22 July 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

MOTIVARE IN DOSARUL FEMEILOR FILMATE PE ASCUNS IN WC – Inalta Curte explica dezlegarea data in cauza in care inculpatul e acuzat ca a montat camere ascunse in odorizantele din toaleta unei clinici: „Cum art. 226 CP ce incrimineaza violarea vietii private nu defineste un inteles specific pentru termenii de 'incapere' sau 'dependinta' din continutul sau, rezulta ca acestia au intelesul obisnuit in contextul actului normativ, acela de 'domiciliu' in sens penal”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

12 June 2024 18:50
Vizualizari: 3445

Inalta Curte de Casatie si Justitie a publicat Decizia nr. 18 din 22 aprilie 2024, prin care a dezlegat problema de drept ridicata in dosarul in care un barbat a fost trimis in judecata pe motiv ca ar fi montat camere video in toaleta de femei a unei clinici medicale.



Mai exact, completul ICCJ – condus de judecatoarea suprema Eleni-Cristina Marcu (foto) – a stabilit ca notiunile de „locuinta”, „incapere” sau „dependinta” din continutul infractiunii de violare a vietii private au acelasi inteles cu notiunile de „locuinta”, „incapere” sau „dependinta” din continutul infractiunii de violare de domiciliu (click aici pentru a citi).

In esenta, in hotararea prealabila pronuntata in cauza nr. 359/1/2024, magistratii ICCJ argumenteaza ca articolul 226 din Codul penal (cel care incrimineaza violarea vietii private) nu da un inteles specific pentru termenii de „locuinta”, „incapere” sau „dependinta”. De aceea, instantele trebuie sa-i echivaleze cu aceiasi termeni de la art. 224 CP (privind violarea de domiciliu).


Va reusi HP-ul sa rastoarne achitarea inculpatului?


Amintim ca Inalta Curte a fost sesizata in dosarul nr. 3288/300/2023 al Curtii de Apel Bucuresti, unde un barbat pe nume Radu-George Davidescu este judecat pentru ca ar fi instalat camere video in doua odorizante din WC-ul clinicii Standard Med, spionand astfel cel putin trei femei (care s-au constituit parti civile in proces). Din informatiile noastre, suspiciunile au aparut cand una dintre cele trei femei si-a dat seama ca acele deodorante nu mai pulverizau aer in incapere. Crezand ca de vina erau bateriile consumate, doamna cu pricina a demontat aparatele, moment in care au fost gasite dispozitivele de spionaj.

La fond, in 7 iunie 2023, judecatorul Bogdan-Liviu Panoiu de la Judecatoria Sectorului 2 l-a achitat pe inculpat in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”.

Radu Davidescu a fost trimis in judecata pentru doua tipuri de fapte de violare a vietii private (conform art. 226 din Codul penal):

- alin. 1: „Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda”;

- alin. 5: „Plasarea, fara drept, de mijloace tehnice de inregistrare audio sau video, in scopul savarsirii faptelor prevazute in alin. (1) si alin. (2), se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.

Revenind la motivarea Inaltei Curti din dezlegarea de drept: instanta suprema face trimitere la Decizia nr. 33/2017, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata si a constatat ca art. 226 alin. 1 CP este constitutional in raport cu criticile formulate. In considerentele deciziei, CCR a stabilit ca este strict problema legiuitorului daca extinde sau nu notiunea de violare a vietii private asupra altor spatii decat locuinta.

La randul ei, ICCJ remarca faptul ca Parlamentul a modificat legea abia in 18 iunie 2023, incriminand explicit si fapte precum cea pe care ar fi comis-o George Davidescu. Instanta suprema nu o spune explicit, dar o facem noi: problema este ca aceasta modificare legislativa a survenit abia dupa achitarea inculpatului in prima instanta. Din acest motiv, judecatorul Panoiu l-a achitat la fond pe „fapta nu este prevazuta de legea penala”.


Ar fi trebuit ca ICCJ sa respinga sesizarea ca inadmisibila?


Asadar, va fi interesant de vazut daca aceasta dezlegare de drept va avea vreun impact asupra solutiei din apel. Adica daca va fi de natura sa-i aduca inculpatului o condamnare pentru violarea vietii private.

Incheiem in aceeasi logica, oferindu-va o tema de reflectie: a procedat corect Inalta Curte cand a dezlegat problema de drept sau ar fi trebuit sa respinga sesizarea ca inadmisibila, avand in vedere ca in momentul presupusei comitere a faptelor nu exista un text legal care sa le incrimineze explicit? Altfel spus: echivalarea notiunilor de „locuinta”, „incapere” sau „dependinta” din art. 226 CP cu cele din art. 224 CP are sau nu vreo legatura cu procesul penal in care ICCJ a fost sesizata pentru dezlegarea chestiunii de drept?


Redam principalul pasaj din hotararea prealabila nr. 18/2024:


„82. Sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizeaza infractiunea de violare a vietii private, prevazuta de art. 226 alin. (1) din Codul penal, in concret, daca notiunile de locuinta, incapere sau dependinta la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt mai extinse decat notiunile de locuinta, incapere sau dependinta, subsumate notiunii de domiciliu in sensul legii penale, din continutul infractiunii de violare de domiciliu, prevazuta de art. 224 alin. (1) din Codul penal.

83. Dispozitiile art. 226 alin. (1) din Codul penal referitoare la violarea vietii private prezinta urmatorul continut:

'(1) Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda'.

84. Ratiunea incriminarii este redata in expunerea de motive a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, unde se arata ca, in capitolul IX, intitulat 'Infractiuni ce aduc atingere domiciliului si vietii private' din titlul I, 'Partea speciala', sunt grupate infractiunile ce aduc atingere domiciliului, vietii private si corespondentei, iar intre acestea violarea vietii private constituie o incriminare noua, necesara a intregi cadrul protectiei penale a valorilor garantate de art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului.

85. Identificarea explicita de catre legiuitor a valorilor comune garantate de art. 8 din Conventie, respectiv dreptul la respectarea vietii private si de familie, a domiciliului si a corespondentei oricarei persoane si protejarea lor penala in cadrul aceleiasi grupe de infractiuni, implica interpretarea unitara a termenilor comuni din normele juridice de incriminare a violarii de domiciliu si a violarii vietii private.

86. Unitatea terminologica nu este doar dedusa, ci este impusa de art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, care prevede ca, in limbajul normativ, aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni, iar daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie.

87. Un argument sustinut pe calea interpretarii sistematice este conferit de plasarea infractiunilor prevazute de art. 224 din Codul penal – violarea de domiciliu – si, respectiv, de art. 226 din acelasi cod – violarea vietii private, in cadrul aceluiasi capitol al codului, ceea ce conduce la asigurarea si aplicarea unitara a acelorasi notiuni, care au acceptiunea obisnuita a intelesului, in continutul constitutiv al incriminarilor aratate.

88. Or, redactarea noii reglementari reprezentate de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a respectat normele de tehnica legislativa obligatorii la elaborarea proiectelor de lege cuprinse in Legea nr. 24/2000 si a folosit notiunile de 'locuinta', 'incapere' sau 'dependinta' in sensul consacrat in infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art. 192 din Codul penal din 1969, si in legitima aparare prezumata, introdusa la art. 44 din acelasi cod prin Legea nr. 169/2002 privind modificarea si completarea Codului penal, a Codului de procedura penala si a unor legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 261 din 18 aprilie 2002.

89. Sensul consacrat al termenilor de 'locuinta', 'incapere' si 'dependinta', ca parte a domiciliului in sensul legii penale, a fost preluat de catre legiuitor in noua codificare la legitima aparare prezumata, prevazuta de art. 19 alin. (3) din Codul penal, in infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art. 224 din Codul penal, si in infractiunea de violare a vietii private, noua incriminare din art. 226 din Codul penal.

90. Astfel, art. 19 alin. (3) din Codul penal dispune ca se prezuma a fi in legitima aparare, in conditiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge patrunderea unei persoane intr-o locuinta, incapere, dependinta ori loc imprejmuit tinand de aceasta, fara drept, prin violenta, viclenie, efractie ori alte asemenea modalitati nelegale ori in timpul noptii.

91. Art. 224 alin. (1) din Codul penal incrimineaza patrunderea fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, ori refuzul de a le parasi la cererea acesteia.

92. Ca atare, intelesul obisnuit in contextul Codului penal al termenilor de 'incapere' sau 'dependinta' este cel inclus in notiunea de 'domiciliu' in sensul legii penale.

93. Potrivit art. 48 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, daca in cuprinsul unui articol se utilizeaza un termen sau o expresie care are in contextul actului normativ un alt inteles decat cel obisnuit, intelesul specific trebuie definit in cadrul unui alineat subsecvent.

94. Cum art. 226 din Codul penal ce incrimineaza violarea vietii private nu defineste un inteles specific pentru termenii de 'incapere' sau 'dependinta' din continutul sau, rezulta ca acestia au intelesul obisnuit in contextul actului normativ, acela de 'domiciliu' in sens penal.

95. Chiar daca notiunile de incapere sau locuinta au si alt inteles, diferit de cel mentionat, doar legiuitorul poate realiza configurarea explicita a conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, care au un alt inteles decat cel comun, pentru a se asigura astfel intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite, dupa cum prevede expres art. 25 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, referitor la definirea conceptelor.

96. Ca atare, in absenta configurarii explicite de catre legiuitor a unui alt sens decat cel obisnuit in contextul Codului penal, este evident ca notiunile de 'locuinta', 'incapere' ori 'dependinta' sunt folosite de catre legiuitor in sensul consacrat in incriminarea violarii de domiciliu, prevazuta de art. 224 alin. (1) din Codul penal.

97. Se poate, insa, observa ca intelesul din dreptul penal concorda cu sensul curent al termenilor regasit in Dictionarul explicativ al limbii romane: prin 'locuinta' se intelege 'loc, casa, constructie in care locuieste sau poate locui cineva; domiciliu'; prin 'incapere' se intelege 'camera, odaie', iar 'dependinta' este 'o incapere accesorie a unei case de locuit (bucatarie, baie etc.)'.

98. Aceeasi interpretare se regaseste in considerentele Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 33 din 19 ianuarie 2017, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 320 din 4 mai 2017, prin care s-a constatat ca dispozitiile art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

99. Curtea Constitutionala a respins exceptia de neconstitutionalitate in care autorul exceptiei a criticat prevederile art. 226 alin. (1) din Codul penal, intrucat nu ar asigura aceeasi protectie dreptului fundamental si atunci cand violarea vietii intime, familiale si private se realizeaza in spatii extranee conceptului de locuinta, incapere sau dependinta tinand de aceasta, respectiv in spatii apartinand proprietatii publice ori in care isi desfasoara activitatea institutii sau autoritati publice.

100. In fundamentarea solutiei de respingere, instanta de contencios constitutional a constatat ca prin reglementarea contestata statul nu neaga dreptul persoanei la viata intima, familiala si privata, ci ofera o protectie sporita faptelor antisociale care aduc atingere acestui drept, atunci cand se comit intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta (deci de domiciliu in sens penal), in restul situatiilor partea lezata avand deschisa calea unei actiuni civile in justitie.

101. Pe de alta parte, se poate constata ca interpretarea extensiva si autonoma a notiunii de 'incapere' din continutul incriminarii violarii vietii private, propusa de o parte a doctrinei juridice si regasita in opiniile instantelor, in sensul ca prin 'incapere' trebuie inteles 'orice spatiu care poate fi delimitat pentru a putea asigura persoanei un grad minim de intimitate', omite faptul ca acest sens nu este consacrat nici de legiuitor, dar nici in intelesul obisnuit al termenului.

102. Prin urmare, este evident ca o asemenea interpretare este total lipsita de previzibilitate, deci ar fi contrara principiului legalitatii incriminarii.

103. Incriminarea actiunilor prevazute in art. 226 alin. (1) din Codul penal comise in spatii private din afara locuintei, incaperii sau dependintei, subsumate notiunii de 'domiciliu' in sensul legii penale, reprezinta optiunea exclusiva a legiuitorului, astfel cum acesta recent a procedat prin articolul unic al Legii nr. 171/2023 pentru modificarea si completarea art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 15 iunie 2023, prin care a introdus alineatul (21) al infractiunii de violare a vietii private si a incriminat divulgarea imaginilor intime ale unei persoane, fara consimtamantul acesteia.

104. In concluzie, chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizari prealabile se impune a fi dezlegata in sensul ca notiunile de 'locuinta', 'incapere' sau 'dependinta' din continutul infractiunii de violare a vietii private, prevazute de art. 226 alin. (1) din Codul penal, au acelasi inteles cu notiunile de 'locuinta', 'incapere' sau 'dependinta' din continutul infractiunii de violare de domiciliu, prevazuta de art. 224 alin. (1) din Codul penal, fiind subsumate notiunii de 'domiciliu' in sensul legii penale.


* Cititi aici intreaga dezlegare de drept

Comentarii

# Io date 12 June 2024 19:50 0

In concluzie, daca se filmeaza pe holul spitalului si nu exista montaj legal si o atentionare scrisa, se pedepseste.Daca se filmeaza in toaleta si nu exista un montaj de aparatura, in mod legal si nici o atentionare scrisa, nu se pedepseste ....

# Probabil urmeaza precizarile , nu? date 12 June 2024 21:37 +1

Statul francez si Belgia au fost aspru condamnate de prin 2016, un cetatean francez, inregistand o discutie cu agentul fiscului ... Chiar a si fost condamant de Rep Fr. CEDO a condamnat Rep Fr la o suma consistenta (cred ca zeci mil euro)) motivandu-se ca atunci cand un cetatean nu oate sa isi faca un probatoriu, altfel decat prin inregistrare, totdeauna CEDO va condamna statul incriminator. In alta ordne de idei, cred ca individul acesta, daca a inregistrat numai ca sa afle picanterii si ate cele, ... merita maximul de pedeapsa . Daca damele erau jude si deliberau in closet ... alta e situatiunea .

# maxtor date 13 June 2024 01:01 -1

exista "intimitate" cu acelasi inteles SI PE STRADA,aviz instalatorilor de camere de spionaj stradal!(de n+1 ori ne-au uita din senin exact in vreun obiectiv video,ceva ne-a sesizat;am pus si blesteme de casa defamilie,etc,etc,etc;evident ca tot aici intra si iluminatul cu senzori de infrarosu-pt. ca parlitzii nu vor iluminat permanent,costa -ii costa intradevar:blesteme)(de amoru artei repetam:indivizii se discrimineaza usor,unor le straluceste retina in infrarosu-nu pare o reflexie autentica ci o fluorescentza...)

# maxtor date 13 June 2024 01:02 -1

in speta e discutia asupra notiunii de "a ocupa"....

# maxtor date 13 June 2024 11:26 0

de fapt este caz de Art 218, "RAPORTUL sexual,..sau profitând de această stare...." -ne raportam desigur ca la un tot unitar,vezi legea/ordonanta prin care se incrimineaza actul "ridiculizarii"....

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.07.2024 – Procurorul care vrea sa infunde AUR nu se lasa

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva