25 September 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

INTERVIU - Titus Corlatean, senator al Romaniei: „Justitia romana functioneaza intr-un picior! Constituirea actuala a CSM poate fi afectata de nulitate!”

Scris de: Adina A. STANCU - V. RASCANU | pdf | print

15 May 2011 12:01
Vizualizari: 8011

Senatul Romaniei este un pilon al Legislativului extrem de important. In malaxorul in care se fac legile Romaniei sunt insa mari sincope in ultima vreme, mai ales de cand Executivul conduce Romania prin ordonante si prin asumarea raspunderii, raspundere pentru care nimeni, niciodata, nu a fost sanctionat. Pe de alta parte, la Senat s-a blocat si alegerea reprezentantilor societatii clivile in Consiliul Superior al Magistraturii, care de mai bine de patru luni functioneaza fara acesti doi membri ai societatii civile in interiorul schemei. Din aceste motive, dar si pentru ca la ora actuala se vorbeste de infiintarea unui institut international al Drepturilor Omului, am solicitat senatorului Titus Corlatean (foto) diplomat si profesor de Drept, cateva raspunsuri legate de drumul pe care bajbaie Justitia romana.


Domnule senator, ce se intampla in Senatul Romaniei si cine este vinovat de tergiversarea de peste 3 luni de zile a alegerilor reprezentantilor societatii civile pentru CSM? Senatul Romaniei ar fi trebuit sa puna in acord hotararea sa cu Decizia Curtii Constitutionale si lucrul acesta trebuia sa se intample in 45 de zile. Automat, dupa trecerea celor 45 de zile, se revine automat la situatia anterioara deciziei Curtii. Asta ar inseamna ca, pana la aceasta ora, CSM sa o aiba deja ca membru pe Corina Dumitrescu. Deci....

La intrebarea ”ce se intampla in Senat”, se intampla un lucru care nu este deloc in regula, nici din punctul de vedere al legii, si nici din punctul de vedere al interesului ca puterea judiciara sa beneficieze de intrarea in legalitate si o functionare corecta a CSM. Si aceasta pentru un lucru extrem de simplu, majoritatea parlamentara, in primul rand grupul senatorial PDL au un interes extrem de concret, respectiv desemnarea de catre Senat a unor membrii CSM loiali din punct de vedere politic actualei puteri, aceasta majoritate a impus dupa cele doua decizii cunoscute ale Curtii Constitutionale un vot selectiv cu privire la judecatorii alesi sau validati, propusi anterior de adunarile generale ale magistratilor o selectie convenabila actualei puteri si care incalca principiul stabilit de legea romana in vigoare, potrivit caruia Senatul trebuia sa valideze lista in ansamblul sau, propusa de adunarea generala a magistratilor. Pentru ratiuni de compromis ce tin de necesitatea functionarii totusi a unui CSM intr-o perioada importanta pe linia colaborarii cu UE (evaluarea MCV) aceasta solutie, sustinuta de o majoritate in acel moment in Senat a fost in final acceptata. Pe de alta parte, actuala putere a refuzat cu incapatanare sa faca un lucru mult mai simplu, respectiv asa cum spuneati si dvs, sa puna de acord decizia CCR cu o noua decizie a Senatului, respectiv o simpla confirmare a acelei parti a listei votata anterior de Senat in ceea ce priveste reprezentarea societatii civile in CSM si care nu a fost considerata neconstitutionala. Atat in plen, cat si in Biroul Permanent al Senatului, am constatat direct si personal blocajul instituit de grupul PDL si de majoritatea parlamentara fara niciun fel de argument si fara niciun fel de justificare, altele decat cele mentionate de o maniera informala, pe coridoare, respectiv dorinta unui targ, a unei negocieri, in care interesele PDL sa fie reflectate cu privire cel putin la o parte a listei continand reprezentantii societatii civile in CSM. Le-am explicat si personal ca decizia CCR nu este negociabila, ca acest lucru - reconfirmarea doamnei Corina Dumitrescu - pana la urma, din punct de vedere constitutional a devenit valabil dupa scurgerea termenului constitutional de 45 de zile si respectiv ca insasi constituirea initiala, in mod oficial, a CSM poate fi afectata de nulitate, si in consecinta, toate deciziile luate dupa acel moment, daca nu se considera retroactiv valabila confirmarea initiala a dnei Corina Dumitrescu, in baza votului initial a Senatului. Nestiinta juridica si orbirea politica i-au facut incapabili pe liderii PDL si ai majoritatii parlamentare din Senat sa intelega aceste argumente juridice de bun simt. Rezultatul il vedem si astazi, nu exista inca un CSM cu adevarat functional, conducerea grupului PDL din Senat anuntandu-ne ca, pana dupa „marele congres” al PDL din 14 mai, nu intentioneaza sa adopte vreo decizie! Consider o bataie de joc la adresa independentei justitiei aceasta conduita politica a celor care astazi conduc Romania!

Sunteti politician, dar si profesor de Drept. Cum vedeti Justitia din Romania la aceasta ora? Ce ii lipseste pentru a deveni o Justitie europeana?

Justitia romana functioneaza intr-un picior, cu resurse inca limitate, alocate de stat, cu o independenta permanent stirbita de interferenta si comanda actului politic de putere, si cu un corp al procurorilor condus la cel mai inalt nivel, si ma refer atat la Parchetul General, cat si la DNA, pe considerente de ordin politic. Ne facem iluzii ca vom avea o Justitie cu adevarat independenta si functionala, cata vreme, de exemplu, primesc informatii privind intalniri in separeul unui restaurant la Arges, intre un important lider judetean PDL si procurori marcanti ai structurilor locale, legatura cu un caz deja faimos din Arges, cata vreme am confirmarea unor discutii telefonice intre persoane importante din conducerea CSM si presedintele, la acel moment plecat din tara la Bruxelles etc... si cata vreme Procurorul General se face ca ploua atunci cand apar elemente extrem de consistente care ar fi generat macar dorinta idealista de a-si pune intrebari cu privire la indicii clare de coruptie din sanul actualei puteri, iar domnia sa straluceste prin tacere si absenta...

Mai exista separatia puterilor in stat, de vreme ce societatea este condusa prin ordonante de urgenta?

Separatia puterilor in stat a devenit extrem de relativa sub regimul de putere al lui Traian Basescu, in ultimii sapte ani. Exista exemple nenumarate, cunoscute de opinia publica. Una din motivatiile acestei afirmatii o constituie si incalcarea grosolana a competentei de legiferare care ar trebui sa apartina, chiar si in „tara lui Traian Basescu”, Parlamentului. Inflatia de angajari ale raspunderii Guvernului in fata Parlamentului (poate il informeaza cineva pe premierul Emil Boc ca institutia „asumarii raspunderii” nu exista in Constitutia Romaniei) reprezinta exemplul cel mai clar al incalcarii separatiei puterilor in stat, al simptomului de lipsa de cultura democratica a actualei puteri si, nu in ultimul rand, a unei Curti Constitutionale romanesti care, in actuala structura, se umple de penibil, acceptand aceasta procedura la infinit, si incalcandu-si propria jurisprudenta anterioara, pusa in evidenta inclusiv in prima decizie pe marginea mult-discutatei legi a educatiei. Exceptia s-a transformat in regula in „tara lui Traian Basescu”, iar practica democratica s-a transformat intr-o exceptie.

Ati lucrat o perioada adjunct al ambasadorului Romaniei la Strasbourg. Pesemne ca din aceasta postura ati cunoscut mai bine mentalitatea magistratilor de acolo si a politicienilor din Uniune. Considerati ca observatiile Comisiei Europene, atunci cand realizeaza rapoartele pe MCV corespund realitatii din Romania? S-ar putea spune ca aceste rapoarte sunt o oglinda a realitatii romanesti cu imagini trunchiate?

Aceste valori corespund numai partial realitatilor juridice romanesti. Expertii Comisiei Europene isi au propriile lor limite, inclusiv, s-a constatat nu o data, o anumita incapacitate de a intelege, legislativ si institutional, ce se intampla in tara noastra. Sistemul birocratic de la Bruxelles a preluat nemestecat, uneori chiar pe considerente de afinitate politica, legate de afilierea sefilor de la Bruxelles si Bucuresti la acelasi grup politic european (PPE), motivele invocate in 2005 de cei care conduceau atunci Romania cu privire la directia „reformei” in Justitie. Unele din aceste lucruri s-au perpetuat de la an la an, se regasesc in continuare nedigerate in rapoartele de etapa ale Comsiei Europene, inclusiv prin deja celebrele copy-paste, privind „activitatea remarcabila” a procurorilor DNA si respectiv, „profesionistilor” din ANI, evaluari pe care le veti regasi, practic, fara nicio modificare in toate rapoartele CE din ultimii ani. Desi, in Romania, stim bine ca realitatea este diferita si ca, de exemplu, ANI nu a binevoit, pana in oprezent, sa prezinta un raport de activitate Senatului, inclusiv cu privire la modul in care foloseste resursele bugetare importante alocate, in raport cu rezultatele modeste ale activitatii sale. As fi tare curios sa stiu daca institutia „independeta” numita ANI a facut ceva in cazul deja faimos al declaratiei de avere al domnului Blejnar?!!!

Cat de eficient este DNA-ul in societatea romaneasca in conditiile in care PSD-ul, sub guvernarea lui Nastase, a creat aceasta institutie, cat de obiective sunt anchetele, in opinia dvs? Aveti o serie de personaje politice din partidul din care faceti parte, PSD, care au avut probleme cu anticoruptia: Adrian Nastase, Radu Mazare, Catalin Voicu si altii...

Lucrurile in ce priveste aceasta institutie sunt impartite. Ar fi incorect din partea mea sa neg de o maniera absoluta activitatea profesionala corecta a unora dintre procurori, inclusiv cei din DNA. Am multi colegi de facultate magistrati, si vorbesc in cunostinta de cauza, lucrurile in neregula vizeaza modul de functionare la varf a institutiei si comanda politica. Nu reusesc sa uit remarca sefului DNA in momentul in care majoritatea parlamentara a respins solicitarea adresata Parlamentului pentru obtinerea aprobarii in vederea efectuarii unei amarate de perchezitii informatice in ilustrul calculator al doamnei Ridzi. Intr-o astfel de situatie, seful DNA a facut o declaratie care, pe mine cel putin, m-a stupefiat, respectiv ca ar fi fost bine ca aceasta perchezitie sa aiba loc, dar daca nu se poate, asta e nu e atat de grav, mergem mai departe si vom gasi alte solutii procedurale de instrumentare a cazului. Imi aduc aminte de interventiile publice isterizate ale trio-ului Macovei-Kovesi-Morar in situatii anterioare, vizand membri ai opozitiei, la momentul votului in Parlament pe chestiuni mult mai serioase, care tineau de lipsirea de libertate, de incepere a urmaririi penale etc, atunci cand procedural, comisiile de specialitate ale Parlamentului constatau vicii serioase, lucruri care in final nu trebuia sa conteze in calea vointei politice supreme si a vointei celor care slujeau si slujesc aceasta putere, pentru ca tavalugul impotriva opozitiei sa mearga mai departe. Atunci cand vom reveni la un sistem legislativ si institutional care sa consacre separarea reala a Executivului si a puterii politice de judiciar, si ma refer aici la mecanismul de numire al procurorului geeneral si al sefului DNA, vom putea sa eliminam si riscul politizarii actului de justitie, cel putin la nivelul sefilor procurorilor. L-as sfatui pe domnul Boc sa mai citeasca o data hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Vasilescu si respectiv cauza Pantea, mai precis evaluarea pe care CEDO o face asupra institutiei procurorului din Romania.

Deunazi, la o emisiune de la B1, generalul Gabriel Oprea, ministrul apararii, a declarat ca a parasit PSD-ul pentru ca i s-a impus de la nivelul conducerii de partid sa numeasca personaje care aveau probleme cu justitia la comanda serviciului secret al MAI. Care este povestea reala a episodului Oprea si a plecariii sale din PSD?

Nu am participat la discutiile legate de nominalizarea ministrului de interne, exista insa cu siguranta multe legende si fantezii in imaginatia zburdalnica a d-lui Oprea, imaginatie care a lasat in spate si episodul nominalizarii sale de catre Traian Basescu ca ”sef al mafiei personale” a lui Adrian Nastase, si afacerile cu terenuri, facute cu dna Udrea, in cadrul actualului Guvern, si multe multe multe alte chestiuni.

In vestitele telegrame Wikileaks, numele dvs apare pomenit la un moment dat in circumstante in care Viorel Hrebenciuc v-ar fi catalogat drept un ”dark horse” pentru prezidentiale care ar putea sa fie un real contracandidat al lui Traian Basescu. Ati avut discutii pe aceasta tema face to face, sau cu restul staff-ului PSD? Ne putem astepta sa deveniti optiunea pentru prezidentiale a PSD?

Va referiti la o discutie pe care Viorel Hrebenciuc, direct si personal, ar fi avut-o cu Ambasada Americana, discutie la care nu am participat si in legatura cu care nu mi s-a cerut in prealabil, opinia. Cunosc, este adevarat, preocuparea, intr-o serie de medii occidentale, inclusiv americane, atunci, la acel moment, dar si ulterior, pentru o alternativa la sefia statului roman, fara „apasari” legate de trecutul comunist sau securist, fara chestiuni legate de coruptie, etc. In mod onest vorbind, nu mi-am pus problema nici la acel moment, si nici in prezent, cu privire la o astfel de posibilitate. Cred insa, cu tarie, la fel de onest, si am spus-o inca din 2007 si 2008 in adunari publice importante ale PSD, ca Romania are nevoie de un sef al statului care sa nu fie marcat de trecutul comunist sau securist sau de afaceri necurate, asa cum este cazul in prezent.

In ultima vreme, atat in justitie, dar si pe teritoriul legislativ, unde exista atata impredictibilitate, au loc incalcari din ce in ce mai dese si din ce in ce mai grave, ale drepturilor omului. In aceste conditii, ce credeti ca este imperios necesar pentru ca numarul cazurilor de condamnari de la CEDO sa scada, dar si pentru ca drepturile cetateanului in Romania sa fie cu adevarat respectate?

Predau disciplina drepturilor omului, totodata un masterat pe tema jurisdictiei CEDO la Universitatea Crestina ”Dimitrie Cantemir” si am lansat recent o carte pe tema executarii hotararilor europene a CEDO, pe care, cu modestie, ii invit pe toti cei interesati sa o lectureze. Lucrez de 17 ani in domeniul politicii externe, in domeniul tratatelor internationale si, respectiv, cel al drepturilor omului, in care, de altfel, am si un doctorat, in drept international. Constat cu regret o lipsa ingrijoratoare a culturii drepturilor omului, care ar trebui sa fie prezenta si in societatea noastra, oameni care nu isi cunosc drepturile si libertatile fundamentale, oameni care accepta ca aceste drepturi sa le fie calcate in picioare, in primul rand de autoritati, oameni care se resemneaza, oameni care accepta, de exemplu, ca viata lor privata, convorbirile telefonice, corespondenta, sa le fie controlate fara niciun fel de jena sau rusine, la comanda politica, de institutii ale statului care ar fi trebuit, dimpotriva, sa le ofere garantii in resopectarea drepturilor lor. Asta este motivul pentru care, cu puterile noastre modeste, incercam, in cadrul universitatii pe care am mentionat-o, dincolo de ceea ce incercam si incerc, in plan politic in parlament si in dezbaterea publica, sa construim un proiect care urmareste infiintarea unui institut international al Drepturilor omului, aici la Bucuresti.

Sa intelegem ca acest proiect este intr-o faza de finalizare? Cine il va conduce si care este scopul lui?

Proiectul este intr-o faza avansata de finalizare si a fost puternic sustinut de conducerea Universitatii. Senatul universitatii a aprobat recent infiintarea acestui institutii, pe care l-am conceput in ideea de a dezvolta, de a cultiva o expertiza stiintifica si univesitara solida in materia drepturilor omului, pentru a putea dezvolta o serie de proiecte de cercetare, pentru a putea organiza seminarii si conferinte internationale si penbtru a sustine o publicatie perioadica de inalta tinuta, care astazi, din pacate, in acest domeniu, nu isi face simtita prezenta. Am discutat cu personalitati deosebite, atat in plan national cat si international, care au salutat initiativa si au acceptat sa fac parte din consiliul stiintific al institutului. Voi mentiona aici, in primul rand, pe Jean-Paul Costa, presedintele CEDO, Pierre-Henri Imbert, fostul director general al Drepturilor omului din Consiliul Europei, cu presedintele onorific al Universitatilor din Strassbourg, profesorul Florence Bennoit Rhomer, cu Alexandru Tanase, judecator la Curtea Constitutionala a Republicii Moldova si fost ministru al Justitiei si multi altii. In plan national, sunt onorat sa fi primit acceptul multor persoane de calitate profesionala si umana, si fara sa fiu exhaustiv, voi mentiona totusi pe doamna profesor univ Irina Moroianu-Zlatescu, pe fostul judecator la CEDO din partea Republicii Moldova, actualmente deputat in Parlamentul Romaniei, Tudor Pantiru, pe senatorul Gyorgy Frunda, presedintele Comisiei Drepturilor Omului in Senat, pe Cristian Jura, membru in CNDR, si nu in ultimul rand pe profesorul universitar Dumitru Mazilu, fost raportor ONU pe problematica drepturilor omului, nominalizat la premiul Nobel pentru pace, care, cel mai probabil, va fi presedinte de onoare al institutului. Intentionam sa organizam un eveniment international de lansare, in cursul lunii iunie anul curent, la care va invit de pe acum, pentru ca este nevoie de deschidere si de sprijinul mediului juridic si universitar romanesc, mass-mediei si soc civile, pentru promovarea unui proiect al drepturilor omului in Romania, care sa permita o schimbare in bine a modului in care societatea romaneasca intelege sa respecte si sa puna in valoare filosofia europeana legata de acest domeniu atat de important al existentei noastre.

 

Comentarii

# caligraf date 15 May 2011 17:44 +3

Dumnealui om politic de perspectiva - asa este. Dar cat ce priveste : diplomat si pr uni - haida de, avem cu miile .... in ce priveste blocajul la Senat totul e simplu, si anume PDL voieste omul lor, catelus de casa, exact cum zice PSD ca are - treaba este alta : PDL a fost impiedicat astfel ca a demascat pe cei doi fosti notari, dati afara de Macovei si acuma se vrea ca ei impreuna sa intre la CSM? pai cum asa: sunt compromisi! fiind criza si de candidati csm (nu prea ai de unde alege) va inchipuiti incurcatura .... PDL ameninta : daca nu intra notarul nostru cel mazilit, atunci nici celalalt nu prea intra .... (CITAT) .... " am constatat direct si personal blocajul instituit de grupul PDL si de maj. parl. fara niciun agument si fara niciun fel de justificare, altele decat cele mentionate de o maniera informala, pe coridoare, resp. dorinta unui targ, a unei negocieri, in care interesele PDL sa fie reflectate " sfarsit de citat; unde esti tu psd+stanoiu? ce vremuri! alea moravuri! sic

# guzganul rozaliu date 16 May 2011 13:52 0

mai bine o justitie schioapa decat una oloaga ca in vremurile de trista amintire ale rodicai stanoiu si compania

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 23.09.2022 – Comisia a mai terminat o lege

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva