8 December 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

PREDOIU L-A PROSTIT PE CIUCA – Atentatul la suveranitatea nationala comis prin eliminarea sanctiunii pentru nerespectarea deciziilor obligatorii ale CCR a trecut de Guvern. Premierul Ciuca nu a avut nicio obiectie, desi este general al Armatei Romane, iar Armata garanteaza suveranitatea tarii. Guvernul a ignorat avizul CSM care a cerut mentinerea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR. Parlamentul poate inlatura oroarea lui Predoiu

Scris de: George TARATA | pdf | print

24 August 2022 13:41
Vizualizari: 3459

Desi este general al Armatei Romane, iar Armata garanteaza suveranitatea nationala a Romaniei conform art. 118 din Constitutie, premierul Nicolae Ciuca (foto) a fost de acord cu gravul atentat la suveranitatea nationala comis de ministrul Justitiei Catalin Predoiu. Ne referim desigur la propunerea care da liber la nesocotirea deciziilor obligatorii ale CCR, prin eliminarea sanctiunii pentru magistratii care nu respecta deciziile Curtii Constitutionale.


 

Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri, 24 august 2022, proiectele ministrului Justitiei Catalin Predoiu de modificare a Legilor Justitiei (Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Proiectele au fost aprobate cu toate aberatiile si cu toate prevederile extrem de periculoase introduse de Catalin Predoiu. De departe cea mai toxica modificare priveste eliminarea abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR, o idee de sorginte userista.

Concret, din viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost eliminata prevederea existenta in prezent la art. 99 lit. ş) din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor conform careia: “Constituie abatere disciplinara nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii”. O abatere pe care chiar Predoiu a introdus-o in lege in 2011 (click aici pentru a citi).

Premierul Nicolae Ciuca a asistat impasibil la discursul ministrului Catalin Predoiu prin care acesta a incercat sa convinga ca deciziile CCR vor ramane in continuare obligatorii, chiar daca nu va mai exista o abatere distincta pentru magistratii care nu respecta deciziile CCR. Asta desi, in 2011, acelasi Predoiu sustinea ca lipsa unei abateri disciplinare duce la nerespectarea unor prevederi din lege, chiar daca acestea sunt obligatorii (click aici pentru a citi). Si nu doar ca premierul Ciuca a asistat impasibil la alegatiile lui Predoiu, dar in final i-a multumit acestuia.


Guvernul si Predoiu nu au bagat in seama CSM


Pe de alta parte, foarte important este ca Guvernul Romaniei a fost de acord cu eliminarea sanctiunii pentru nerespectarea deciziilor CCR, desi Consiliul Superior al Magistraturii s-a opus abrogarii abaterii disciplinare constand in nerespectarea deciziilor CCR. Asa cum Lumea Justitiei a prezentat deja, prin Hotararea nr. 115 din 12 august 2022 a Plenului CSM care contine avizul pe Legile Justitiei, Consiliul a cerut pastrarea in lege a abaterii disciplinare privind neaplicarea deciziilor CCR, la care sa se adauge insa si nerespectarea hotararilor CJUE: “Sub aspectul raspunderii disciplinare s-au formulat in principal observatii referitoare la necesitatea mentinerii sau reformularea unor abateri disciplinare, printre care se numara si cea referitoare la necesitatea reglementarii abaterii disciplinare constand in 'nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii sau a hotararilor Curtii de Justitie a Uniunii Europene'. Mai mult, din ratiuni similare, de acelasi regim juridic ar trebui sa beneficieze si hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene, context in care reglementarea ar trebui completata cu ipoteza nerespectarii acestor hotarari” (click aici pentru a citi).

Proiectele de legi privind modificarea Legilor Justitiei vor fi trimise in Parlament, unde mai exista o sansa pentru inlaturarea ororii lui Predoiu referitoare la eliminarea sanctiunii pentru nerespectarea deciziilor CCR.


Prezentam pozitiile premierului Nicolae Ciuca si ale ministrului Justitiei Catalin Predoiu in legatura cu proiectele de modificare a Legilor Justitiei:


Nicolae Ciuca: Pe agenda sedintei de astazi a Guvernului se afla dezbaterea si aprobarea pachetului de legi ale justitiei. Este un demers care s-a derulat pe parcursul ultimelor luni si s-a concretizat intr-o activitate cat se poate de consistenta. Stim cu totii dezbaterile din ultimii ani, care au generat atat opinii critice cat si favorabile. Cred ca modul in care, procesul in care s-a derulat elaborarea acestui pachet de legi reprezinta un exemplu de maturitate si responsabilitate pentru toate institutiile implicate. Este un obiectiv pe care noi l-am asumat prin Programul National de Redresare si Rezilienta, dar si prin Mecanismul de Cooperare si Verificare. Cred ca cel mai important de subliniat este faptul ca, practic, prin aceste legi, nu facem nimic altceva decat sa asiguram consolidarea independentei justitiei si, bineinteles garantarea, drepturilor si libertatilor cetatenilor romani. Doresc sa remarc efortul care s-a facut la nivelul Ministerului Justitiei si sa ii multumesc domnului ministru, dar si echipei dumnealui, prezenta astazi in sala. Totodata, doresc sa multumesc tuturor institutiilor care au contribuit la elaborarea acestui pachet de legi, la dezbaterea si analiza lor, si ma refer la Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, asociatiilor magistratilor si societatii civile, Consiliului Economic si Social si, nu in ultimul rand, Consiliului Legislativ. Tuturor le transmit multumirile personale si il invit pe domnul ministru sa faca precizarile introductive inainte de intrarea in analiza pe pachetul de legi. Va rog, domnule ministru.

Catalin Predoiu: Va multumesc, domnule prim-ministru! Intr-adevar, legile justitiei, Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea privind organizare judiciara si Legea privind statutul CSM sunt fundamentale pentru cariera judecatorilor si procurorilor, functionalitatea instantelor si a parchetelor noastre, dar si a Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independentei justitiei, potrivit Constitutiei si, dupa parerea mea, cea mai importanta institutie in aceasta constelatie de institutii care au atributii in sistemul judiciar. Intr-un cuvant, aceste trei legi sunt fundamentale pentru justitie si asta explica probabil si dificultatile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care sa le imbunatateasca si dezbaterile aprinse care au insotit intotdeauna discutarea proiectelor de modificare a legilor justitiei. Noi am dorit ca in acest demers sa urmarim cateva principii fundamentale, nu stabilite arbitrar de Ministerul Justitiei, ci decantate din discutiile pe care le-am avut cu judecatorii si procurorii, cu reprezentantii lor, cu societatea civila, si anume in primul rand independenta justitiei, independenta judecatorilor si a procurorilor in cadrul competentelor specifice stabilite pentru fiecare dintre aceste cariere.

Apoi, un alt principiu fundamental reclamat foarte puternic de catre sistemul judiciar in ultimii ani, care s-a cerut intarit, subliniat, imbunatatit, a fost acela al separarii carierelor de judecator si de procuror, tinand cont de functiunile constitutionale ale fiecaruia dintre aceste profesii. Un alt principiu pe care l-am urmarit a fost responsabilizarea justitiei in raport de propriile rezultate, in raport de propria functionalitate, pentru ca aici exista in continuare asteptari neimplinite din partea cetatenilor, a companiilor si chiar din partea sistemului insusi. Ati vorbit de maturitate, si sunt complet de acord cu ceea ce ati spus, cred ca sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate, a-si recunoaste propriile vulnerabilitati, a le aborda in dezbateri cu controverse, dar, in orice caz, intr-un sens constructiv. Este ceea ce am constatat pe parcursul acestor ultimelor 10 luni de discutii cu reprezentantii judecatorilor si procurorilor.

Si as da doar cateva exemple de prevederi care tind sa responsabilizeze acest sistem. As incepe poate cu unul surprinzator, si anume o prevedere care anticipeaza transferul gestiunii si responsabilitatii bugetelor justitiei de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, un obiectiv cerut constant de catre judecatori si procurori ca un element de intarire a independentei acestora, dar, fara indoiala, este si un element de responsabilizare in raport de cheltuire a fondurilor publice alocate justitiei. Sigur, dupa aceleasi reguli, in coordonare sub aspect financiar cu Ministerul de Finante, dar cu un rol sporit in alocarea resurselor pentru sistemul judiciar. Apoi, as exemplifica faptul ca, daca aceste proiecte vor vedea lumina tiparului Monitorului Oficial, in Magistratura se va intra, ca regula, doar prin examen. Exista o singura exceptie, cu privire la magistratii pensionati, care ar putea fi reincadrati acolo unde instantele si parchetele sufera de deficit de personal. Deci, o exceptie foarte limitata. Regula va fi intrarea magistratura cu examen si nu pe baza de interviu sau prin alte metode care in ultimii ani au avut un efect, dupa parerea noastra, a Ministerului Justitiei, dar si a Consiliului Superior al Magistraturii, nedorit asupra calitatii actului de justitie.

Prescriptia raspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspectia Judiciara si am intarit rolul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in desemnarea propunerilor pentru functiile de procuror de rang inalt, in cadrul comisiei care urmeaza sa functioneze la Ministerul Justitiei in acest scop.

Un alt principiu pe care l-am urmarit a fost intarirea coerentei unor dispozitii si as da doar un singur exemplu, ca sa nu lungesc dezbaterea tehnica pe care urmeaza sa o discutam si in cadrul sedintei si s-a discutat, dupa cum stiti, foarte mult si in cadrul coalitiei acest subiect. Am uniformizat regulile privind cooptarea procurorilor in cele doua unitati specializate ale Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv, DNA si DIICOT. Existau acolo oarecare diferente care nu erau justificate.

In fine, am urmarit si cresterea eficientei sistemului judiciar prin asumarea, din nou, de responsabilitati. Am incercat, ca urmare a unor propuneri venite din partea Consiliului Superior al Magistraturii, sa reglementam proceduri care stimuleaza asumarea de responsabilitati la nivelul conducerii instantelor de judecata si a parchetelor, prin reformarea regulilor pentru promovarea efectiva prin aceste functii. Nu stiu daca inovatii este cuvantul cel mai potrivit, dar in orice caz noi am avut o serie de propuneri cu caracter de noutate, cum ar fi de exemplu o serie de articole care tind sa contureze rolul important, esential, pe care inalta Curte de Casatie si Justitie il are in sistemul judiciar. Am facut acest lucru discutand cu reprezentantii Inaltei Curti si ai CSM, tinand cont de propunerile acestora. E probabil un inceput de drum, depinde foarte mult de modul in care aceste legi se vor aseza in practica si vor functiona.

As vrea, cu permisiunea dumneavoastra si a colegilor, sa ma refer la un punct care a fost indelung dezbatut in ultimele doua, trei saptamani, respectiv la caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale a Romaniei, pentru orice judecator si orice procuror. Si as vrea sa afirm cu textele in fata, pe masa, ca in niciun articol din aceste trei legi, niciun aliniat, nicio interpretare, nicio nuanta, nu afecteaza cu nimic obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, asa cum o stabileste nestirbit art. 147, alin. 4 din Constitutia Romaniei. Deciziile Curtii Constitutionale, odata publicate in Monitorul Oficial, au caracter general de obligativitate si se produc efecte numai pentru viitor. Deci, repet - nici o atingere nu s-a adus acestui articol. Toate deciziile Curtii Constitutionale sunt si raman obligatorii asa cum le stabileste Constitutia, dupa cum spuneam. Exista un intreg capitol consacrat raspunderii disciplinare, iar orice judecator, ca si procuror, sunt tinuti de respectarea acestui principiu. Exista texte care stabilesc raspunderi in caz de incalcare nu numai a deciziilor Curtii Constitutionale, dar si a prevederilor obligatorii ale legilor, a altor izvoare de drept obligatorii. As cita aici cu precizie art.272, alin. 1, lit. s, care, in coroborare cu art. 273, care trimite precis la jurisprudenta in materie, stabileste obligatii clare pentru magistrati.

De asemenea, nici o prevedere din aceasta lege nu se refera la raporturile Romaniei cu Comisia Europeana. Integrarea euroatlantica face obiectul unui titlu din Constitutia Romaniei, Titlul VI, articolele 148 - 149 si ele sunt neatinse. Aceste legi nu au de-a face cu acel capitol, cu acel regim juridic care e stabilit, cum spuneam, de Constitutie si de tratatele la care Romania este parte, Tratatul de aderare la Uniunea Europeana si Tratatul de functionare a Uniunii Europene si alte tratate.

Deci, aceasta dezbatere a fost utila, dupa parerea mea, dar temerea ca prin aceste legi noi aducem atingere caracterului obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, este, conform textelor, nejustificat. In sfarsit, asa cum ati subliniat si dumneavoastra, a existat o dezbatere solida intr-o prima faza asupra proiectelor din versiunea 2020, intre septembrie 2020 si aprilie 2021, apoi proiectele au a avut o perioada de stagnare. A fost reluata munca asupra lor in cadrul Ministrului Justitiei in decembrie - ianuarie, anul acesta, in ianuarie 2022. A mai existat o dezbatere publica in mai - iunie 2022, dupa consultarile pe care le-am avut cu Comisia Europeana, la solicitarea asociatiilor de magistrati si a Consiliului Superior al Magistraturii, dezbatere publica in care noi am analizat, cu echipa de la minister, nu mai putin de peste 800 de amendamente inventariate precis de la fiecare institutie pe care dumneavoastra le-ati mentionat.

As vrea, de asemenea, sa subliniez ca in cadrul consultarilor cu Comisia Europeana, proiectele n-au suferit modificari radicale sau esentiale, asa cum iarasi a fost o dezbatere, o temere in dezbaterea publica. Nu s-a pus problema ca noi sa redactam aceste legi cu Comisia Europeana si s-a pus problema un exercitiu normal, democratic, firesc, suveran, daca tot s-a mentionat acest termen, cu partenerii nostri europeni, in care am dezbatut idei, principii si s-a urmarit compatibilizarea acestor legi cu nevoile magistraturii, cu propunerile facute dinspre magistratura, nu mai Consiliul Superior al Magistraturii, dar si ale asociatiilor. As vrea, de asemenea, sa subliniez ca un proiect de lege pana la urma este un proiect de lege, nu este un produs finit, si a-l considera un produs finit pe parcursul dezbaterilor publice e chiar o idee nedemocratica, pentru ca exclude rolul Parlamentului. Acolo se va stabili in final cum vor arata legile pe baza acestor propuneri si ca este imposibil si, as spune eu, chiar de nedorit ca un proiect sa intruneasca toate doleantele actorilor legitimi interesati de respectivul proiect. Sunt propuneri pe care noi le-am primit, pentru ca le-am trecut prin filtrul viziunii ministerului, descrise prin principiile enuntate in prealabil, sunt propuneri pe care noi le-am respins sau fata de care avem rezerve, eventual mai reflectam la Parlament asupra lor.

Ce am incercat noi prin aceste proiecte, dincolo de aspectul tehnic, a fost sa ajungem intr-un punct de echilibru intre viziunile care domina, la ora aceasta, magistratura romana. Nu as vrea sa etichetez eu aceste viziuni, ambele au argumentele lor in privinta diferitelor institutii, dar noi am considerat ca ideal este sa ajungem intr-un punct de echilibru, pentru ca ceea ce ne dorim prin aceste proiecte fie sa si reconciliem o serie de puncte de vedere divergente din magistratura, sa inchidem falii care au existat in ultimii ani, uneori acut, in dezbaterea din cadrul CSM si din magistratura sau dintre magistratura si societate, in special legat de raspunderea magistratilor, dar nu numai, si sa construim pe aceasta baza. Dati-mi voie sa multumesc si eu, in incheiere, institutiilor pe care dumneavoastra le-ati enumerat, nu o mai fac si eu, sunt cunoscute. in mod special, as vrea sa multumesc echipei Ministerului Justitiei. Fara acesti profesionisti, care au dedicat multe ore din zi si, uneori, din noapte, proiectelor, nu am fi putut avea aceasta discutie. Multumesc, de asemenea, Secretariatului General al Guvernului, care ne-a sprijinit pe parcursul acestui proiect. Va multumesc!

Nicolae Ciuca: Va multumesc, domnule ministru. imi exprim inca o data convingerea ca intreg demersul s-a incadrat in respectarea principiilor si normelor juridice, asa cum le-ati mentionat, si, de asemenea, sa-mi exprim convingerea ca, odata finalizat demersul, reusim sa iesim de sub mecanismul de control si verificare, si, de asemenea, sa putem sa facilitam decizia pe care toti romanii o asteapta de atat de mult timp, decizia integrarii in Spatiul Schengen. Va multumesc!”

Comentarii

# Gina date 24 August 2022 14:02 +257

Parlamentul? Sa corecteze? Astia sunt toti la fel ! Nu o sa schimbe nimic toti se tin de scaune se mai cearta asa de ochii lumii dar cand toate se vor intoarce ca un bumerang impotriva lor o sa fie prea tarziu .... am mai vazut cazuri ...oricum RUSINE, RUSINE....

# Eu date 24 August 2022 14:30 +102

Profitand de faptul ca justitia e legata la ochi,politicienii vor s-o lege si la picioare....

# Valter COJMAN date 24 August 2022 14:32 +155

Cred ca țața Leana, de la colțul străzii, ar face niste legi de mii de ori mai bune decât cele făcute de Predoiu. Predoiu a mai făcut niște coduri penale declarate de CCR ca neconstitutionale in proporție de peste 80%...

# Alt Eu date 24 August 2022 15:49 +131

E o eroare enorma in titlul articolului! Nu predoiu l-a prostit pe ciuca: ciuca e asa de felul lui, n-are nici o vina predoiu, el doar a profitat de asta! Pe de alta parte, a astepta de la (sh)parlament sa-si faca cum se cade treaba, sa faca ceva corect sau in folosul romaniei, e o dovada de naivitate, nu o speranta!

# Perplex date 24 August 2022 15:58 +155

Ce pretentii poti avea de la plagiatorul Ciuca, actuala coalitie politica, sistemul judiciar ...Atat s-a putut! Dragnea ar trebui sa fie invidios cum s-au macelarit lege justitiei

# dulapul pelticiunii, scutelnitei si pierzaniei nationale date 24 August 2022 16:45 +43

Cand vezi cati oameni spun ca s-auictionat pe suveranitatea tarii si ei dau ca niste cornute inainte , ce concluzie sa tragi decat ca sunt vanduti strainilor! Partidul sumii liberale! Iti dai seama ce rame snt incaat asta a propus invers acum 10 ani! Hai un MARE SICTIR! Acum o sa vedem daca toti psd ei si aurii sunt invartiti la cheita ca neosecirostii astia liberali! Daca vanzarea asta de tara trece prin parlament inseamna ca e totul terminat! Bobor de babuini care se uita lung cum isi bate joc de el o sleahta de securisti tradatori! aista-i o opinie

# Bufnitzoiul Coios date 24 August 2022 18:24 +33

Lu Ciuca ii tremura chiloții pe el când aude de Soros.. Iar de Predoiu as scrie eu ceva aici dar nu va fi postat comentariul

# Gica contra sistemului date 24 August 2022 19:51 +18

Stimați postaci citiți bine ce zice maCiuca ca (sic) și-au asumat prin PNRR. Adică ce-a făcut guvernul liberalo-nazist, pardon, rezist, e bun făcut. Ca dacă nu se țin de "asumare" adio cașcaval de la mUE și i-a luat Dracu, ca intra Romanica in faliment și-i spulbera populatia. Ce nu spune Maciuca este ca, in mod sigur, li s-a cerut sa-și "asume" cedarea suveranitatii. Iar ei, ca niște ghiocei ce sunt, care știu sa spună numai, da, sa traiti, s-au executat. Iar ala de la Justiție, făcut om de socra-su și coana Leanta, cică e "zmecher" adică legile făcute de el prevăd obligația respectării deciziilor CCR, insa ce nu spune este ca dacă nu sunt respectate magistrații nu sunt sancționați. Pai bai jurist de doi bani, tu ai văzut norma juridica fără sancțiunea nerespectării conduitei prescrise sau interzise? Ce fel de legi faci tu? rescrii Dreptul? Pe maCiuca l-ai imbrobodit, ca este ofițer, dar pe noi, care știm nițică carte mai multa ca tine, nu ne duci cu preșul.

# Ion date 25 August 2022 13:17 +2

Scârbă pentru aceasta clasa politică ! Au îngropat definitiv țara ! Țin cu 10 mâini de scaune, mint cum respiră. Nu mai avem țară!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 7.12.2022 – Judecatori noi la Inalta Curte

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva