Iata fata morbida a justitiei negociate pe denunturi mincinoase facute din spatele gratiilor de oameni stransi cu usa de un parchet incapabil sa renunte la practicile si metodele tipice fostei Securitati. Denuntatorul Ionut Mihailescu a marturisit in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la ultimul termen din dosarul Bica III, luni 13 iunie 2016, ca a facut pact cu Directia Nationala Anticoruptie pentru a o infunda pe Alina Bica (foto) in schimbul promisiunii ca va fi pus in libertate intr-o alta cauza, disjunsa din dosarul ANRP I. Dupa devoalarea intelegerii cu procurorii subordonati Laurei Codruta Kovesi, judecatoarele Leontina Serban, Cristina Rotaru si Geanina Cristina Arghir au dispus pe loc revocarea masurii controlului judiciar impuse, in urma cu 8 luni, fostei sefe a DIICOT.

Iata minuta incheierii din 13 iunie 2016:

„I. In baza art. 242 alin. (1) coroborat la art. 202 alin. (1) si alin. (3) Cod procedura penala, revoca masura preventiva a controlului judiciar luata fata de inculpata Bica Alina Mihaela (date stare civila) prin incheierea nr. 865 la data de 10 noiembrie 2015 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala in dosarul nr. 3503/1/2015. II. In baza art. 362 alin. (2) Cod procedura penala raportat la art. 208 alin. (2) si (5) Cod procedura penala, mentine masura preventiva a controlului judiciar dispusa fata de inculpatul Pop Serban. Respinge, ca neintemeiata, cererea inculpatului Pop Serban, de modificare a masurii controlului judiciar in sensul de a inlatura obligatia de a nu parasi limita teritoriala a tarii prevazuta de art. 215 alin. (2) lit. a) Cod procedura penala, precum si a obligatiei de a nu detine, a nu folosi si a nu purta arme prevazuta de art. 215 alin. (2) lit. j) Cod procedura penala. Cu drept de contestatie in 48 de ore de la pronuntare sau, dup caz, de la comunicare cu privire la masurile preventive. Fixeaza termen intermediar in vederea discutarii legalitatii si temeiniciei masurii preventive a controlului judiciar la data de 19 iulie 2016. III. Admite cererea formulata de inculpatul Pop Serban impotriva ordonantei din data de 24 septembrie 2015 privind modificarea popririi asiguratorii luata in dosarul nr. 95/P/2015 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, Sectia de Combatere a Coruptiei. Desfiinteaza, in parte, ordonanta si ridica poprirea instituita asupra sumelor de bani prezente si viitoare aflate in conturile: -... (RON); -... (EUR) deschise pe numele inculpatului Pop Serban la UniCredit Bank SA si: -... (EUR) deschis pe numele inculpatului Pop Serban la BRD – Groupe Societe Generale SA. Mentine celelalte dispozitii ale ordonantei, modificata ulterior prin incheierea din data de 13 octombrie 2015. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 13 iunie 2016”.

Ce s-a intamplat la Inalta Curte

La termenul de luni, 13 iunie 2016, la instanta suprema au avut loc audieri in asa-numitul dosar Bica III, in care fosta sefa a DIICOT a fost trimisa in judecata de procurorul DNA Gheorghe Popovici, la 24 septembrie 2015, pentru luare de mita si participatie improprie sub forma determinarii cu intentie la savarsirea fara vinovatie a infractiunii de abuz in serviciu, alaturi de omul de afaceri Horia Simu-Schiopu, patronul Cuprom, si de fostul sef al ANAF Serban Pop, acuzati de dare de mita, respectiv complicitate la dare de mita.

Au fost ascultati procuroarea DIICOT Codruta Trandafir, in calitate de martor, si Ionut Mihailescu, fostul consiler al Alinei Bica. Mihailescu a solicitat sa i se permita sa nu dea declaratie, insa Inalta Curte i-a respins cererea. Judecatoarele si-au motivat decizia explicandu-i ca martorul-denuntator nu se incadreaza in categoria persoanelor care se pot prevala de dreptul la tacere, ci are obligatia de a da declaratie.

Ajuns intr-un punct fara iesire, Ionut Mihailescu a marturisit ca ar fi facut orice ca sa scape din arest, denuntul impotriva lui Bica, scris din spatele gratiilor, fiind rezultatul unei intelegeri cu parchetul anticoruptie. Mai exact, Mihailescu a explicat ca DNA i-a propus in schimbul Alinei Bica un acord de recunoastere prin care va fi eliberat din arest si nu va fi trimis in judecata in dosarul Alina Bica-Dorin Cocos-Adriean Videanu, disjuns din ANRP I (cauza pe care ICCJ a decis, la 19 iunie 2016, sa o conexeze din nou la dosarul ANRP I).

Doua luni de arest pe un denunt mincinos

Amintim ca Alina Bica a fost arestata in acest dosar chiar de Inalta Curte. La 2 septembrie 2015, judecatoarea suprema Simona Cristina Nenita a admis *referatul procurorului Gheorghe Popovici, seful Sectiei de combatere a infractiunilor de coruptie din cadrul DNA: „Cea mai importanta contributie la savarsirea acestor fapte (dare, luare de mita) si la producerea rezultatului, respectiv solutionarea dosarului nr. 335/D/P/2012 in favoarea mituitorului Simu Horia, apartine numitei Bica Alina Mihaela. Aceasta a determinat solutionarea dosarului prin clasare, in schimbul mitei. Demersul complicelui Pop Serban a fost de asemenea grav sub aspectul necesitatii arestarii preventive”. (*Incheierea ICCJ nr. 635/02.09.2015)

In conditiile in care Mihailescu a recunoscut ca denuntul pe care l-a facut impotriva fostei sefe a DIICOT a fost rezultatul unei negocieri oculte cu procurorii anticoruptie, ne intrebam cine raspunde pentru cele aproape doua luni de arest preventiv executate de Alina Bica, in beciul Politiei Capitalei si la Penitenciarul Targsor, pe o simpla delatiune?

sursa foto: evz.ro