14 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

NORMAREA MUNCII IN INSTANTE – Judecatoarea TMB Mihaela Meauca candideaza la CSM cu un proiect privind degrevarea magistratilor: „Am cerut MJ auditarea externa a sistemului de repartizare aleatorie. Raportul va fi un instrument valoros pentru viitorul CSM in procesul de regandire a punctajelor de complexitate a cauzelor”. Abrogarea regulamentului de evaluare a judecatorilor: „Intoarcere-n trecut. Performanta nu poate fi urmarita prin mijloace ce pun in pericol independenta judecatorului”

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

25 March 2022 17:31
Vizualizari: 3353

Viitorul Consiliu Superior al Magistraturii trebuie sa se preocupe in mod real de rezolvarea problemei cronice a supraincarcarii judecatorilor cu dosare. Si poate face un demers foarte simplu in acest sens: sa insiste ca Ministerul Justitiei sa respecte legea si sa declanseze procedura de auditare externa a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Raportul de audit va fi un instrument util pentru CSM in sensul regandirii sistemului de punctaje privind complexitatea cauzelor, pentru o distribuire mai echitabila a dosarelor catre judecatori.



Acestea sunt ideile principale din proiectul de candidatura depus joi, 24 martie 2022, de catre judecatoarea Mihaela Meauca (foto) de la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a de Conflicte de munca si asigurari sociale. De altfel, amintim ca magistrata a trimis deja adrese catre MJ si CSM pentru auditarea sistemului, insa nici pana acum ministerul nu s-a pus in miscare, invocand ca pretext pandemia si inertia instantelor, care nu s-au grabit sa trimita raspunsuri la chestionarul privind parametrii in care se va desfasura auditarea (click aici pentru a citi).

Revenind la proiectul pentru CSM: candidata este de acord cu digitalizarea justitiei, insa numai cu conditia protejarii dreptului la un proces echitabil si a datelor cu caracter personal. In schimb, ea nu este de acord cu sistemul detasarii judecatorilor la alte institutii, care agraveaza deficitul de personal din instante.

Totodata, judecatoarea Meauca se concentreaza pe abrogarea Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor (Hotararea nr. 1.113/2021 a Plenului CSM), magistrata TMB exprimandu-si revolta fata de criteriile continute in respectivul act normativ, pe care il catalogheaza drept „o intoarcere in trecut a magistraturii”. In opinia judecatoarei, regulamentul intrebuinteaza „mijloace care pun in pericol independenta judecatorului si care vor conduce in cele din urma la consecinte negative asupra actului de justitie”.

De asemenea, Mihaela Meauca se pronunta pentru trecerea bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei la CSM sau la Inalta Curte si pentru formularea de catre viitorul Consiliu a unei propuneri legislative privind salarizarea magistratilor.

Tot in materie de propuneri legislative, judecatoarea de la Tribunalul Bucuresti are in vedere modificarea Codului de procedura civila in sensul unui mai mare accent pe procedura de mediere, astfel incat partile sa nu ajunga direct la instanta. Scopul este, fireste, degrevarea instantelor.

In plus, Mihaela Meauca pledeaza pentru modificarea legislativa a sistemului de salarizare in functie de grad, astfel incat, de exemplu, un judecator care are grad de curte de apel, insa continua sa activeze la un tribunal, chiar daca exista locuri libere la curtea de apel de care apartine, sa primeasca un salariu comparabil cu colegii cu grad de tribunal, nu unul de CA. Totusi, candidata subliniaza ca aceasta schimbare in domeniul salariilor trebuie operata numai dupa cea legata de normarea muncii.

Nu in ultimul rand, magistrata atrage atentia asupra necesitatii modificarii legislatiei pentru asigurarea accesului real al justitie al cetatenilor. In acest sens, ea citeaza Decizia nr. 392/2021, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a stabilit ca trebuie sa existe mecanisme legale prin care instantele sa fie obligate a solutiona in timp util actiunile justitiabililor impotriva restrictiilor impuse de Guvern in starea de alerta. Chiar daca Meauca nu mentioneaza, amintim noi ca tot CCR are pe masa dosarul in care judecatoarea a atacat art. 5 alin. 3 din Legea 554/2004, ce interzice suspendarea actelor emise pe timp de epidemie. Un dosar pe care instanta de contencios constitutional il tine la sertar de un an si jumatate (click aici pentru a citi).


Prezentam textul complet al proiectului judecatoarei Mihaela Meauca pentru CSM:


„Proiect de candidatura – judecator Mihaela Meauca

Despre mine

Sunt judecator la Tribunalul Bucuresti, cu o vechime in magistratura de 15 ani, iar in profesia de judecator de 13 de ani.

Am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Al. I. Cuza din Iasi, apoi Institutul National al Magistraturii, am fost judecator stagiar la Judecatoria Botosani, iar dupa promovarea examenului de capacitate am fost numita in functia de judecator la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 167/2010. Am promovat efectiv la Tribunalul Bucuresti la data de 01.11.2012.

Imi depun candidatura, desi cred ca ar fi fost oportuna declansarea alegerilor dupa ce s-ar fi dat posibilitatea legiuitorului sa decida daca se impune ca membrii sectiilor C.S.M. sa fie alesi de catre intreg corpul magistratilor judecatori, respectiv procurori. Ar fi fost firesc, in conditiile in care activitatea Consiliului are in vedere sistemul judiciar in ansamblul sau. De aceea, in primul rand, solicit votul colegilor care functioneaza la tribunale, insa apelez la toti colegii care vor citi proiectul meu de candidatura, ca in cazul in care isi insusesc ideile exprimate, sa voteze candidati din partea judecatoriilor, curtilor de apel si Inaltei Curti de Casatie si Justitie care urmaresc aceleasi obiective.

Se spune ca „definitia nebuniei este sa faci acelasi lucru in mod repetat si sa te astepti sa obtii rezultate diferite”. Sapte dintre cei noua membri alesi ai actualei Sectii de judecatori detinusera anterior functii de conducere in cadrul sistemului judiciar si totusi cele mai multe dintre obiectivele din cadrul proiectelor de candidatura ale actualilor membri nu au fost realizate, desi au avut la dispozitie mai mult de 5 ani. Daca ceea ce dorim este o schimbare in bine, cum ar putea fi aceasta obtinuta? Prin mentinerea statu quo-ului, cu speranta ca derapajele, inechitatile din sistemul judiciar se vor autoregla?

Tinand seama de timpul scurt pe care judecatorii il au la dispozitie pentru intalnirile cu candidatii, conform calendarului aprobat, despre mine va pot spune ca din anul 2008 am avut o activitate neintrerupta in functia de judecator, Judecatoria Sectorului 1 si Tribunalul Bucuresti fiind instante cu o incarcatura mare de dosare. Atunci cand a fost necesar, m-am implicat prin formularea de propuneri pentru imbunatatirea activitatii la nivelul Sectiei a VIII-a (n.r. Sectia de Conflicte de munca si asigurari sociale de la Tribunalul Bucuresti), fiind aprobate de conducerea instantei solicitarile mele cu privire la evidentierea in ECRIS la rubrica „redactor” a asistentilor judiciari desemnati sa redacteze hotararile, conform art. 426 C. pr. civ. si cu privire la stabilirea unei proceduri de lucru in vederea atribuirii spre redactare a unui numar maxim de hotarari fiecarui asistent judiciar. Propunerea prin care solicitam infiintarea a doua completuri specializate in functie de materie (asigurari sociale, respectiv litigii de munca) nu a fost adoptata, desi nu a fost negata existenta problemei pe care am semnalat-o cu privire la volumul inegal de munca.

Am solicitat Ministerului Justitiei declansarea procedurii de auditare externa a sistemului de repartizare aleatorie. Raportul de audit va fi un instrument valoros pentru viitorul Consiliu, in procesul de regandire a sistemului punctajelor de complexitate a cauzelor, in analiza oportunitatii modificarii Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, in asigurarea rolului de garant al independentei justitiei.

Aratam in demersul efectuat ca a expirat termenul prevazut de dispozitiile art. 53 alin 3 din Legea nr 303/2004, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 207 din 20 iulie 2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara , publicata in Monitorul Oficial nr. 636 din 20 iulie 2018. Conform acestor dispozitii, „Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecata se auditeaza extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea Ministerului Justitiei si cu implicarea societatii civile si a organizatiilor profesionale ale magistratilor. Concluziile auditului sunt publice”.

Ministerul Justitiei are, potrivit legii, obligatia de a conduce activitatea de auditare externa a sistemului de repartizare aleatorie, activitate ce presupune verificarea tuturor interventiilor efectuate in Ecris care au influentat repartizarea aleatorie, analizarea modului de configurare a fiecarui complet de judecata, constatarea eventualelor erori umane produse, identificarea vulnerabilitatilor programului informatic si a problemelor de securitate la nivel de „cod-sursa”.

M-am adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu plangere prealabila impotriva Hotararii nr 609/07.06.2016 cu propuneri concrete cu privire la modul de calcul al complexitatii cauzelor. Era prima data cand ma adresam Consiliului Superior al Magistraturii, insa nu era prima data cand judecatorii au apelat la CSM cu speranta desarta ca vor gasi rezolvare unor probleme reale, unii colegi din cadrul Sectiei a VI-a Civile a Tribunalului Bucuresti suportand din fonduri proprii costurile unei expertize extrajudiciare pentru determinarea timpului lor efectiv de lucru. In perioada in care am formulat cererile, nu m-am gandit la o viitoare candidatura la CSM. Nevoia a stat la baza acestor demersuri, nu visurile de marire, nu ocuparea unei demnitati publice care nu poate reprezenta decat o imensa responsabilitate. Cert este ca in calitate de judecator cu functie de executie, nu poti genera schimbarile atat de necesare sistemului judiciar.

Principalele obiective urmarite in cazul alegerii ca membru CSM

Problemele cu care ne confruntam sunt multiple, fiind binevenite propunerile formulate de catre colegi, atat timp cat pot conduce la o insanatosire a sistemului judiciar.

De pilda, se impune digitalizarea justitiei, insa numai in conditiile garantarii dreptului la un proces echitabil si cu protectia datelor cu caracter personal.

Ar fi oportuna modificarea dispozitiilor din Legea nr. 303/2004 cu privire la transferul judecatorilor, intrucat apreciez ca Legea nr. 313/2021 nu respecta in intregime considerentele Deciziei nr. 454/24 iunie 2020 pronuntate de Curtea Constitutionala, dispozitiile art. 61^2 fiind lipsite de previzibilitate, mai ales in cazul in care au fost formulate cereri de transfer de catre judecatori aflati in situatii identice.

O alta problema veche a sistemului, care trebuie rezolvata, este legata de incetarea detasarii judecatorilor la alte institutii, avand in vedere deficitul de personal din instante.

Totodata, dupa o experienta de peste 9 ani in solutionarea contestatiilor formulate impotriva deciziilor de sanctionare disciplinara a salariatilor, apreciez ca ar trebui sa existe o preocupare mai mare pentru identificarea si inlaturarea cauzelor savarsirii abaterilor disciplinare de catre magistrati.

Cele mai importante obiective urmarite:

I. Stabilirea unui volum optim de activitate in instante. Adoptarea unui nou sistem unic de stabilire a complexitatii cauzelor. Redimensionarea schemelor de personal. Degrevarea instantelor

Hotararea CSM nr. 830A/2007, astfel cum a fost modificata, si Hotararea nr 609/07.06.2016 a Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru judecatori – nu au reusit sa echilibreze volumul de activitate al judecatorilor, ci reprezinta cauze ale repartizarii inechitabile a muncii. Nu sunt luate in calcul o multime de criterii care influenteaza complexitatea reala a unei cauze, iar multe dosare au un punctaj de complexitate nejustificat de mare. Factorul esential in stabilirea complexitatii este timpul efectiv pe care un magistrat trebuie sa il aloce unui dosar, de la inregistrarea lui pana la semnarea hotararii, iar o expertiza in efectuata la nivelul intregului sistem ne-ar confirma tuturor aceasta situatie.

Este absolut necesara adoptarea unei reglementari cu privire la stabilirea unui procent de diminuare a complexitatii pentru cauzele repetitive, pentru cererile anulate in procedura de regularizare prevazuta de art. 200 C. pr. civ, pentru cauzele in care s-a admis exceptia conexitatii, a litispendentei, in cazul admiterii exceptiei necompetentei, in cazul renuntarii la judecata, a consfintirii tranzactiei, in cazul acordului de recunoastere a vinovatie in materie penala.

Se impune o reglementare distincta pentru cauzele cu un numar foarte mare de parti (actiunile colective) care blocheaza in mod automat completul de judecata o perioada indelungata. O situatie similara cererilor introduse de sindicate in numele a mii de membri de sindicat va aparea odata cu implementarea Directivei nr. 1828/2020 privind actiunile in reprezentare pentru protectia intereselor colective ale consumatorilor („class action lawsuit”) (n.r. „proces colectiv”). Pana la 25 decembrie 2022, statele membre au obligatia de a adopta si publica actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma directivei.

Este necesara stabilirea unui procent de majorare a indicelui de complexitate, pentru fiecare martor audiat, pentru fiecare expertiza administrata, pentru cauzele in care este necesara consultarea documentelor clasificate conform Legii nr 182/2002, introducerea indicelui de complexitate pentru fiecare obiect principal in cadrul aceluiasi dosar, pentru exceptiile de neconstitutionalitate, de nelegalitate, lista putand fi completata cu foarte multe criterii, inclusiv acordarea punctajului de 100% pentru dosarele solutionate in caile de atac.

Stabilirea unor criterii generale revine Consiliului Superior al Magistraturii, durata de solutionare a unei cauze fiind esentiala pentru stabilirea complexitatii. In anumite cazuri, cum ar fi stabilirea cauzelor repetitive, va fi necesara implicarea colegiilor de conducere a instantelor. Situatia este similara si in materie penala, fiind necesara echilibrarea volumului de activitate. Consultarea judecatorilor, realizarea unor studii in primele luni de mandat si implementarea noului sistem in primul an de mandat se impune, avand in vedere numarul mare al cererilor de pensionare depuse de catre judecatori.

Dezideratul urmarit si nerealizat pana in prezent este ca judecatorii cu aceeasi specializare, care functioneaza in cadrul unor instante de acelasi grad, sa solutioneze un numar egal de cauze din fiecare categorie: simple (in sensul de cauze cu grad mic de complexitate), cauze cu grad mediu de complexitate, cauze dificile. De asemenea, trebuie realizata o repartizare echitabila si a cauzelor urgente. Punctele de complexitate ar putea fi mentinute, atat timp cat vom identifica solutii in vederea repartizarii fiecarui judecator a aceluiasi numar de cauze dificile, medii, simple. In caz contrar, este indicata renuntarea la acest sistem, fiecare dosar urmand a avea un singur punct de complexitate in momentul repartizarii. Complexitatea finala poate fi stabilita ulterior, prin incadrarea automata a cauzelor in una din cele 3 categorii, in functie de solutia pronuntata in dosar (daca se solutioneaza sau nu fondul cauzei), numarul termenelor de judecata acordate si in functie de celelalte criterii la care am facut referire.

Accesul egal la justitie presupune ca judecatorul investit sa poata solutiona cauza intr-un termen rezonabil. Intrucat nici revizuirea Constitutiei nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si a libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acestora si pentru ca nimeni nu poate fi judecator in propria cauza, consultarea judecatorilor din fiecare materie este necesara, insa la stabilirea finala a complexitatii trebuie avute in vedere criterii obiective. Prin evaluarea duratei medii de solutionare a unor cauze, a timpului efectiv necesar solutionarii cauzelor, urmeaza a fi redimensionate schemele de personal, dupa stabilirea numarului necesar de judecatori la nivelul intregii tari, la nivelul fiecarei instante, in functie de specializare. Nu este lipsita de semnificatie imprejurarea ca judecatorii care functioneaza in cadrul unor instante cu o cazuistica vasta, cu incarcatura mare de dosare, solicita eliberarea din functie imediat ce indeplinesc conditiile legale de pensionare.

Codul muncii se aplica si magistratilor, iar norma de munca trebuie stabilita astfel incat sa asigure un ritm normal de lucru, la o intensitate a efortului intelectual si o tensiune nervoasa care sa nu conduca la oboseala excesiva a salariatilor. Un volum de activitate prea mare nu numai ca vulnerabilizeaza magistratul, ci pune in pericol actul de justitie. In contextul in care experienta este o calitate incontestabila in aceasta profesie, trebuie identificate solutii pentru mentinerea capacitatii de munca a judecatorilor.

Avand in vedere numarul mare de cereri de pensionare depuse in aceasta perioada de catre magistrati, trebuie luat in considerare faptul ca nu sunt afectati doar judecatorii care raman in activitate, ci si justitiabilii, pentru ca dreptul la un proces echitabil presupune solutionarea cauzei intr-un termen rezonabil de catre un magistrat care nu se va „robotiza” pentru a supravietui.

Trebuie formulate propuneri pentru degrevarea instantelor, identificarea unor solutii legislative care sa respecte cerintele Curtii Constitutionale din perspectiva accesului la justitie cu privire la procedura medierii, a concilierii prealabile, modificarea Codului de procedura civila in sensul citarii obligatorii a partilor pentru un termen administrativ anterior acordarii termenului de judecata, in vederea exprimarii acordului expres sau a refuzului expres sau tacit cu privire la parcurgerea procedurii concilierii.

Ar mai fi necesara formularea unor propuneri de modificare a Codului de procedura civila cu privire la cerintele de forma ale cererii de chemare in judecata. In practica judiciara sunt rar intalnite situatiile in care complexitatea cazului impune redactarea unei cereri de chemare in judecata pe zeci de pagini.

II. Formularea de propuneri pentru adoptarea unei legi speciale in materie de salarizare a magistratilor

Art. 74 alin (3) din Legea nr 303/2004 prevede ca drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege. Salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala.

In conditiile in care ceea ce se urmareste este performanta, excelenta in sistemul judiciar, se impune o remunerare a judecatorilor pe masura acestor exigente. O lege speciala de salarizare a magistratilor ar constitui o garantie a independentei financiare a judecatorilor, a stabilitatii si previzibilitatii in aceasta materie. De ani de zile, ordonatorul principal de credite refuza judecatorilor acordarea unor drepturi salariale care sunt acordate altor colegi magistrati, iar in calitate de judecator specializat in dreptul muncii, apreciez ca este absolut necesara adoptarea acestei legi speciale, cu reglementari clare, previzibile cu privire la drepturile salariale cuvenite si eventual cu o jurisdictie speciala in cazul contestarii modului de calcul al drepturilor acordate. Se impune degrevarea instantelor de judecata si un exemplu bun ar fi sa incepem cu litigiile privind drepturile salariale ale magistratilor, cu propuneri legislative astfel incat sa nu mai fim nevoiti sa ne actionam in judecata propriii angajatori.

In vederea garantarii principiului „plata egala pentru munca egala”, apreciez ca in viitor va putea fi realizata o salarizare diferentiata in functie de gradul instantei la care judecatorul isi desfasoara activitatea. Un judecator care functioneaza la curtea de apel trebuie sa fie salarizat in viitor la un nivel superior fata de un judecator care isi desfasoara activitatea la judecatorie sau tribunal, dar care detine gradul profesional de curte de apel. Aceeasi este situatia si in cazul judecatorilor cu grad de tribunal care functioneaza la judecatorii. Desi au gradul profesional obtinut, iar instantele superioare au locuri vacante, in prezent acestea nu se ocupa de indata, astfel cum ar fi normal, acesta fiind rolul obtinerii gradului profesional.

Apreciez ca o astfel de modificare legislativa nu poate fi luata in calcul inainte de realizarea primului obiectiv cu privire la normarea muncii. Este necesara adoptarea de masuri de incurajare a colegilor sa promoveze efectiv, insa Consiliul trebuie sa isi indeplineasca, in prealabil, obligatia de a asigura un volum optim de activitate la toate instantele.

III. Transferarea bugetului si a calitatii de ordonator principal de credite de la Ministerul Justitiei la CSM, in ipoteza in care nu este posibila preluarea acestuia de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie

Acesta este un obiectiv propus in mod constant de catre candidatii la demnitatea de membru CSM, dar care nu a fost realizat pana in prezent. Va fi necesara o vointa comuna a membrilor viitorului Consiliu, astfel incat sa nu mai existe o aplicare diferentiata in functie de ordonatorul de credite a dispozitiilor legale in materie de salarizare.

Totodata, fara solutionarea problemei finantarii justitiei nu vor fi realizate toate obiectivele propuse, inclusiv asigurarea unor sedii corespunzatoare, a angajarii unui personal auxiliar suficient si bine pregatit. Pana la mutarea in alt sediu a Sectiilor a VI-a si a VII-a, mi-am desfasurat activitatea ani intregi, ca multi alti colegi, in conditii improprii, intr-un birou cu dimensiunile unei debarale, fara lumina naturala, experienta care nu imi va permite sa uit cat de importanta este accelerarea proiectului „Cartierul pentru Justitie”, precum si celelalte proiecte aflate in derulare la nivelul tarii in vederea asigurarii unor sedii adecvate pentru instante.

IV. Cariera judecatorului. Abrogarea Hotararii nr. 1113 din 7 octombrie 2021 pentru aprobarea Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor

Nu voi face aprecieri cu privire la legalitatea acestei hotarari adoptate pe final de mandat, intrucat cel mai probabil se vor pronunta instantele de judecata. Apreciez insa ca fiind oportuna abrogarea acestui regulament, care reprezinta o intoarcere in trecut a magistraturii. Performanta in sistemul judiciar nu poate fi urmarita prin mijloace care pun in pericol independenta judecatorului si care vor conduce in cele din urma la consecinte negative asupra actului de justitie.

V. Imaginea si independenta justitiei

Sunt necesare si reforme de substanta pentru cresterea increderii in actul de justitie, nu doar imbunatatirea imaginii justitiei, a perceptiei asupra acesteia. Nu neg utilitatea ghidurilor pentru bune practici in relatia dintre judecatori si celelalte profesii juridice, dar a fost suficient un singur caz in care un avocat (n.r. Robert Rosu) a fost condamnat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru a afecta in mod negativ buna cooperare, intreaga breasla profesionala a avocatilor manifestandu-si revolta, in spatiul public fiind exprimate dubii inclusiv cu privire la corectitudinea repartizarii aleatorii a dosarului respectiv.

Situatia a fost discutata si la nivelul magistraturii, insa nu cu privire la cazul concret, avand in vedere ca stabilirea situatiei de fapt este si ramane atributul exclusiv al completului investit cu solutionarea cauzei. Au prezentat interes probleme de principiu cum ar fi: repunerea in discutie in procesul penal a unor hotarari judecatoresti definitive, precum si previzibilitatea legii, stabilirea limitelor in care poate actiona avocatul in activitatea specifica acestei profesii, fara a fi considerat un participant la o infractiune savarsita de catre partea pe care o asista sau o reprezinta.

In sustinerea cererii pe care am formulat-o catre Ministerul Justitiei pentru declansarea procedurii de auditare externa a sistemului de repartizare aleatorie, am justificat interesul prin raportare la juramantul depus in calitate de judecator, de a respecta drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, inclusiv dreptul acestora de acces la instanta, aparenta impartialitatii instantei fiind la fel de importanta ca impartialitatea insasi. Raportul de audit reprezinta o garantie prevazuta de Legea nr 304/2004, necesara pentru increderea in actul de justitie.

Imaginea justitiei in ultimii 2 ani a avut de suferit. Apreciez ca rolul de garant al independentei justitiei nu poate fi realizat atunci cand nu exista un acces efectiv la justitie, intr-un anumit domeniu al relatiilor sociale. Pentru a apara independenta justitiei, prin ipoteza, ar fi necesara existenta justitiei, a dreptului de acces la justitie. Fac referire la o situatie extrem de grava retinuta de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 392/2021 publicata in Monitorul Oficial nr. 688 din 12 iulie 2021. Starea de alerta a fost ridicata, insa experienta trecuta ne invata ca poate fi oricand reinstituita, astfel incat trebuie formulate propuneri de reglementare a unei proceduri rapide de solutionare a contestatiilor formulate impotriva masurilor adoptate in temeiul Legii nr. 55/2020.

Declinul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale in aceasta perioada istorica – nu numai in tara noastra, ci si in alte state cu o lunga traditie democratica – nu poate fi decat un motiv de ingrijorare. Paul Freund, un reputat profesor de drept constitutional, referindu-se la Curtea Suprema din Statele Unite ale Americii, afirma ca aceasta „nu ar trebui sa fie niciodata influentata de vremea zilei, dar inevitabil va fi influentata de climatul epocii („the Court should never be influenced by the weather of the day, but inevitably they will be influenced by the climate of the era”). E necesar sa constientizam ca toate constitutiile, declaratiile, conventiile cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului nu sunt fictiuni, nu sunt documente desuete, chiar daca aceasta lume se afla intr-o profunda schimbare”.

Comentarii

# maxtor date 26 March 2022 00:53 +7

prin tribunale cam fluiera vantul(a paguba),NU SE MISHCA O SHAIBA!(era "palatul justitiei" actuala c.a.p bucuresti in reconstructie:parea un iad,pickhammere,intuneric,praf si justitiabili;prin anii '80.....

# Vadile date 26 March 2022 05:47 +10

Desființați competenta teritoriala,alternativa și repartizați aleatoriu dosarele la alte instanțe. Tot la fel de compenetnti sunt și cei din Vaslui,că cei din Buc,cum la fel de competenți sunt cei din Ciceu,că cei din Cta. Câștigă toată lumea,și că justificați munca și abilitatile

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.08.2022 – Exces de zel la CSM, dupa pofta lui Predoiu. Corbu se simte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva