27 octombrie 2020

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

SE REPETA ABUZUL DE LA OUG 13 – Cititi pledoaria la CCR prin care vicepresedintele Senatului Robert Cazanciuc acuza mascarada procuroarei PICCJ Daniela Matei, care i-a facut dosar lui Calin Popescu-Tariceanu fiindca n-a dat afara un senator incompatibil: „Ambii procurori ierarhic superiori au considerat ca e vorba despre un vot politic, fiind incidenta imunitatea parlamentara... Au aratat ca s-ar genera un conflict juridic de natura constitutionala intre Senat si PICCJ” (Documente)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

6 octombrie 2020 14:12
Vizualizari: 3427

Ministerul Public risca sa se faca din nou de ras, prin incalcarea Constitutiei, din cauza dosarului deschis unui parlamentar pentru votul politic exprimat de catre acesta. Mai exact, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este pe punctul de a repeta abuzul comis de catre Directia Nationala Anticoruptie prin deschiderea dosarului penal privind oportunitatea adoptarii OUG 13/2017 – abuz constatat ca atare de catre Curtea Constitutionala a Romaniei, prin Decizia nr. 68/2017. Situatia ar fi chiar mai grava acum, Parchetul General riscand sa incalce imunitatea unui parlamentar protejata expres de catre legea fundamentala.



Cele de mai sus sunt principalele idei ce se desprind din exploziva pledoarie sustinuta de catre vicepresedintele Senatului Robert Cazanciuc (foto 2) in fata Curtii Constitutionale, Cazanciuc cerand CCR sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parchetul General si Senat, prin faptul ca procuroarea PICCJ Daniela Matei – sora judecatorului Ionut Matei de la Inalta Curte – vrea sa-l execute pe fostul presedinte al Senatului Calin Popescu-Tariceanu (foto 1), pentru presupuse fapte de abuz in serviciu si complicitate la uzurparea de calitati oficiale. Mai exact, procuroarea il acuza pe Tariceanu ca a refuzat sa il dea afara pe senatorul PSD Ovidiu Cristian Dan Marciu (foto 3) dupa ce ICCJ il declarase definitiv incompatibil in 2015, pe vremea cand era consilier judetean in Giurgiu (deci inainte de a intra in Senat).

Argumentatia lui Cazanciuc – pe care o veti citi mai jos – este laborioasa, dar ea se bazeaza pe doua idei simple:

1. mecanismul de adoptare a unei hotarari privind vacantarea unui loc de parlamentar trece prin biroul permanent al camerei respective, unde are loc un vot politic; or, niciun parchet nu poate ancheta un parlamentar pentru un vot exprimat, intrucat aceasta ar reprezenta incalcarea flagranta a imunitatii conferite de art. 72 alin. 1 din Constitutie: „Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului”;

2. procuroarea Daniela Matei s-a incapatanat sa continue ancheta, chiar daca doi dintre sefii ei i-au atras atentia ca lucratura s-ar putea face tandari in chip rasunator la CCR, Curtea Constitutionala a Romaniei sfarsind prin a constata un conflict juridic de natura constitutionala. Din informatiile noastre, cei doi procurori ierarhic superiori sunt Romulus Dan Varga (seful Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica) si Laura Oprean (prim-adjunct al Procurorului General).

Inainte de a va lasa sa cititi cele mai importante argumente ale lui Cazanciuc, mentionam ca marti, 6 octombrie 2020, Curtea Constitutionala a amanat pronuntarea in aceasta speta pentru data de 22 octombrie 2020.


Redam principalele pasaje din pledoaria sustinuta de Robert Cazanciuc (presedintele interimar al Senatului) in fata CCR:


In Referatul intocmit de procurorul de caz la data de 18 septembrie 2019 este descrisa disputa juridica dintre acesta si sefii sai ierarhici, pe tema inculparii domnului Calin Popescu-Tariceanu ca subiect activ al infractiunii de abuz in serviciu, precum si in legatura cu solicitarea din partea Comisiei juridice a Senatului de documente si inscrisuri, pentru a servi ca mijloace de proba. Redam in continuare fragmentele relevante din referat, in formularea procurorului de caz:

1. 'Ambii procurori ierarhic superiori au avut aceleasi puncte de vedere, considerand in esenta, ca, in cauza este vorba despre exprimarea unui vot politic (prin faptul ca art.7 alin.4 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputatilor si senatorilor, prevede ca, in cazul prev. De alin.2 lit.c ”presedintele Camerei (…) supune votului plenului Camerei din care face parte adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator”) si in consecinta, presedintele Senatului nu poate fi subiect activ al infractiunii de abuz in functie, prev. De art.297 alin.1 C. pen., fiind incidenta imunitatea parlamentara'.

