Decizie istorica a Inaltei Curti care intareste hotararea data in cazul abuzului in serviciu de judecatorii Curtii Constitutionale! Infractiunea de abuz in serviciu se intoarce la Curtea Constitutionala a Romaniei pentru a fi clarificata definitiv necesitatea instituirii unui prag valoric minim fata de aceasta fapta. Completul format din judecatorii ICCJ Ana Maria Dascalu, Cristina Geanina Arghir si Stefan Pistol a sesizat Curtea Constitutionala a Romaniei cu privire la neconstitutionalitatea art. 248 din Codul penal din 1969 privind abuzul in serviciu contra intereselor publice, dupa ce avocatii Adrian Toni Neacsu (foto) si Maria Vasii, in calitate de aparatori ai fostei sotii a presedintelui PSD Liviu Dragnea, Bombonica Prodana – trimisa in judecata pentru abuz in serviciu - au ridicat o exceptie de neconstitutionalitate la termenul de marti 28 martie 2017 din dosarul nr. 2628/1/2016, in care Liviu Dragnea a fost trimis in judecata pentru instigare la abuz in serviciu.

In exceptia de neconstitutionalitate ridicata de avocatii Bombonicai Prodana, exceptie pe care Lumeajustitiei.ro o prezinta in exclusivitate integral la finalul articolului, se precizeaza ca sunt vizate a fi analizate de CCR atat art. 248 din Codul penal din 1969 (abuzul in serviciu), cat si art. 297 din Noul Cod penal (abuzul in serviciu) si art. 13 indice 2 din Legea nr.78/2000 (abuz in serviciu), fiind necesar sa se constate ca textele de lege mai sus enumerate sunt neconstitutionale, in conditiile in care "legiuitorul nu a reglementat un prag valoric minim al folosului necuvenit, al pagubei patrimoniului respectiv al pagubel in cazul infractiunii de rezultat care este abuzul in serviciu si care astfel sa o delimiteze de celelalte forme de raspundere juridica".

Totodata, avocatii Neacsu si Vasii au evidentiat in exceptia de neconstitutionalitate sustinuta in fata judecatorilor supremi ca si Curtea Europeana a Drepturilor Omului a retinut ca legea penala nu trebuie interpretata si aplicata extensiv in defavoarea acuzatului, prin analogie.

Astfel, se precizeaza in exceptia de neconstituionalitate admisa de judecatorii ICCJ, rezulta ca legea trebuie sa defineasca "in mod clar infractiunile si pedepsele aplicabile, aceasta cerinta fiind indeplinita atunci când un justitiabil are posibilitatea de a cunoaste, din insusi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretarii acesteia de catre instante si in urma obtinerii unei asistente judiciare adecvate, care sunt actele si omisiunile ce pot angaja raspunderea sa penala si care este pedeapsa pe care o risca in virtutea acestora".

In vederea admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, avocatii Bombonicai Prodana au invocat si concluziile Comisiei de la Venetia retinute in Raportul asupra relatiei dintre responsabilitatea ministeriala politica si cea penala, care stabileau ca "asemenea prevederi penale generale sunt foarte problematice" dar si ca "prevederile penale nationale cu privire la „abuzul in serviciu”, „abuz de putere” si expresii similare trebuie interpretate in sens restrâns si aplicate la un nivel inalt, astfel incât sa poata fi invocate numai in cazuri in care fapta este de natura grava". Pe cale de consecinta, a retinut Comisia de la Venetia, este necesara impunera unor criterii suplimentare in cazurile de abuz in serviciu, printre altele fiind util de stabilit nivelul sanctiunilor proportional cu infractiunea comisa.

In acelasi timp, avocatii Adrian Toni Neacsu si Maria Vasii au amintit si concluziile Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 pronuntata de judecatorii CCR, in care s-a retinut ca "nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala".

Altfel spus, se precizeaza in exceptia de neconstitutionalitate, "Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de “ultima ratio”, a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile. Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili."

Nu in ultimul rand, avocatul Toni Neacsu a invocat si puterea de lucru judecat in acest caz, aratand ca "atat cosiderentele, cat si dispozitivul deciziilor Curtii Constitutionale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constitutie, si se impun cu aceeasi forta tuturor subiectelor de drept":

"In consecinta, puterea de lucru judecat, care include si componenta de putere de lucru interpretat, pe de o parte, acopera si considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, iar pe, de alta parte, incumba si insesi Curtii Constitutionale care nu mai poate reveni asupra ceea ce a decis intr-o decizie prin care, pe cale de interpretare, a constat neconstitutionalitatea unor dispozitii inscrise intr-o lege in vigoare. Infractiunea de abuz in serviciu, in toate formele ei, este o infractiune de rezultat, in sensul ca pentru realizarea continutului constitutiv este necesara realizarea unei urmari imediate constând intr-o paguba, vatamare sau folos necuvenit.

Desi Parlamentul este liber sa decida cu privire la politica penala a statului, in virtutea prevederilor art. 61 alin.(1) din Constitutie in calitate de unica autoritate legiuitoare a tarii, iar legiuitorul se bucura de o marja de apreciere destul de intinsa, aceasta competenta nu este absoluta in sensul excluderii exercitarii controlului de constitutionalitate asupra masurilor adoptate.

In acest sens, Curtea Constitutionala a statuat deja ca legiuitorul trebuie sa dozeze folosirea mijloacelor penale in functie de valoarea sociala ocrotita, Curtea putând cenzura optiunea legiuitorului numai daca aceasta contravine principiilor si exigentelor constitutionale (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 824 din 3 decembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.122 din 17 februarie 2016)", se retine in exceptia de neconistitutionalitate."

Prezentam minuta Inaltei Curti din dosarul nr. 2628/1/2016, pronuntata in data de 28 martie 2017:

"Admite cererea formulata de inculpata Prodana (fosta Dragnea) Bombonica si sesizeaza Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 248 Cod penal anterior, art.297 alin.1 Cod penal si art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. Definitiva. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 28 martie 2017. "

*Cititi aici integral exceptia de neconstitutionalitate