De doi litri de bere si un gest inconstient a fost nevoie pentru distrugerea carierei unuia dintre cei mai apreciati magistrati din Romania. Ne referim la judecatorul  Damian Dolache (foto) de la Curtea de Apel Bucuresti, condamnat la 10 luni inchisoare, cu amanarea aplicarii pedepsei, pentru conducere sub influenta alcoolului. Punerea sub acuzare si apoi condamnarea judecatorului Dolache a fost un soc pentru intreaga magistratura si pentru avocati, in conditiile in care se magistratul era recunoscut pentru verticalitatea si conduita sa. De altfel, exista voci care afirma ca Damian Dolache ar fi fost vanat si ca in acest fel ar fi fost pedepsit pentru deciziile pe care le-a dat de-a lungul anilor si prin care a deranjat persoane influente, cum a fost spre exemplu cea de achitare a pensionarei Mariana Rarinca, in dosarul deschis la plangerea de santaj a fostei sefe ICCJ Livia Stanciu.

Daca asa au stat lucrurile, daca Damian Dolache a fost intr-adevar vanat si prins cand conducea baut in urma unui pont, nu stim. Cert este ca insusi judecatorul si-a recunoscut greseala. Iar asta reiese din sentinta nr.21/18.03.2019 din dosarul 2/42/2019, prin care Curtea de Apel Ploiesti a hotarat condamnarea lui Dolache la 10 luni inchisoare, cu amanarea aplicarii pedepsei.

In 4 noiembrie 2017, in jurul orelor 22.00, judecatorul a fost oprit de un echipaj de politie in Bucuresti, stabilindu-se ca alcoolemia in aerul expirat a fost de 0,77 mg/l. Ulterior, acesta fost condus la INML, unde i-a fost recoltata o proba de sange, reiesind ca avea in sange o alcoolemie de 1,95 gr. %, insa nu a mai fost posibil recoltarea si celei de-a doua probe, pentru ca acesta a plecat.
In fata instantei, magistratul a recunoscut in totalitate fapta retinuta in actul de sesizare, precizand ca s-a urcat baut la volan dupa ce a consumat 2 litri de bere intr-un interval de aproape sase ore, fara sa manance. Dolache a solicitat ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, pe care le cunoaste si le insuseste. Curtea de Apel Ploiesti arata in motivarea deciziei prin care a decis amanarea aplicarii pedepsei ca judecatorul nu a contestat concentratia alcoolica rezultata atat in urma utilizarii aparatului Drager, la momentul opririi in trafic, cat si cea stabilita ca urmare a prelevarii probei de sange.
Instanta dezvaluie ca a tinut cont in momentul pronuntarii sentinei de faptul Damian Dolache si-a asumat fara rezerve responsabilitatea faptei, iar acest lucru conduce la concluzia ca acesta a inteles pe deplin consecintele actiunii sale, fapta comisa putand fi apreciata, in raport de datele cauzei, ca un incident izolat in conduita acestuia.

Iata cele mai importante pasaje din sentinta Curtii de Apel Ploiesti, pe care o publicam integral la finalul articolului:

“Inainte de inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul a declarat ca intelege sa se prevaleze de dispozitiile art. 374 alin. 4 Cod procedura penala, invederand ca recunoaste in totalitate fapta retinuta in actul de sesizare, solicitand ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, pe care le cunoaste si le insuseste si a inscrisurilor in circumstantiere depuse la dosarul cauzei. (...)
Din procesul verbal de recoltare a mostrelor biologice din data de 04.11. 2017 rezulta ca inculpatul a declarat ca a consumat 2 litri de bere in intervalul orar 16.00-21.30, fara a consuma alimente.
Curtea retine ca inculpatul nu a contestat concentratia alcoolica rezultata atat in urma utilizarii aparatului Drager, la momentul opririi in trafic, cat si cea stabilita ca urmare a prelevarii probei de sange.
In cauza de fata, depasirea valorii legale a fost dovedita cu buletinul de analiza toxicologica intocmit de catre INML in care rezulta ca la ora 22.30 inculpatul avea in sange o imbibatie alcoolica de 1,95 g% alcool pur in sange. (...)
Curtea apreciaza ca pronuntarea unei solutii de condamnare nu se justifica in raport cu natura si gravitatea redusa a infractiunii comise de inculpat si care nu a periclitat in mod grav siguranta circulatiei pe drumurile publice, avand in vedere ca distanta mica parcursa, 500-700 metri si imprejurarea ca autoturismul a fost condus la o ora la care traficul rutier nu este intens, dar si cu periculozitatea inculpatului, retinand ca este legala si oportuna acordarea beneficiului amanarii aplicarii pedepsei. (...)

In ceea ce priveste solicitarea reprezentantului Ministerului Public in sensul retinerii circumstantei atenuante prev. de art.75 alin.2 lit. b Cod penal cu consecinta reducerii pedepsei sub minimul special prevazut de lege, Curtea retine ca imprejurarile concrete in care a fost comisa infractiunea si conduita inculpatului anterior comiterii infractiunii nu reprezinta circumstante atenuante, dar sustin concluzia ca amanarea aplicarii pedepsei este o masura proportionala, in raport de gradul de pericol social al faptei si persoana inculpatului, de natura a asigura scopul pedepsei. (...)
Desi pregatirea profesionala a inculpatului, magistrat judecator specializat in solutionarea cauzelor penale, astfel cum a sustinut la termenul de judecata din data de 15 martie 2019, poate conferi o gravitate sporita faptei, tot aceasta, raportat la conduita ulterioara a inculpatului care si-a asumat fara rezerve responsabilitatea faptei, conduce la concluzia ca acesta a inteles pe deplin consecintele actiunii sale, fapta comisa putand fi apreciata, in raport de datele cauzei, ca fiind un incident izolat in conduita sa. (…)
Avand in vedere gradul ridicat de alcoolemie si profesia inculpatului care ii permitea sa aiba reprezentarea consecintelor faptei comise, Curtea apreciaza ca se impune ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul sa nu conduca niciun vehicul, astfel ca in temeiul disp. art. 85 alin. 2 lit. g Cod penal va impune inculpatului aceasta obligatie. In contextul circumstantelor reale ale cauzei, dar si a celor personale ale inculpatului, Curtea apreciaza ca nu este necesara obligarea acestuia la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, cu atat mai mult cu cat potrivit art. 85 alin.2 Cod penal impunerea unei astfel de obligatii este facultativa, iar nu imperativa".

* Cititi aici integral sentinta Curtii de Apel Ploiesti