2. 'De asemenea, in ceea ce priveste depunerea prin ordonanta din data de 27 martie/8aprilie 2019 ca Senatul – Comisia juridica, de numiri disciplina si validari sa predea inscrisurile care pot servi ca mijloace de proba in cauza, ambii procurori ierarhici superiori au aratat, ca, in ipoteza in care aceasta ar fi trimisa Senatului, s-ar genera un conflict juridic de natura constitutionala intre Senatul Romaniei si Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie'.

Argumente pentru sustinerea pe fond a cererii de constatatare si solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala:

1. Inceperea urmaririi penale este lipsita de orice temei legal si porneste de la intelegerea gresita de catre procurorul de caz a pozitiei si a rolului presedintelui Senatului Romaniei in conducerea acestei Camere a Parlamentului si de la confuzia intre atributiile pe care Regulamentul Senatului le confera presedintelui Senatului si atributiile biroului permanent al Senatului, ca unic organ intern de conducere al Camerei respective, in ceea ce priveste procedura de constatare a incompatibilitatilor parlamentare si de incetare a calitatii de senator.

2. In dosarul nr.402/P/2018, domnul Calin Popescu-Tariceanu are calitatea de suspect pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, prevazuta de art.297 alin. (1) Cod penal si a complice la fapta de uzurpare de calitati oficiale, prevazuta de art.48 alin.(1) Cod penal, raportat la art.258 alin.(1) Cod penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.(2) Cod penal. Concret, domnul Calin Popescu-Tariceanu este invinuit ca nu ar fi dat curs solicitarii ANI, inregistrata la biroul presedintelui Senatului la data de 02. 03.2017, de a lua act de incetarea mandatului de senator al domnului Marciu Ovidiu Cristian Dan si de a supune votului plenului Senatului, adoptarea hotararii de constatare a locului de senator detinut de catre domnul Marciu, ca urmare a faptului ca ICCJ a confirmat prin decizia nr.949/04.03.2015, raportul de evaluare intocmit in 2012 de ANI, prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a acestuia in raport cu mandatul de consilier judetean.

3. In realitate insa, primind solicitarea de declansare a unei proceduri parlamentare referitoare la constatarea starii de incompatibilitate a unui membru al Senatului, domnul Calin Popescu-Tariceanu a transmis imediat solicitarea mentionata, biroului permanent al Senatului, singurul organism parlamentar competent sa initieze procedura respectiva.

(Asa cum rezulta din stenograma sedintei biroului permanent al Senatului din data de 06.03.2017, domnul Calin Popescu-Tariceanu in calitate de presedintele al Senatului a cerut presedintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari sa prezinte biroului permanent un punct de vedere in legatura solicitarea adresata Senatului de catre ANI.)

Mai mult, la incheierea sedintei biroului permanent, domnul Calin Popescu-Tariceanu a facut in fata ziaristilor acreditati la Senat, o declaratie de presa, in care a precizat ca ”biroul permanent a luat act de scrisoarea trimisa de ANI, referitoare la un raport de evaluare care arata ca s-a incalcat regimul juridic al incompatibilitatilor de catre domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan” si ca ”raportul a fost inaintat comisiei juridice, de numiri, disciplina, imunitati si validari, care a primit termen de doua saptamani sa elaboreze un punct de vedere, astfel incat biroul permanent sa poata decide cum va proceda in continuare”.

4. Avand in vedere ca declararea vacantei unui loc de senator este o decizie politica, biroul permanent al Senatului nu avea cum, sa decida in cauza si sa ceara unei structuri de lucru a aparatului Senatului sa redacteze proiectul de hotarare pentru constatarea incetarii mandatului (in urma ramanerii definitive a unei decizii a instantei supreme) si vacanta locului de senator, fara sa cunoasca in amanunt continutul juridic al raportului de evaluare intocmit de ANI. De altfel, potrivit cutumei parlamentare, biroul permanent sesizeaza de fiecare data cand trebuie sa ia o anumita decizie, o comisie de specialitate, pentru a prezenta un punct de vedere sau pentru a intocmi un raport.

5. Regulamentul Senatului nu confera presedintelui acestuia o competenta decizionala speciala pentru constatarea starii de incompatibilitate a unui senator si pentru vacantarea mandatului. In aceasta privinta, competenta revine biroului permanent.

(Art.192 alin.(1) din Regulamentul Senatului prevede ca ”Senatorul care se afla in una dintre incompatibilitatile prevazute la art.190 sau in alte legi speciale va informa in scris, in termen de 15 zile, Biroul permanent despre aceasta situatie”. Acelasi regulament prevede in art.194 ca ”orice stare de incompatibilitate survenita in timpul exercitarii mandatului de senator trebuie adusa la cunostinta Biroului permanent, in scris, si in termen de 30 de zile de la data intervenirii acesteia”.)

Aceeasi competenta a biroului permanent al unei Camere a Parlamentului, in materie de constatare a starii de incompatibilitate a unul deputat sau senator, este prevazuta si in art.17 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputatilor si al senatorilor.

6. Domnul senator Marciu a obtinut mandatul in urma alegerilor parlamentare din 2016, iar mandatul sau a fost validat cu respectarea tuturor conditiilor prevazute in regulamentul Senatului. In conditiile in care instanta suprema a confirmat in 2015 reportul de evaluare intocmit de ANI in 2012 in privinta situatiei de incompatibilitate in care se afla domnul Marciu in perioada in care a avut calitatea de consilier judetean, ar fi trebuit ca ANI sa se adreseze Birului Electoral Central pentru a-i aduce la cunostinta decizia ICCJ din 2015, sau sa ceara in 2016 Senatului sa nu ii valideze mandatul de senator.

7. Legea nr.96/2006 reglementeaza incetarea mandatului de deputat sau de senator, pentru motive de incompatibilitate intre doua functii sau activitati desfasurate concomitent, si prevede, in acest sens, data incetarii mandatului, in functie de circumstantele date.

(In Decizia nr.972/2012, Curtea a retinut ca ”incompatibilitatea are in vedere o restrictie ce opereaza numai in momentul dobandirii functiei sau chiar la o data ulterioara acesteia, in care titularul functiei este obligat sa aleaga intre prima functie si cea noua, sub sanctiunea demiterii din functia incompatibila cu cea detinuta anterior”. In aceeasi decizie, curtea a statuat ca ”prin cumularea mandatului de parlamentar cu o functie publica de autoritate sau cu o functie privata stabilita prin legea speciala, deputatul sau senatorul ar putea intra in conflict cu prerogativele si obligatiile stabilite prin statutul sau”.)

Concret, art.7 alin.(2) lit.c) din Legea nr.96/2006 prevede ca mandatul parlamentar inceteaza datorita incompatibilitatii ”la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care se respinge contestatia la raportul Agentiei Nationale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea”. Legea nr.96/2006 prevede, totodata, in alineatul (4) al aceluiasi articol, ca in ipoteza reglementata in art.7 alin.(2) lit.c), ”presedintele Camerei ia act de situatia de incetare a mandatului de deputat sau de senator si supune votului plenului Camerei din care face parte, adoptarea hotararii prin care se vacanteaza locul de deputat sau de senator”.

8. Invinuirea adusa domnului Calin Popescu-Tariceanu in dosarul de urmarire penala consta in faptul ca nu a supus plenului Senatului hotararea de vacantare a mandatului de senator detinut de domnul Marciu Ovidiu Cristian Dan. Dupa cum rezulta, insa, cu claritate din art.7 alin.(4) din Legea nr. 96/2006, singura atributie si obligatie legala parlamentara ce revenea domnului Calin Popescu-Tariceanu, consta in a lua act de situatia de incetare a mandatului de senator al domnului Marciu si de a sesiza biroul permanent al Senatului pentru ca acesta sa continue procedura de constatare de catre plen a incetarii mandatului senatorului respectiv si de adoptare a hotararii parlamentare de vacantare.

9. Dupa cum se poate constata, filosofia Legii nr.96/2006 referitoare la constatarea incetarii mandatului de senator si, respectiv, la vacantarea acestuia, cuprinde doua faze diferite, in derularea carora, au atributii distincte atat presedintele Camerei si biroul permanent al acesteia. Desi Legiuitorul prevede in art.7 alin.(4) din Legea nr.96/2006 ca presedintele Camerei legislative ia act de incetarea mandatului si supune votului plenului adoptarea hotararii de vacantare a mandatului parlamentar, aplicarea textului legal presupune un act unilateral al presedintelui Camerei, de luare la cunostinta a unei situatii juridice (adica incetarea mandatului de senator) si, in continuarea acestuia, exprimarea unui vot politic in plen, provocat, insa, de biroul permanent. Aratam, in acest sens, ca potrivit cutumei parlamentare, presedintele Senatului nu are dreptul sa supuna direct votului plenului, nicio decizie, fara ca biroul permanent sa-si exprime in prealabil un punct de vedere cu privire la oportunitatea deciziei respective. Aceasta filozofie a Legiuitorului se bazeaza pe realitatea ca Senatul este un corp politic in care se confrunta interese si ideologii politice. Acesta este motivul pentru care presedintii Camerelor nu sunt si organe de conducere ale acestora. Orice decizie care este adoptata de Camerele legislative, reflecta configuratia politica a acestora. Aceasta este o conditie a democratiei parlamentare in orice stat de drept. In plus, biroul permanent intocmeste proiectul ordinii de zi cu aprobarea comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

(Art.88 alin.(2) din Regulamentul senatului stabileste ca „Materialele supuse dezbaterii Senatului sunt cuprinse in proiectul ordinii de zi si in programul de activitate a Senatului, intocmite de catre Biroul permanent cu aprobarea Comitetului liderilor”.)

Asadar, presedintele Senatului nu are dreptul de a supune direct, din vointa proprie, plenului acestei Camere, votarea unei hotarari parlamentare de vacantare a unui loc de senator. In biroul permanent, fiecare membru al acestuia are dreptul sa faca propuneri si fiecare propunere se adopta cu votul deschis al majoritatii membrilor prezenti.

10. Sesizata fiind de biroul permanent al Senatului la data de 06.03.2017 cu examinarea solicitarii ANI si intocmirea unui punct de vedere pe marginea acesteia, in baza caruia biroul urma sa continue procedura prevazuta de regulamentul Senatului pentru constatarea incetarii mandatului domnului senator Marciu si vacantarea locului de senator detinut de acesta, comisia juridica analizeaza raportul de evaluare intocmit de ANI, il audiaza pe senatorul in cauza, caruia ii cere si un punct de vedere in legatura cu solicitarea ANI, iar la data de 26.05.2017 trimite Agentiei Nationale de Integritate o documentatie, cerandu-i, totodata, sa transmita comisiei un punct de vedere, astfel incat ”in perioada imediat urmatoare comisia sa poata realiza o analiza temeinica asupra invocatei situatii de incompatibilitate a senatorului, in vederea adoptarii unui raport”.

11. Din actele si probele existente in dosar rezulta, ca intre comisia juridica a Senatului si ANI se desfasoara o intensa corespondenta, comisia invitand in repetate randuri pe presedintele ANI sau pe un reprezentant al acestuia, sa participe la sedintele comisiei pentru a clarifica unele aspecte rezultate din dezbaterile ce au avut loc in legatura cu cererea ANI si din documentatia depusa de senatorul Marciu. La repetatele invitatii din partea comisiei, conducerea ANI refuza sa raspunda invitatiilor respective, ceea ce dovedeste o incalcare din partea acestei autoritati publice a principiului colaborarii institutionale loiale si chiar o desconsiderare a rolului constitutional al unei comisii parlamentare, investita cu atributii de putere suverana. Nu acesta este comportamentul unei institutii publice intr-un stat de drept fata de institutia Parlamentului!

12. Potrivit autonomiei organizatorice si functionale a Parlamentului si a Camerelor sale legislative, consacrate de art.64. alin.(1) din Constitutie si extinsa si la nivelul comisiilor parlamentare, comisia juridica a Senatului, investita de biroul permanent la 06.03.2017 sa efectueze o analiza a unui document transmis Senatului de catre ANI si sa prezinte biroului permanent un punct de vedere specializat, are potrivit regulamentului Senatului si cutumei parlamentare, dreptul de a-si organiza si desfasura activitatea dupa reguli proprii, desigur, fara a nesocoti sau incalca Constitutia si regulamentele parlamentare.

(In Decizia nr.972 din 21.11.2012, Curtea Constitutionala a retinut ca ”Autonomia regulamentara de care beneficiaza cele doua Camere ale Parlamentului, in temeiul dispozitiilor constitutionale prevazute de art.64 alin.(1) din Constitutie, le da dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare si procedurile de desfasurare a lucrarilor parlamentare. In aceeasi decizie se arata ca ”Senatul in virtutea autonomiei parlamentare, poate constata, potrivit procedurii interne, atat starea de incompatibilitate, care este prevazuta de lege si de regulament, cat si incetarea de drept a mandatului de senator si vacanta locului respectiv”. Sunt relevante considerentele Curtii in baza carora aceasta a pronuntat decizia mentionata. Potrivit jurisprudentei Curtii, ANI dupa adoptarea raportului sau de evaluare a starii de incompatibilitate a unui parlamentar nu mai are nicio competenta cu privire la dispunerea incetarii calitatii de senator. De aceea, constata Curtea, ”dupa parcurgerea procedurii prevazute de lege, devin din nou incidente prevederile Regulamentului Senatului, raportul de evaluare, alaturi de hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila constituind temeiul adoptarii hotararii Senatului prin care se constata incetarea de drept a mandatului de senator si vacanta locului respectiv”.)

Nu poti impune unei comisii parlamentare un ritm de lucru rapid si nici sa-i stabilesti prioritati in dezbaterea problemelor cu care este sesizata. De aceea, pare curioasa si chiar de neinteles graba cu care ANI se astepta la solutionarea rapida a cererii sale. (Asa cum se arata in Decizia Curtii Constitutionale nr.972/2012, dupa adoptarea raportului de evaluare, ANI nu mai are un rol activ. In cazul contestarii la instanta competenta a raportului sau, ANI va astepta solutia instantei, dupa care, daca decizia ii este favorabila, va solicita Camerei interesate sa procedeze in sensul deciziei respective.)

13. Tot ceea ce se reproseaza domnului Calin Popescu-Tariceanu, in calitatea sa de presedinte al Senatului, in legatura cu cererea ANI, se refera la activitatea parlamentara propriu-zisa si, implicit, la mai multe proceduri de vot la care acesta a participat in calitate de membru al biroului permanent al Senatului. Din acest punct de vedere, devin incidente dispozitiile art.72 din Constitutie, potrivit carora ”deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile politice si voturile exprimate in exercitarea mandatului”. Regimul imunitatii parlamentare este de rang constitutional si orice atingere adusa acesteia este un abuz si o incalcare grava a democratiei parlamentare. Toate actiunile, actele, pozitiile publice asumate de catre domnul Calin Popescu-Tariceanu, care fac obiectul dosarului sau de urmarire penala, sunt modalitati institutionale si procedurale prevazute in Constitutie, Legea nr.96/2006 si Regulamentul Senatului, prin care acesta si-a exercitat mandatul de senator si functiile de presedinte al Senatului si de presedinte al biroului permanent. Ca atare, actiunile, actele si pozitiile sale publice, in legatura invinuirile ce i se aduc, nu pot fi supuse controlului judiciar iar urmarirea sa penala este nelegala si netemeinica.

14. Ancheta penala este o imixtiune grava a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, in activitatea Senatului si incalca principiul legalitatii si al impartialitatii procurorilor, consacrat in dispozitiile art.132 alin.(1) din Constitutie.

15. Cat priveste invinuirile propriu-zise aduse domnului Calin Popescu-Tariceanu, referitoare la savarsirea unui abuz in serviciu si complicitate la fapta de uzurpare de calitati oficiale, ca o consecinta a faptului ca a respectat intocmai regulamentele parlamentare si dispozitiile legale in materie de constatare a incetarii unui mandat de senator si de vacantare a unui loc de senator, invederam ca potrivit art.69 alin.(1) din Constitutie, deputatii si senatorii se afla in serviciul poporului. iar activitatea parlamentara este subsumata in ansamblul ei, realizarii vointei politice si a intereselor natiunii, corespunzatoare rolului Parlamentului. Din aceasta perspectiva se intelege ca orice activitate a deputatilor si senatorilor corespunzatoare Constitutiei, legilor subsecvente acesteia, regulamentelor si cutumei parlamentare, sunt scoase de sub incidenta altor puteri ale statului. De abuz de putere si uzurpare de calitati oficiale, Membrii Parlamentului nu pot fi subiecti activi ai infractiunii de abuz de putere si uzurpare de calitati oficiale daca activitatea lor este subsumata rolului constitutional al Parlamentului.

16. Prin actiunea, actele intreprinse de catre domnul Calin Popescu-Tariceanu, in calitate de presedinte al biroului permanent, in legatura cu solicitarea adresata Senatului de catre ANI, a ramas strict in cadrul de reglementare al activitatii de tip parlamentar. Domnul Calin Popescu-Tariceanu a primit adresa ANI in calitate de presedinte al Senatului si in aceasta calitate a sesizat biroul permanent in vederea solutionarii acesteia, potrivit procedurii legale si regulamentare existente. In sedinta biroului permanent, in calitate de presedinte al acestui organism intern de conducere, domnul Calin Popescu-Tariceanu a pus in dezbaterea biroului solicitarea ANI si a sesizat, cu acordul celorlalti membri ai biroului permanent, comisia de specialitate din Senat cu efectuarea unor lucrari pregatitoare pentru votul din plenul Senatului. Tot in calitate de presedinte al biroului permanent, domnul Calin Popescu-Tariceanu a informat opinia publica ca in Senat urmeaza sa se deruleze o procedura de constatare a incetarii unui mandat de senator, urmata de vacantarea acestuia.

17. Din pozitia de presedinte al Senatului, domnul Calin Popescu-Tariceanu nu are la dispozitie nicio modalitate institutionala pentru a impulsiona activitatea vreunei comisii parlamentare, sau pentru a-i cere acesteia, sa faca sau sa nu faca ceva, ori pentru a sanctiona pe vreun membru al unei comisii pentru modul in care lucreaza comisia. In calitatea de presedinte al biroului permanent, domnul Calin Popescu Tariceanu poate sa puna in dezbaterea biroului modul in care o comisie parlamentara respecta termenele stabilite de birou pentru efectuarea unei anumite lucrari parlamentare.

18. Am pus deja in evidenta caracterul neintemeiat si abuziv al procedurii de urmarire penala a domnului Calin Popescu-Tariceanu si faptul ca domnia sa, in calitate de presedinte al Senatului si de presedinte al biroului permanent, a luat imediat dupa sesizarea Senatului de catre ANI, toate masurile legale si regulamentare pentru constatarea, prin procedura parlamentara, a incetarii de drept a mandatului de senator al domnului Marciu si declararea vacantei locului sau de senator. De asemenea, am aratat ca nu poate fi culpabilizata comisia juridica a Senatului pentru modul in care isi indeplineste rolul de organ intern de lucru al acestei Camere. Rezulta, prin urmare ca Parchetul de pe langa ICCJ – Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica, continuand sa instrumenteze dosarul de urmarire penala nr.402/P/2018 nu face altceva decat sa se interfereze ilegitim in activitatea Senatului, afectandu-i rolul, misiunea si autonomia organizatorica si functionala conferite de Constitutie. Se constata, astfel, un comportament institutional neloial din partea unei structuri a Autoritatii Judecatoresti, prin care se incalca grav principiul constitutional al separatiei puterilor in stat si rolul statului roman ca stat de drept.

19. In repetate randuri, procurorul de caz a cerut imperativ comisiei juridice documente ale acesteia care au legatura cu solutionarea cererii ANI trimise Senatului in 2017. Solicitarea de documente a continuat si dupa ce sefii sai ierarhi i-au atras atentia ca aceasta solicitare nu are nici un suport legal si ca este un amestec grav in activitatea Senatului, de natura sa dea nastere unui conflict juridic de natura constitutionala. In cele din urma. Comisia senatoriala s-a conformat, punand la dispozitia doamnei procuror Matei documentele cerute.

20. Cum documentele unei comisii parlamentare nu pot face obiectul unei anchete penale, este clar ca prin solicitarea de documente cu caracter parlamentar de catre o structura a Ministerului Public, s-a nascut un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si autoritatea publica respectiva”.


* Cititi aici textul complet al notelor scrise depuse la CCR

* Cititi aici intreaga sesizare a CCR


sursa foto Marciu: Jurnalgiurgiuvean.ro

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL


    Warning: Invalid argument supplied for foreach() in /home3/luju/public_html/_template/article.php on line 149
    • VERDICTUL ZILEI - Va reusi regimul Iohannis sa desfiinteze SIIJ?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 26.10.2020 – Solutia din dosarul “Veveritei“ a aparut cu o zi inainte de pronuntare

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva