Acuzatii extrem de grave impotriva procurorului Cornel David-Deca, seful DNA-Brasov. Inculpat in mai multe dosare ale parchetului anticoruptie si prins in malaxorul DNA, fostul presedinte al Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu (foto) a formulat o plangere penala la PICCJ impotriva procurorului Cornel Deca, pentru represiune nedreapta si abuz in serviciu.

In plangerea depusa la Parchetul General, Aristotel Cancescu arata ca are calitatea de inculpat in sase dosare penale, in patru dintre acestea procuror de caz fiind Cornel Deca. Fostul sef al CJ Brasov sustine ca Deca nu a urmarit decat distrugerea sa, prin degradarea politica si chiar personala. Cancescu precizeaza ca seful DNA Brasov s-a indepartat in mod ireversibil de scopul unui maistrat, si anume acela de a contribui la infaptuirea justitiei si aflarea adevarului. Mai mult, in opinia lui Aristotel Cancescu, intreaga activitate a sefului DNA-Brasov este caracterizata de o nelegalitate profunda, realizata cu incalcarea continua si flagranta a tuturor normelor care guverneaza procesul penal.

In ceea ce priveste actiunile concrete ale procurorului Deca, Aristotel Cancescu il acuza, printre altele, ca nu a permis accesul avocatilor in dosare, dar si ca a pus presiune pe martori in scopul de a obtine denunturi impotriva sa. Nu in ultimul rand, seful DNA-Brasov este acuzat ca stia foarte bine situatia lui Aristotel Cancescu si ca dosarele impotriva acestuia nu au fundament real.

Iata fragmente din plangerea penala formulata de Aristotel Cancescu impotriva sefului DNA-Brasov Cornel Deca:

„Subsemnatul sunt urmarit, la acest moment, in aproximativ 6 dosare penale, toate aflate pe rolul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov. In primul dosar, inregistrat pe rolul unitatii specializate de parchet amintita inca din anul 2013 si in care a fost dispusa recent trimiterea subsemnatului in judecata, sunt cercetat pentru savarsirea unor infractiuni de evaziune fiscala, constand in faptul ca, detinand si administrand in fapt, iar ulterior in calitate de asociat al Canaris, in calitate de asociat si administrator de fapt al Radio Timpa SRL, in perioada 22.01.2007-18.06.2008 as fi actionat in scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale aferente cesiunii unui numar de 32 licente audiovizuale eliberate de CNA pentru postul radio MIX FM in mai multe localitati din tara.

(...)

DNA ST Brasov a instrumentat, pe langa dosarul amintit anterior, inca trei dosare (8/P/2014, 49/P/2014, 233/P/2015) in care am calitatea de inculpat, toate finalizandu-se cu trimiterea mea in judecata.

In fiecare dintre cele 4 dosare dl. Deca a fost procuror de caz, in cele trei dosare indicate supra, impreuna cu dna. Monica Muntean, iar in dosarul nr. 105/P/2013, impreuna cu dna. Felicia Vlad. Totusi, tiparul folosit de dl. procuror este identic. Sub acest aspect ma refer la existenta unui pasaj de inceput al tuturor actelor de procedura, fraza care este extinsa in rechizitoriile emise in dosarele 8/P/2014, 49/P/2014 si 233/P/2015.

Aceasta se regaseste inclusiv in Ordonanta de incepere a urmaririi penale in personam si in cea de punere in miscare a actiunii penale fata de subsemnatul, emise in dosarul 105/P/2013, respectiv 'numitul Cancescu Aristotel Adrian a fost presedintele PNL Filiala Brasov din anul 2000, fiind totodata ales presedinte al Consiliului Judetean Brasov trei mandate consecutive, dupa ce anterior a detinut un mandat ca senator in Parlamentul Romaniei (…) in aceasta dubla calitate detinuta, Cancescu Aristotel si-a creat un aparat administrativ la nivelul CJ Brasov alcatuit din persoane care au executat intocmai dispozitiile date, fara a exista vreo preocupare pentru verificarea si respectarea legalitatii, intreaga activitate administrativa a Consiliului Judetean Brasov, inclusiv realizarea achizitiilor publice, ajungand sa se desfasoare dupa sloganul 'seful vrea'. Pe de alta parte, in cadrul Partidului National Liberal, exercitandu-si influenta reala avuta asupra membrilor prin prisma rezultatelor electorale personale obtinute, dar si prin functia detinuta, a reusit sa-si impuna persoanele apropriate pe pozitii eligibile in cadrul listelor electorale intocmite la dispozitia sa (…)'.

Se poate observa ca acest paragraf cat si continuarea sa (pg. 2-3 din Ordonanta din 21.11.2016) nu au nicio legatura cu dosarul penal 105/P/2013. Obiectul acestui dosar este reprezentat de infractiunea de evaziune fiscala si nicidecum de fapte de coruptie. Nu are nicio legatura faptica cu pozitia mea de presedinte al Consiliului Judetean sau cu cea de fost senator, ori cu aparatul administrativ din cadrul Consiliului Judetean sau PNL Brasov. Ceea ce sublineaza acest paragraf este analiza subiectiva a dlui. Deca si viziunea sa partinitoare asupra starii de fapt pe care o completeaza chiar prin raportare la elementele relevante in celelalte trei dosare pe care le-a instrumentat.

Pe langa acest aspect, faptul ca dl. Deca a instrumentat in decursul a 2 ani 4 dosare penale care ma privesc, toate preluand frazele citate mai sus, desi nu toate au legatura cu obiectul cauzelor (cum este cazul dosarului nr. 105/P/2013), naste suspiciuni serioase cu privire la lipsa sa de impartialitate si pozitia sa subiectiva in raport de persoana mea.

(...)

Deopotriva, in toate dosarele amintite, am formulat o serie de cereri in probatiune care au fost aproape invariabil respinse.

(...)

Apreciem ca atitudinea acestuia se explica doar prin lipsa sa de impartialitate intrucat daca intr-adevar in dosarele amintite se dorea aflarea adevarului, acest aspect s-ar fi realizat si cu administrarea probelor in aparare, solicitari care au unicul scop de a contura starea de fapt reala si corecta.

(...)

Ulterior formarii dosarului 105/P/2013, fiecare dintre celelalte dosare a 'iesit la suprafata' in precampania electorala, fie ca ne raportam la anul 2014 ori 2016, adica exact in perioada depunerii candidaturilor pentru alegerile locale si parlamentare.

1.In ceea ce priveste infractiunea de Represiune Nedreapta

Practic, asa cum am aratat, procurorul Deca Cornel s-a indepartat in mod ireversibil de nobilul scop al unui magistrat, acela de a contribui la infaptuirea justitiei si la aflarea adevarului in cauzele penale, cautand exclusiv distrugerea carierei mele politice prin orice mijloace ar avea la indemana si independent de orice consecinta.

In ceea ce priveste latura obiectiva a acestei infractiuni, aceasta este in mod vadit indeplinita sub aspectul modalitatilor de savarsire a faptei. Apreciez ca simpla existenta a dosarelor amintite supra pe rolul instantelor de judecata, probeaza faptul ca numitul Deca Cornel, in calitatea sa de procuror, a procedat la a dispune punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea mea in judecata, alaturi de luarea masurii controlului judiciar, dar si a retinerii subsemnatului.

Daca aceste elemente absolut obiective sunt usor de verificat si nu impun o analiza temeinica, nu acelasi lucru poate fi spus despre latura subiectiva a acestei infractiuni. Totusi, astfel cum am mentionat si cu ocazia descrierii starii de fapt, apreciez ca este imposibil ca atat de multe 'coincidente' sa coexiste, fara ca intre acestea sa existe o legatura subiectiva.

(...)

Astfel, in cele ce urmeaza, voi indica pe scurt toate elementele care, intr-o forma sau alta, conduc la concluzia ca numitul Deca Cornel a actionat cu intentie, acceptand savarsirea unei infractiuni si urmarind distrugerea politica a subsemnatului. Practic, toata atitudinea rau-voitoare si intentia acestui personaj au fost mascate de aparenta de legalitate a unor acte procesuale, care in realitate au avut menirea exclusiva de a conduce la degradarea mea politica si chiar personala. Trebuie avut in vedere faptul ca subsemnatul am fost retinut si arestat de atatea ori pe parcursul acestor proceduri, incat starea mea de sanatate, atat fizica cat si psihica, a avut de suferit.

Desi sunt constient de faptul ca procurorul nu are capacitatea legala de a dispune nici luarea unei masuri preventive a arestului si nici, ulterior, a dispune condamnarea mea, acesta a contribuit si contribuie in continuare, de o maniera implicita, la luarea acestor masuri, prin modul in care a oferit o aparenta de legalitate unor acte absolut ilegale.

Mentionez ca inteleg sa ma limitez doar la elementele din starea de fapt care, insumate, reprezinta o dovada incontestabila cu privire la vinovatia susnumitului.

(...)

In primul rand, apreciez de o relevanta deosebita faptul ca in cadrul audierilor efectuate in faza de urmarire penala aferenta dosarului nr. 8/P/2014, procurorul nu a permis accesul avocatilor, punand presiune pe martori in scopul obtinerii unor denunturi impotriva subsemnatului ori a unor declaratii favorabile acuzarii. Tocmai astfel s-a ajuns si in situatia ca numitii Mastacan Roxana, Coman Claudiu si Iosif Razvan sa formuleze cate un denunt impotriva subsemnatului, exact in aceeasi zi si la peste 2 ani de la presupusele mele fapte de natura infractionala, iar mai apoi, tot deodata, numitii Caju Mariana si Pascu Mihai.

Mai mult decat atat, desi dosarul este inregistrat sub un nr. care indica anul 2014 ca fiind anul de debut, acesta a devenit public doar la 'momentul oportun', mai exact in precampania electorala, astfel subsemnatul fiind impiedicat sa candidez. In plus, in acest dosar au fost anchetate numeroase fapte presupuse ca fiind de coruptie, solicitandu-se arestarea subsemnatului, care de altfel a si fost incuviintata. Odata inlocuita aceasta masura de catre judecatorul de drepturi si libertati, procurorul, brusc, a apreciat ca se impune disjungerea unei parti a acestui dosar, astfel formandu-se dosarul nr. 187/P/2016. In mod previzibil, in acest dosar disjuns a solicitat, din nou, arestarea subsemnatului, desi cunostea foarte bine ca eu am mai fost arestat exact pentru aceleasi fapte si anterior. De aceasta data insa nu a mai avut succes, judecatorul de drepturi si libertati sanctionand acest exces de zel prin respingerea propunerii de arestare preventiva formulate.

2.In ceea ce priveste infractiunea de abuz in serviciu

Numitul Deca Cornel cunoaste foarte bine situatia subsemnatului si faptul ca dosarele pe care le instrumenteaza nu au un fundament real, astfel cum am demonstrat in partea dedicata infractiunii de represiune nedreapta din prezenta plangere, acesta si-a incalcat obligatia legala de a urmarii exclusiv aflarea adevarului si nicidecum distrugerea carierei politice a unei persoane.

In acelasi sens si cu aceleasi argumente, apreciez ca procurorul si-a incalcat si obligatiile impuse de art 4 alin. (1) din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor care spune ca: 'Judecatorii si procurorii sunt obligati ca, prin intreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertatile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesionala continua'.

Mai mult, prin luarea ori prin propunerea luarii unor masuri preventive, procurorul a neglijat dispozitiile art. 202 si urm. Cod proc. pen. care statueaza in mod imperativ si neechivoc faptul ca masurile preventive nu pot fi dispuse in masura in care exista o cauza care impiedica punerea in miscare ori exercitarea actiunii penale. Or, cunoscand atat nelegalitatea si netemeinicia acuzatiilor formulate impotriva subsemnatului, cat si modul in care au fost administrate probele din dosare, dar si modalitatea in care au fost obtinute denunturile impotriva subsemnatului, procurorul nu poate pretinde respectarea dispozitiilor legale.

Mai mult, art. 101 din Codul de procedura penala care reglementeaza 'Principiul loialitatii administrarii probelor', statueaza la randul sau faptul ca: '(1) Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe'. Or, in contextul celor descrise in prezenta plangere, incalcarea acestei prevederi este evidenta.

Fara a intra in si mai multe detalii, apreciez ca intreaga activitate a procurorului Deca Cornel este una caracterizata de o nelegalitate profunda, realizata cu incalcarea continua si flagranta a tuturor normelor care guverneaza procesul penal.

In ceea ce priveste cea de a doua conditie, aceea a cauzarii unei vatamari a drepturilor si intereselor legitime ale unei persoane, apreciez ca prin privarea mea de libertate cu atatea ocazii, prin distrugerea imaginii mele politice dar si a sanatatii, aceasta conditie este in mod vadit indeplinita”.

*Cititi aici integral plangerea penala formulata la PICCJ de fostul presedinte al Consiliului Judetean Barsov impotriva sefului DNA-Brasov, procurorul Cornel Leca

Foto: brasovtv.com