicată, ce stabilește că : ”Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, fapt pentru care acestui principiu i se subordonează întreaga organizare și funcționare socială, indiferent dacă aceasta are caracter statal, instituțional sau/și nestatal. A se vedea Sofia Popescu, Statul de drept și controlul respectării legii de către autoritățile administrative, Revista ”Studii de drept românesc”. Mai mult, atunci când interpretarea dată unei norme juridice este reflectată într-o hotărâre judecătorească cu decizie arbitrală rămasă definitivă, precum aceea pronunțată în dosarul nr.79/PJ/2003 din data de 30.07.2003 a Judecătoriei Tg.Jiu sau/și decizia nr.324 dosar nr.7265/55/2007 din 08.09.2008 a Curții de Apel Suceava, ele capătă, prin acestea putere de lucru judecat, ceea ce se impune și îmi întemeiez recursul conform prevederilor art.15 din Legea 304/2004 și art.129 din Constituția României, raportate la art. 20 lit.a și b precum și art.21 lit.c și alin.2 din Legea nr.304/2004, totodată, se impune promovarea unei căi de atac prin raportare și la art.13 din Cod Penal, astfel ”Secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție soluționează și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fata curților de apel”. Este vorba și de Dosarul 7935/P/2012 pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea în care sunt cercetat pentru a doua oară cu privire la fapte prevăzute de art.21 Cod Penal, actualmente dosarul se află pe rolul I.P.J. Tulcea, str. Spitalului nr.2, Jud. Tulcea, am data declarații în data de 22.11.2012. Mai solicit să fie alăturat și dosarul nr. 4089/327/2012 pe rolul Judecătoriei Tulcea, definitiv, cât și dosarul nr.7099/327/2012, Sentința penală nr.1317 a Judecătoriei Tulcea, impunându-se față de acestea aplicarea principiului unității pe baza căii de atac pe care o susțin în fața Î.C.C.J., totodată, să dea interpretarea în acest sens deoarece Sentințele și Deciziile care mă privesc în mai multe dosare penale s-au interpretat diferit, ajungându-se la soluții diferite, mai ales, în dosarul nr. 6657/327/2012, prin Decizia nr.1171/19.12.2012 pe rolul Curții de Apel Constanța. Jud. Constanța, fiind judecat pentru 291 Cod penal având la bază numai Rezoluția nr. 163/II/2/2010 din data de 04.02.2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea. Față de acestea su enunțate, menționez prevederile art.13 Cod Penal ” Aplicarea legii penale mai favorabile” , iar în acest sens, aceasta prevedere poate fi explicată prin faptul că ipoteza normei existente, respectiv Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat reprezintă numai un exemplu de aplicare a principiului general de realizare a profesiei, ci nu modul propriu-zis de înființare și înregistrare a persoanei juridice de interes public, pe care această normă se bazează conform art. 1 alin.1 coroborat cu art.47 alin.1 din acesta. În acest sens menționez că norma mai sus enunțată are ca scop crearea cadrului pentru exercitarea dreptului (meseriei) de avocat, însă nu reglementează modul de constituire (dobândire) și înscriere a persoanei juridice prin respectarea procedurii de verificare a legalității cererii de organele competente jurisdicțional, precum și de înscriere în Registrul special, pentru a deveni persoană juridică cu respectarea normelor constituționale (art.16 alin.2 din Constituție). Față de acestea, se impune aplicarea art.1 alin.1 indice 1 coroborat cu art.4, raportat la art.6 alin.1 indice 3, combinat cu art.8 alin.1, precum și alin.2 pct.2 indice 1-1, cât și art.7 alin.1 indice 1 și alin.2 din Ordonanța nr.26 din 30.01.2000 cu privire la asociații și fundații. Cu alte cuvinte, deci legiuitorul nu s-a putut gândi la situația de fapt pe care organul competent de aplicare a legii o soluționează prin analogie, în mod logic, aceste situații sunt cuprinse, din totdeauna în sfera de aplicare a acelui principiu general, întrucât Legea nr.51/1995 nu prevede modul și procedura de înființare a persoanei juridice și nici nu se aplică automat. Art .13 din Cod Penal, raportat la art. 68 alin.2 din Cod de procedură penală ”De asemenea este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unie fapte penale, în scopul obținerii unei probe” astfel art.13 din Cod Penal ne trimite la prevederile art. 4 Cod după care ”Este oprit judecătorului de a se pronunța, în hotărârile ce dă, prin cale de dispoziții generale și reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse”. Altfel spus, judecătorul nu se poate pronunța prin formulări generale în cazurile concrete pe care trebuie să le soluționeze, cum este cazul Rezoluției nr.163/II/2/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea, care face obiectul faptei prevăzută de 291 Cod penal ”Uzul de fals”și atât. În acest sens, a se vedea mai recent art.4 și art.5 din noul Cod civil și (art.15 alin.2 din Constituție). În toate aceste situații se impune aplicarea art.13 Cod penal,raportat la art.385 indice 9 alin.1 Cod proc.pen., pct.1, pct.9, pct.10, pct.11(având în vedere că eu am formulat apel și instanța recurs este contrar voinței clar exprimată de mine, iar activitatea judecătorească nu este niciodată spontană a îndeplini principiul art.2 alin.2 Cod proc. pen.), pct.14, pct.15, pct.17 și pct.17 indice 2, pct.19 și raportate la pct.21 Cod proc. pen., (nefiind citată U.N.B.R., succesoarea de drept a ”Baroului Constituțional Român” înființat de dl. Bota Pompiliu, în calitate de președinte). A se vedea Î.C.C.J. Completul de 9 judecători, decizia nr.92 din 06 martie 2006. Cât privește principiul autonomiei, prevăzut atât în art.1 alin 1, cât și în art.47 alin.1 din Legea 51/1995 în practică se cunoaște două forme: autonomia funcțională (tehnică) sau/și profesională și autonomia teritorială. Autonomia funcțională constată în recunoașterea posibilității pentru unele servicii ale asociațiilor profesionale, respectiv predestinate publicului larg și de interes public, de a beneficia de autonomie în domeniul lor de activitate, iar autonomia teritorială este cea prin care se recunoaște unităților (entităților) persoane fizice și juridice organelor administrative ale serviciului legal creat, astfel să aibă dreptul, în condițiile legii, de a se autoadministra cum este cazul persoanei juridice legal înființată în baza legii și în baza Constituției României de către dl. Bota Pompiliu. Din această perspectivă, autonomia profesională presupune existența respectării unor condiții de înființare legală a persoanei juridice în sens moral, precum și îndeplinirea unor exigente, cum ar fi: prezența unei colectivități naționale (grupare de persoane fizice consemnate și materializate într-un act constitutiv (contract) existența unor mijloace materiale și financiare puse la dispoziția asociațiilor profesioanale, a căror gestionare se realizează sub supravegherea acestei colectivități în cadrul U.N.B.R., cum este cel înființat de dl.Bota Pompiliu cu sediul în București, sector 3. Strada Academiei nr.4-6, ap.31. et.3, reprezentând autoritățile care conduc colectivitatea asociațiilor profesionale și stabilesc atribuții în rezolvarea problemelor asociației profesionale din care fac și eu parte fiind înscris în cadrul Baroului Tulcea, Jud. Tulcea înființat legal. Indiferent de compoziția, modul de organizare a asociațiilor profesionale ce se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, s-a statuat clar prin Decizia nr.1576/07.12.2010 a Curții Constituționale în M.Of. nr. 60 din 25.01.2011 cu privire la art.1, pag.13-14, în sensul că : ”Profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile legii și ale statului profesiei”, astfel art.2 alin2. din Constituție prevede că ”Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu” însemnând că autonomia nu este un drept al unie colectivități sau al unui grup retrâns de persoane, ci este un obiectiv politic de guvernare descentralizat al statului de drept (art.1 alin.3 din Constituție). De asemenea, trebuie subliniat că autonomia unei entități (unități) persoană juridică legal înființată, nu se opune autonomiei alteia, după cum nu poate fi mai largă decât alta. Admiterea unor asemenea concepte ca cele menționate de instanțele judecătorești împotriva asociației profesionale înființată de dl.Bota Pompiliu printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, ar însemna să se cauzeze o discriminare între cetățenii unie țări, în funcție de apartenența lor la o națiune română care promovează nerespectarea prevederilor art.1 alin.3 și 4 din Constituția României. Altfel spus, Statul Român nu le asigură colectivităților (asociațiilor profesionale legal înființate și prevăzute de art.9 din Constituție) autonomia necesară gestionării treburilor lor specifice, însă nerecunoscând nici faptul că ele se integrează ordinii constituționale, legale și juridice a statului român este foarte grav din partea organelor competente jurisdicțional. De asemenea, din cele menționate mai sus rezultă că statul român nu recunoaște existența colectivităților consacrată atât prin art.9 din Constituție, cât și prin dispozițiile art. 53 alin.2 din legea fundamentală, după cum nu recunoaște faptul că în interiorul lor aceste colectivități se administrează prin aleșii săi și cu resurse proprii, însă sub controlul de legalitate al autorităților competente jurisdicțional (Judecătoria Târgu-Jiu, urmate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timiș și Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani care au constata pin actele lor juridice de cercetare penală că barourile ”clasice” nu dețin acte de constituire sau de înființare legală) ale statului român, ceea ce nu rezultă un astfel de control inițiat ulterior de Ministerul Justiției se impune și aplicarea prevederilor art.1 alin.1, 3 și 5 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești aprobat prin hotărârea C.S.M., nr. 159 din 24.09.2004), deși s-a dovedit cert pe bază de cercetări penale efectuate de organele competente jurisdicțional care funcționează pe teritoriul statului român asupra structurilor organizatorice ale barourilor ”clasice” că nu dețin acte de înființare legală (act constitutiv sau statut) și nici nu s-au luat măsurile impuse de lege, cât timp s-a descoperit cert pin cercetările organelor Parchetului de pe lângă Judecătoria Timiș, Dosarul nr.4201/P/2006, cât și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani în Dosarul nr.492/P/2005, că au încălcat Constituția României și legile țării. Deși imorale cum sunt, structurile barourilor ”clasice” nedeținând acte de înființare legală, respectiv act constitutiv (contract) sau statut, după cum pare s-ar transforma cu acordul tacit al organelor competente jurisdicțional să funcționeze pe teritoriul statului Român, transformând astfel barourile ”clasice” în autorități de drept public ca cele asemănătoare instituțile statului (altele decât cele trei puteri), dar , mai mult, se pare că s-ar transforma în veritabile structuri statale independente, cu consecințe din cele mai dramatice pe plan național sau/și internațional, dacă avem în vedere că suntem stat de drept și membrii ai uniunii europene cu drepturi depline din 01.01.2007. Cum spuneam mai sus, Constituția, în art.1 alin.3, precizează foarte clar că România este stat de drept, iar în art 16 alin.2 din Constituție se arată că ”Nimeni nu este mai presus de lege”, iar în acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr.137/1994, publicată în M. Of. nr.23/1995, precum și în Culegere ... 1995, op. cit.,,pag.364-370. Față de acestea, principiul subsidiarității, apare ca un principiu general de organizare instituțională în subordinea căreia se află Baroul Tulcea, Jud. Tulcea, din cadrul U.N.B.R., înființat de dl. Bota Pompiliu, în care sunt înscris și eu, legal, totodată tinde să favorizeze baza în raport cu vârful, iar exercițiul responsabilităților instituției ierarhice trebuie să existe, adică să revină acelor persoane fizice ce se află la conducerea U.N.B.R., din care fac și eu parte. Astfel, judecata în primă instanță și în căile de atac, precum și cercetarea penală de organe mai mult sau mai puțin competente material, funcțional și după calitatea persoanei, au avut loc fără citarea legală a U.N.B.R., înființat de dl. Bota Pompiliu, cu sediul în București, Str. Academiei nr.4-6, sector 3, sc.B, et.3, ap.31. Totodată, principiul subsidiarității fiind un principiu de organizare instituțională trebuia respectat deoarece se aplică prioritar la raporturile dintre individ și instanța de judecată și apoi raporturilor dintre U.N.B.R., și subsemnatul Popa T. Nicolae, avocat, de organele competente de cercetare penală și apoi de instanțele de judecată competente, care, erau obligate și trebuiau să citeze legal toate părțile responsabile în cauză, în vederea răspunderii persoanelor pe scara instituției ierarhice. Întrucât principul subsidiarității figurează ca principală regulă a statului de drept și ca urmare a valențelor sale deosebite în luarea măsurilor de răspundere penală în cauză, el asociindu-se valorilor de eficiență, libertate și justiție, a fost omis. Totodată, judecătorii care au judecat cauzele prin exces de putere au trecut în domeniul altei puteri constituite în stat, contrar prevederilor art.1 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești și/sau contrar cu art.1 alin.3 și 5 și raportat la art.2 alin.2 din Constituția României. Astfel, drepturile persoanelor juridice în cauză, ca și persoane fizice nu pot fi apărate, după cum nici nu putem apăra autonomia lor prin utilizarea principiului constituțional potrivit căruia ”orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime”, conform art. 21 din Constituția României raport la art. 52 alin.1 din aceasta. Această nouă normă constituțională, în concordanță și cu prevederile art.1 din Carta europeană privitor la protecția legală a autonomiei, prin care se stabilește că autoritățile administrației publice de stat, în cazul meu Baroul Tulcea fiind persoana juridică legal înființată în cadrul U.N.B.R., al cărui președinte este dl.Bota Pompiliu, trebuie să dispună de tot dreptul de a recurge la justiție în scopul asigurării liberului exercițiu al competențelor lor și al respectului principiilor de autonomie care sunt prevăzute de legislația internă. A se vedea art.3 din Carta Europeană fașă de care România a devenit parte prin Legea de ratificare nr.199/1997 și Decretul Președintelui României nr.131/1997, ambele publicate în M.Of. nr.331/26.11.1997. De asemenea, conform art. 9 din Constituție raportat la art.53 alin.2 din Constituție se poate aprecia că legea fundamentală a ”intenționat” această ”interdependență” a asociaților profesionale specifice chiar și profesiei de avocat prin art.1 alin.1 și a art.47 alin.1 din Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, totodată revenindu-i menirea de a crea cadrul organizării și funcționării acestui sistem ”liber și independent, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile legii și ale statutului profesiei” ceea ce s-a statuat prin Decizia nr.1576/07.10.2010 a Curții Constituționale în M.Of. nr.60/25.01.2011, pag, 13-14. A se vedea art.147 alin.4 Constituție. De altfel, acolo unde legiuitorul constituant a dorit să sublinieze o trăsătură caracteristică asociațiilor profesionale a făcut-o prin art. 9 din Constituție în sensul că: ”asociațiile profesionale se constituie și își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor” așa cum se arată apoi în textul prevederilor art. 53 alin.2 din Constituție, legiuitorului revenindu-i misiunea de a dezvolta această trăsătură specifică oricăror entități, precum și asociațiilor profesionale de orice fel prin stabilirea modalității de constituire organizării, funcționării și/sau individualizarea competențelor fiecărei autorități ce alcătuiesc persoane juridice morale și legal înființată sub denumirea de U.N.B.R., de către dl.Bota Pompiliu, astfel citez: ”Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura poate să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminator și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății”. Persoana juridică numită U.N.B.R. înființată de dl. Bota Pompiliu fiind unică în ce privește legalitatea și moralitatea entității, se bucură de un statut autonom așa cum este consfințit în art.1 alin.1 coroborat cu art. 47 alin.1 din Legea 51/1995, precum și de Decizia 1576/25.01.2011 prin care s-a statuat de Curtea Constituțională, adică potrivit cărora deliberează asupra intereselor specifice membrilor săi și hotărăște asupra modului lor de realizare a profesiei de avocat, ceea ce înseamnă că se face fără amestecul altei/altor autorități publice de stat și de drept public sau autorități private, persoane juridice si persoane fizice, ori chiar ale unor judecători sau avocați, care, ne contestă dreptul continuu în mod discriminator, nelegal și netemeinic. Unele date și informații cu privire la disfuncțiuni în sistemul de justiție sunt de notorietate, astfel au fost și sunt exprimate public de autoritățile statului la vârf, arătându-ne chiar și modul de sărăcie la care s-a ajuns la nivel național și internațional datorită politicienilor și nu numai, iar dacă ne raportăm la nevoile și posibilitățile precare ale cetățenilor este cert că ei, oamenii simpli, nu pot face față proceselor și sumelor exorbitante cerute de unii avocați, totodată apelează la alte alternative ”dezavantajoase” deoarece nu au de ales, deși oamenii simpli și săraci își doresc să rezolve problemele procesuale sau/și procedurale, aflându-se pe rolul instanțelor de judecată cu voia sau/și fără voia lor, sunt implicați în toto felul de procese civile, contravenționale sau penale fie în calitate de pârâți sau/și reclamanți, și cu atât mai mult, sunt nevoiți să fie protejați și apărați cu cât mai puțini bani. În acest sens statul este obligat și trebuie să asigure și alte alternative, încât toți oamenii să poată apela mai ușor la serviciile unor avocați în funcție de puterile lor financiare, dar și de nevoile fiecăruia dintre ei, astfel apelând și la avocați din cadrul barourilor înființate legal de dl.Bota Pompuliu, pot satisface nevoile lor mai ușor și cu bani puțini. Izvoarele dreptului persoanei juridice U.N.B.R., înființată de dl. Bota Pompiliu sunt: izvorul de drept în sens material și izvorul de drept în sens formal, ambele îndeplinite în prealabil de acesta. Prima accepțiune reprezintă condițiile materiale ori relațiile exterioare ale dreptului de înființare a persoanei juridice care determină acțiunea legiuitorului exprimată în art.1 alin.1 și art.47 alin.1 din Legea nr.51/1995 generând reguli ce izvorăsc din necesități practice în domeniul autonomiei fiecărei persoane juridice legal înființată, pe măsura dezvoltării economice, pluralității și democrației sociale în țara noastră, care generează nemijlocit, unele mutații ale însuși dreptului consfințit de art.1 alin.3 și 5 din Constituției, iar acestea apar în virtutea caracterului asupra dreptului constituțional față de celelalte resurse ale dreptului românesc determinând implicit schimbări profunde și în planul înființării asociațiilor profesionale conform art. 9 din Constituție. Cea de-a doua accepțiune , reprezintă forma de exprimare a regulii de drept, anume forma exterioară sau forma juridică de manifestare a voinței persoanelor juridice, multiplicarea în exemplarele necesare a actului constitutiv sau/și statutului, legalizarea lor și prezentarea acestor documente în fața organelor competente jurisdicțional pentru a se lua hotărârea finală în baza emiterii actului final de procedură sau/și actului procesual denumit hotărâre judecătorească definitivă, acestea fiind denumite generic, sursele formale ale dreptului persoanei juridice de a lua ființă în baza îndeplinirii acelor forme și procedee prealabile ale persoanelor juridice, reprezentând acte autentice și legalizate de organe competente prin care s-a exprimat voința lor personală în acest sens. Cât privește regulile de drept specifice acțiunii ce urma a fi îndeplinită în sensul înființării de ”barouri și notariate” în cadrul persoanei juridice ”Figaro Potra - Alba Iulia” entitate legal înființată de dl.Bota Pompiliu, înregistrată în Registrul asociațiilor și fundațiilor la Judecătoria Târgu - Jiu sub nr.15 din 21.08.2003, dosarul nr.79/PJ/2003, s-a înființat Baroul Constituțional Român Deva, prin Sentința civilă nr.281 din 03.02.2003, și rog a se alătura dosarul anterior enunțat cu toate actele ce conține acesta, conform art.335 alin.2 Cod proc. penală și art.337 cod proc. penală potrivit principiului subsidiarității, precum și autonomiei prevăzută de art.1 alin.1 coroborat cu art. 47 alin.1 din Legea nr.51/1995, totodată, rog a se alătura și dosarul nr.7265/55/2007 al Curții de Apel Suceava, astfel, a se vedea Sentința penală nr.324 din 08 septembrie 2008, Definitivă. Ca atare, numai astfel izvoarele dreptului persoanei juridice de interes public înființată sub forma asociației profesionale sub denumirea de ”Baroul Constituțional Român”, înființat de dl. Bota Pompiliu, reprezintă modalitățile de exprimare a normelor dreptului constituțional și lega, care, trebuie clarificate de instanță deoarece a necesitat modificări or, a fi cunoscut modul cum s-au stins unele raporturi de drept profesional cu privire la acest Barou Constituțional Român, anterior enunțat, întrucât altfel nu aveam cum să exercit eu calitatea de avocat, organizând activități din sfera categoriilor asociațiilor profesionale specifică activității avocațiale autonome, totodată, specifice izvoarelor dreptului persoanei juridice înființată de dl.Bota Pompiliu sub forma de 42 de barouri județene și apoi să vedeți și cum s-a trecut de la Baroul Constituțional la U.N.B.R., spre deosebire de barourile ”clasice” care nu dețin acte de înființare, respectiv act constitutiv sau statut, deoarece nu au putut prezenta niciun act în fata organelor Parchetului de pe lângă Judecătorie Timiș, dosarul nr.4201/P/2006, și în fața organelor competente al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, dosarul nr.493/P/2005, astfel încă de atunci s-a confirmat oficial, că domnul Bata Pompiliu, deține acte de înființare legală a U.N.B.R., moral, spre deosebire de izvoare ale dreptului avocaților din barourile ”clasice”, care, nu dețin acte. Mai mult, modul de înființare al U.N.B.R., cât și barourile înființate de dl.Bota Pompiliu sunt reprezentate prin excelență, izvoare scrise de autoritățile competente jurisdicțional să funcționeze în anumite teritorii ale statului român, mai ales că, normele dreptului asociațiilor profesionale izvorăsc din editarea făcută în toate materialele probatorii din dosarul nr. 4201/P/2006 al Parchetului de lângă Judecătoria Trimis, precum și din dosarul nr. 493/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani, ca temi juridic statuat și cu putere de lucru judecat în baza cercetărilor autorităților publice competente ale statului român, conform unor reguli scrise cu mul timp în urmă, și sub forma puterii de lucru interpretat având la bază prevederile constituționale și prevederile legilor în vigoare până la acel moment. Aceasta însă nu exclude și alte categorii de izvoare, cum ar fi: decizia C.C.R., nr.1576/25.01.2011, anterior enunțată, sau hotărârile prezumtiv legale și jurisdicționale, cum este decizia nr.425/08.09.2008 a Curții de Apel Suceava, dosar nr.7265/55/2007, raliindu-se astfel puterea unor opinii exprimate deja, după cum în doctrină nu se poate da alte soluții și hotărâri contrarii, în afara prevederilor consfințite de art.15 din Legea nr.304/2004 și art. 129 din Constituția României, raportate la art.53 alin.2 din Constituție. Prin urmare, izvoarele dreptului persoanei juridice, respectiv barourile în număr de 42 cu reprezentare în toate județele țării, precum și U.N.B.R. al cărui președinte este dl.Bota Pompiliu, le vom găsi preponderent în sursele scrise ale dreptului exprimat clar de organele competente jurisdicțional pe teritoriul statului român integrate dreptului pozitiv legal și moral. Așadar, vă rog să identificați normele juridice (art.1 alin.1, raportat cuart 47 alin.1 din Legea nr.51/1995 și altor norme privind descentralizarea profesiei de avocat într-un ”stat de drept, democratic și social, în care democrația omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate”, cât și specifice dreptului asociației profesionale privind activitatea de avocat în cadrul căreia funcționez și eu. În cele mai variate acte juridice eu am fost cercetat penal în mai multe dosare, unele dintre ele, fac obiectul dosarelor penale sus enunțate, materializate în diverse forme fie de organele Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fie de pe lângă Parchetul Tribunalului Tulcea sau/și Parchetul de pe lângă Judecătoria Tulcea, apoi judecat de instanțele de judecată, mai mult sau mai puțin competente, fără a le confrunta însă toate dosarele cu celelalte de bază ce conțin motivarea de persoană juridică legală și morală, autonomă, independentă și legal denumită de U.N.B.R., înființată de dl. Bota Pompiliu, al cărui președinte este, s-a omis cercetarea și citarea sa legală, în condițiile în care eu am prezentat toate actele pe care le dețin personal, totodată, nu s-au cunoscut celelalte denumite statut și act constitutiv, care, poate cuprind și alte norme juridice de natură deosebită în îndeplinirea obiectivelor propuse a fi îndeplinite de persoana juridică, Baroul Constituțional Român și apoi transformată legal în Uniunea Națională a Barourilor din România, astfel aparținând dreptului constituțional, legal și civil, cât și dreptului financiar sau/și dreptului muncii și/sau altor norme europene adoptate de țara noastră, devenită membră a Uniunii Europene cu drepturi depline, constituindu-se și în izvoarele dreptului aplicabil exclusiv țărilor membre cu drepturi depline datorită întinderii obiectului drepturilor țărilor membre conform Cartei europene potrivit principiului subsidiarității care ”funcționează ca principală regulă a societății civile” în România, asociindu-se valorilor de eficiență , eficacitate, promptitudine, libertate și profesionalism pentru o mai bună funcționare a justiției. A se vedea art. 3 din Legea 195/2006 potrivit căreia principiul subsidiarității constă în (comunitate teritorială), reprezentând chiar o grupare profesională membră unei rezidențe, asociații, un tip de organizare socială, într-un spațiu delimitat, clar și o rețea de interese, structură ierarhică de pildă U.N.B.R. înființat de dl.Bota Pompiliu. Mai întâi, datorită noțiunii și întinderii obiectului dreptului prin înființarea celor 42 de barouri în baza emiterii a 42 de decizii, știut fiind că dintre sursele scrise ale dreptului de organe competente jurisdicțional sunt admise ca izvoare ale dreptului, acele surse care cuprind norme juridice generale, obligatori (art. 1 alin. 3 si 5 din Constituție, raportat la art. 15 din Legea 305/2004 și art. 129 din Constituția României) sub a căror incidentă cad toate relațiile sociale ce compun obiectul dreptului nostru de a exercita profesia de avocat conform art. 1 alin.1 coroborat cu art.47 alin.1 din Legea 51/1995. Ca atare, însăși întinderea obiectului dreptului persoanei juridice denumită U.N.B.R., este vizibil exprimată în actele procedurale de cercetare ale procurorilor de pe lângă Parchetul de pe lângă Judecătoria Timiș și Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani, în raport cu obiectul dreptului nostru, s-a statuat că U.N.B.R., dl. Bota Pompiliu, deține acte de înființare legală a persoanei juridice de interes public cărei sferă vizează activitatea de avocat la nivelul tuturor localităților reședință de județ din țară ale statului român, atât entitatea centrală sau/și cele teritoriale, reprezintă entități autonome, independente, libere, egale și morale. În al doilea rând, întrucât principiul autonomiei persoanei juridice ”Figaro Potra” având drept de a înființa ”barouri și notariate” se admit ca izvoare ale dreptului în exercitarea profesiei de avocat, decât Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, stricto sensu, care nu înființează persoane juridice denumite barouri și U.N.B.R., ca act specific emis de autoritatea legiuitoare pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și în plan secundar referindu-se la modul de sancționare a unor categorii de persoane care nu sunt înscrise și nu fac parte dintr-un barou legal constituit (art.25 alin.1 Legea 51/1995), persoanele fizice sunt obligate, totodată, sunt menite astfel a organiza executarea legii specifice în limitele prevăzute clar. În concluzie, având în vedere poziția autorităților publice competente jurisdicțional ale statului român de la care emană, implicit forța juridică, izvoarele dreptului persoanei juridice înființată de dl.Bota Pompiliu sunt: 1) Constituția României-izvorul fundamental al dreptului persoanei juridice denumită Baroul Tulcea. Jud. Tulcea din cadrul U.N.B.R., înființat de dl.Bota Pompiliu, dată fiind organizarea legală și morală, precum și originea constituțională a normelor juridice ale dreptului specific pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, reprezintă entitatea juridică cea mai autentică. Se cuvine menționat în acest sens, faptul că normele constituționale reglementează relațiile specifice asociației profesionale prin art. 9 din Constituție și altor norme de drept denumite raporturi cu dublă natură juridică, constituind în ansamblul lor, prevederi clare de înființare a persoanei juridice (art.1 alin.1,art.4, art.6, art.7 și art. 8 din O.G.nr.26/ 30.01.2000) explicând de-o manieră directă fără a se confunda cu mijlocirea organelor specifice de drept public. Totodată, hotărârile judecătorești, definitive și irevocabile care au fost date în limitele exercitării art.15 din Legea nr. 304/2004 și art.129 din Constituție, toate acestea fie hotărâri civile sau/și penale, reprezentând izvorul principal al dreptului autorităților pe teritoriul unui stat să funcționeze drept, egal și moral cum au fost înființate de organele legiuitoare competente a emite legi în stat să funcționeze instanțe jurisdicționale competente în slujba sa, conform art.1 alin.3 din Regulamentul de organizare interioară a instanțelor judecătorești sub nr.159 din 24 septembrie 2004, cu modificări în M. Of. nr.14 din 05.01.2005. Astfel, vom identifica în carul actului fundamental al statului român, norme constituționale privitoare la organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de stat având caracter și limitele manifestării principiului autonomiei în contextul controlului statului exercitat asupra tuturor instituțiilor legale conform art.1 alin.5 din Regulamentul C.S.M., anterior enunțat, după cum și o serie de dispozitive constituționale (art.2 alin.2 din Constituție) statuând în materia drepturilor și libertăților cetățenilor (art.1 alin.3 și 5 coroborat cu art. 29 și art. 53 alin.2 din Constituție) cât și art.135 alin.1 din legea fundamentală consacrat în domeniul autonomiei financiare a statului, care sunt de altfel, acele norme juridice ce fundamentează baza constituțională a dreptului tuturor persoanelor juridice ca entități legal înființate ca și asociațiile profesionale așa cum a fost enunțate mai sus. Din categoriile de legi pe care Parlamentul are obligația de a le adopta, în conformitate cu dispozițiile art.73 din Constituție, dincolo de legile constituționale, subînțelese, legile organice ce are o importanță aparte, întrucât ele statuează asupra organizării și funcționării autorităților de drept public, explicând sau/și dezvoltând principiile și regulile constituționale, au drept obiect relațiile sociale fundamentale pe teritoriul statului român. Conform prevederilor art.115 alin.1 din Constituția României, republicată, prin Ordonanțe de Guvern pot fi adoptate norme numai în materiile rezervate legii ordinare, cum este Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu alte cuvinte, alte norme decât în materiile rezervate legii ordinare ce privesc instituții de drept public, în măsura în care deja sunt cunoscute norme care au reglementat anterior unele raporturi privitoare sferei specifice profesiei de avocat. Principiul autonomiei persoanele juridice legal constituită și din punct de vedere moral este întemeiată pe principiul fundamental care generează entitatea, drepturile și libertățile prevăzute de art.1 alin. 1 din Legea 51/1995 coroborat cu art. 47 alin.1 din aceeași lege în limitele activităților de organizare și exercitare a profesiei se avocat potrivit normelor legale și constituționale care constă în dreptul persoanei juridice U.N.B.R. înființat de dl.Bota Pompiliu, după cum mai recent s-a statuat de Curtea Constituțională prin Decizia nr.1576/25.01,.2011, principiu ce atrage după sine aplicare a prevederilor art.147 alin.4 din Constituție coroborat cu art.1 alin.3 și 5 din Constituție, raportat la art.53 alin.2 din Constituție, precum și privitor la descentralizarea structurilor profesionale privind activitatea de avocat, încât aceasta trebuie să se exercite în interesul general al tuturor oamenilor dintr-o societate, în mod egal, pe întreg teritoriul țării pe baza principiilor autonomiei consfințite în art. 47 alin.1 din Legea 51/1995 consacrat și în art.16 alin.2 din Constituție. Totodată, Curtea Constituțională privind un drept, s-a pronunțat prin decizia nr.1576 din 25.01 2011 și în ce privește descentralizarea activităților specifice profesiei de avocat fiind un sistem care implică autonomia acestei profesii raportându-ne la persoana juridică care reprezintă și o consecință a unor premise de ordin politic, economic și mora, cât și de ordin intern și extern ce vine să prefigureze intervenția unei ”transformări” la nivelul dreptului privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat de natură să determine o cristalizare a unor noi structuri morale ca și subramură a sa, menită a reflecta și a explica, riguros, relațiile sociale ale momentului într-o societate democratică (art.1 alin.3 din Constituție), dar și aspirațiile societății românești moderne. Din acest punct de vedere, demersul meu așa cum a fost promovat într-o cale de atac conform prevederilor art. 385 indice 9 punctul 21 din Cod de procedură penală reprezintă însăși evoluția persoanei fizice independente în cadrul U.N.B.R. înființat legal de dl. Bota Pompiliu, cetățean Român, perceput în special ca un infractor in baza unei hotărâri judecătorești netemeinice si nelegale, care, încalcă principiile prevăzute de art. 15 Legea 304/2004 principiile organizării judiciare si art. 129 din Constituție raportate la art. 1 alin. 3 si 5 din Constituție privind statul de drept în România, coroborate cu art. 2 din Constituție privind ”Suveranitatea națională aparține poporului român” cât și alin.2 din același articol, combinat cu art. 53 alin. 2 din Constituție sub aspectul democrației si calității țării noastre de membră a Uniunii Europene. Într-o viziune ce antrenează analiza principiului succesiunii regimurilor politice care mai de care nedemocratice, după cum au fost calificate recent de reprezentanți importanți din cadrul Uniunii Europene sau/și de Președintele României Traian Băsescu cu ocazia la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea președintelui Băsescu, cât si după aceea de organizații importante de Comisia de la Viena, afirmând clar perioada critică și nedemocratică prin care noi trecem si azi, după 23 de ani de ”democrație”, sensurile principiului autonomiei profesiei de avocat s-au multiplicat și diversificat, căpătând cu fiecare act normative sus enunțat în această materie, o consecință tot mai aprofundată și fundamental consfințită prin decizia nr.1576/25.01.2011 este o dovadă a recunoașterii acestei entități umane stă si Constituția (art.4 și art.40 alin.1) astfel dl. Bota Pompiliu, în calitate de președinte, a înființat legal persoana juridică de interes public sub denumirea de ”Figaro Potra” din care s-a desprind entitatea U.N.B.R., îndeplinind condiții de moralitate si constituționalitate ce asigură satisfacerea intereselor material ale autorului din partea Ministerului Justiției ca dovadă a obținerii înregistrării sub nr.15.677 din 23.01.2002 privind Uniunea Avocaților din România, apoi sub nr. 105.547 fiind înregistrat la O.S.I.M roba de avocat, sub nr. 103.621 capătă denumirea de U.N.B.R. și sub nr. 103.622 denumirea Baroului București din 29.04.2004 și cu toate aceste într-un stat de drept cum este România de azi după 23 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, nu suntem recunoscuți de unii judecători, de unii procurori și de avocații din barourile ”clasice” care nu dețin acte de înființare legală după cum s-a constatat cu mult timp în urmă de organele competente jurisdicțional din Parchetele sus enunțate. Astăzi descentralizarea activității profesionale de avocat îmbracă forma cea mai pregnantă prin sensurile ei intr-o manieră modernă si datorită unor judecători și a unor procurori onești care au judecat în dosarele sus menționate, totodată, corelându-se ușor valorilor si exigențelor europene și legalității interne in materie, asistam la exprimarea clară a autonomiei în art. 47 alin. 1 din Legea 51/1994 republicată, reprezentând un veritabil drept subiectiv recunoscut și pe cale constituțional a tuturor persoanelor juridice, respectiv asociațiilor profesionale din România, revenim în actualitatea prevederilor Deciziei 1576/07.12.2010, a C.C.R. privind autonomia profesiei de avocat concomitent adoptării hotărârii și publicării ei în Monitorul Oficial sub nr. 60 din 25.01.2011, ne arată clar, care este calea democrației în România, aceasta reprezintă în opinia mea cheia întregului drept consfințit de art. 2 alin. 2 din Constituția României, element, esențial ca și fundamentul în jurul căruia guvernează o serie de alte norme juridice speciale plasate sub semnul unei dinamici accentuate privind art. 1 alin 1 din Constituție coroborat cu art. 147 alin. 4 din Constituție. Mai ales că, autonomia profesională reprezintă un drept fundamental care se bucură de entitățile profesionale avocațiale consfințite și recunoscute de către legiuitorul statului român printr-o normă specială de natură obligațională și din punct de vedere constituțional (art. 1 alin. 5 din Constituție coroborat cu art. 47 alin. 1 din Legea 51/1995) trebuie percepute deopotrivă ca o garanție a prevederilor art. 1 alin. 3 din Constituție coroborat cu art. 9 din Constituție, dar și ca pe un element de indivizibilitate în dezvoltarea vieții sociale și promovarea valorilor individual - umane de la nivelul tuturor localităților statului din România. De la art. 51 consfințit de Constituția României în anul 1991 și ulterior în cea revizuită prin art. 1 alin. 5 după anul 2003 se poate vorbi și de consacrarea autonomiei asociațiilor profesionale prin art. 9 din Constituție până azi, la o perioadă de peste 23 de ani, sensurile principiului autonomiei profesionale s-au multiplicat și diversificat căpătând cu fiecare act normative sus enunțat în materie, o consecință tot mai aprofundată și fundamental consfințită inclusiv de C.C.R. prin decizia 1576/25.01.2011. Conținutul principiului autonomiei consfințit prin aceasta decizie a C.C.R., precum și prin art. 47 alin. 1 din Legea 51/1995 modificată și completată ulterior, cuprinse în aceste dispoziții, autonomia profesiei de avocat este nu numai organizațional, liberă și independentă cum prevede art. 1 alin .1 din Legea 51/1995 după cum este exercitată pe baza și în limitele legii și ale deciziei 1576/7.12.2010 , ci ea privește organizarea, competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care potrivit legii, aparțin persoanei juridice legal înființate și îndeplinind condiții de moralitate reprezentând totodată dreptul și capacitatea efectiva a persoanei juridice prevăzută de art. 42 cod proc. civil pe care am enunțat-o mai sus, din care fac parte și eu în cadrul Baroului Tulcea, jud. Tulcea, înființat de U.N.B.R., mai înainte enunțat, are dreptul de a gestiona în numele și în interesul persoanelor fizice legal create și autorizate pe care le reprezintă chiar și în instant dl. Bota Pompiliu, în calitate de președinte, ales în condițiile legii. Ca exemplu, rog a se vedea art. 2 și 3 pct.1 din Carat europeană a autonomiei locale, Convenție a Consiliului Europei intitulată inițial : Carat Europeană : Exercițiul autonom al puterilor locale, 15 octombrie 1985, Strasbourg, Conseil de l Europe, Secțion des publications,1986, precum și Legea 195/2006 a abrogate Legea nr.339/2004 privind Legea-cadru privind descentralizarea, publicată în M. Of. Nr.668 din 26.07.2004, potrivit căreia conceptul de autonomie semnifica dreptul și capacitatea efectivă a entităților legal înființate de a rezolva și de a gestiona în cadrul legii sub propria lor responsabilitate și în interesul indivizilor persoane fizice reprezentând cabinete individuale de avocatură cât toate problemele lor chiar și în fața instanțelor de judecată. O parte importanta a documentelor în baza cărora funcționează toți membrii săi, cât și a problemelor persoanei juridice de interes public, care se confruntă fiecare dintre noi în localitățile din țară sunt acele responsabilități ce revin persoanei juridice legal înființată și ”rânduiesc capacitatea sa sau organizarea lor”(art.42 Cod civil), ce subliniază apropierea și uneori identificarea celor doua prevederi sau/și dacă mă refer la art. 1 alin . 1 coroborat cu art. 47 alin. 1 din Legea 51/1995 precum și la decizia C.C.R. 1976/25.01.2011 cât și la principiul subsidiarității drepturilor consfințite în forma modernă a principiului ca atare privind asociația profesională care trebuie să funcționeze autonom. Popa T. Nicolae popatnicolae@yahoo.com 0749020799

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 30.09.2022 – Premiu pentru procurorul Nita, palma pentru judecatoarele Panioglu si Gulutanu (Galerie foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva