12 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

STOP VIOLENTEI DOMESTICE – Asociatia Daruire, Apreciere, Responsabilitate, fondata de jurnalista Cristina Herea-Chiciu si avocatul Alexandru Chiciu, a organizat la Parlament reuniunea internationala „Violenta domestica – o vulnerabilitate a societatii actuale?!” Printre vorbitori s-au numarat ministra Justitiei Alina Gorghiu si ministra Familiei Natalia Intotero (Galerie foto)

Scris de: L.J. | pdf | print

20 May 2024 17:50
Vizualizari: 1966

Asociatia Daruire, Apreciere, Responsabilitate (DAR) – fondata de catre jurnalista Cristina Herea-Chiciu (foto 1 dreapta) si avocatul Alexandru Chiciu (foto 1 stanga) – a organizat luni, 20 mai 2024, la Parlament reuniunea internationala „Violenta domestica – o vulnerabilitate a societatii actuale?!”



Printre vorbitori, s-au numarat ministra PSD a Familiei Natalia Intotero (foto 2 dreapta) si ministra PNL a Justitiei Alina Gorghiu (foto 3). Aceasta din urma insa nu a fost prezenta in sala, trimitand in schimb un mesaj video inregistrat.

Toti cei care au luat cuvantul au relevat realitatea sumbra a violentei (in special asupra femeilor si a copiilor, dar si impotriva barbatilor). La randul lor, demnitarii au expus masurile pe care le-au luat pana in prezent.


Redam principalele declaratii:


Cristina Herea:


Asociatia DAR a luat fiinta in urma cu cateva luni. Membrii fondatori sunt Alexandru Chiciu (avocat) si subsemnata. Impreuna incercam nu doar sa prevenim, nu doar sa combatem, dar, cu ajutorul dumneavoastra, sa devenim o speranta pentru femeile abuzate, pentru mamele abuzate. Bineinteles ca targetul este ajutorarea copiilor din astfel de familii, pentru ca, pana la urma, victimele – colaterale sau poate chiar principale – sunt copiii din astfel de familii.

Violenta nu trebuie sa fie numai fizica. Violenta este si una psihica, si una verbala, si una emotionala, si se intalneste in toate mediile, in toate categoriile sociale, profesionale si nu numai. Credem cu tarie ca viitorul unui copil este de fapt al mamei sale”.


Alexandru Chiciu:


Vorbea doamna Pauliuc (n.r. senatoarea PNL Nicoleta Pauliuc – foto 2 stanga) mai devreme in mod foarte corect ca in spatele tuturor initiativelor de valoare ale barbatilor sunt femei. Aceasta asociatie este ideea Cristinei. Este cazul sa recunosc in fata dumneavoastra acest lucru: nici eu nu as fi fost aici daca nu ar fi fost Cristina”.


Natalia Intotero:


Discutam zilele trecute cu un reprezentant al unui ONG cu atributii pe zona de familie. Imi spunea ca in ultimii doi ani a crescut cu peste 50% rata divorturilor. Toata acea perioada in care a fost o presiune fantastica asupra noastra, a tuturor, a avut repercusiuni mai departe, la destramarea unor familii. De aici, ne ducem la violenta – nu neaparat violenta fizica; de cele mai multe ori, violenta verbala tinde sa fie mai agresiva si mai periculoasa decat violenta fizica. Si de aici, foarte multe probleme pe zona de sanatate mintala. De aceea, Comisia Europeana – cel putin pe zona noastra de activitate – are ca prioritate implicarea copiilor si a tinerilor in procesul decizional, precum si foarte multe programe pe zona de sanatate mintala.

Am initiat doua proiecte de lege: unul pentru a veni in sprijinul tinerilor si in special al copiilor, pentru a-i scoate din saracie (a carei consecinta este, de multe ori, violenta), iar celalalt pentru ca anul 2025 sa fie declarat Anul Copilului, astfel incat sa putem duce mai departe garantiile pentru drepturile copilului.

In egala masura, pe componenta de violenta domestica, prin Agentia Nationala pentru Egalitate de Sanse s-a desfasurat si continua sa se desfasoare mai multe programe in sprijinul femeilor si a celor care sunt membri de familie. Iar dupa partea de reorganizare a Agentiei Nationale privind Egalitatea de Sanse, am depus la Comisia Europeana doua proiecte tot pe zona de combatere a violentei domestice si de sustinere a sanatatii mintale.

De anul trecut, de cand am preluat acest portofoliu, am desfasurat cateva campanii:

- Pregatiti pentru viata – pentru toti tinerii incepand cu varsta de 14 ani, din toate judetele tarii, tineri care, din anumite motive, nu sunt in grija parintilor, ci a statului. De fiecare data, i-am incurajat sa apeleze la cele doua numere de urgenta: Telefonul Copilului (119) si Telefonul pentru victimele violentei domestice (0800 500 333). Numarul apelantilor a crescut considerabil. Au inceput sa aiba incredere ca atunci cand cineva se afla intr-o situatie delicata, statul roman intervine rapid, prin institutiile abilitate, si le salveaza viata. De asemenea, au si posibilitatea sa fie gazduiti pentru o perioada indelungata in centrele aflate in fiecare judet, in coordonarea Directiilor Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului, unde ei primesc si consiliere, si un sprijin pentru integrarea pe piata muncii;

- Fara bariere – o campanie de preventie privind consecintele formelor de adictie, cu precadere consumul de droguri. Am intalnit in tara peste 20.000 de tineri. In cadrul acestei campanii, am implicat tineri de la facultatile de Medicina, Farmacie, Psihologie, Asistenta Medicala, Asistenta Maternala. Ei au fost ambasadorii. Fiecare intalnire in cele peste 20 de centre universitare (judete) unde am participat a fost o posibilitate de a atrage atentia asupra faptului ca foarte multi dintre copii si tineri au inceput consumul drogurilor in urma unei forme de agresivitate (bullying) sau chiar violenta verbala sau probleme de alienare parentala sau lipsa de comunicare sau chiar violenta fizica. De asemenea, am facut cunoscute cele doua numere de urgenta. Am avut alaturi si reprezentanti ai societatii civile, si fosti consumatori. Ne-au ajutat foarte mult.

Ne dorim foarte mult sa continuam aceste activitati. Repet: numai impreuna putem sa stopam aceste fenomene. (…) Cred ca putem duce mai departe toate aceste proiecte in cadrul taberelor pentru copii si tineret care vor incepe in perioada imediat urmatoare, dupa inceperea vacantei de vara pentru copii”.


Alina Gorghiu:


Sunt multe provocari in societatea romaneasca si e bine sa discutam despre ele ! Una dintre cele mai dureroase ramane, evident, violenta domestica, cosmarul de acasa.

Locul care ar trebui sa fie cel mai sigur pentru orice membru al familiei!

In ultimii 6 ani au fost peste 288.000 de plangeri pentru violenta domestica si violuri in cuplu. Peste 100.000 de fapte de violenta domestica sesizate numai pentru anul trecut … Iar statistica pe anul in curs ne arata ca situatia ramane grava. In primele 3 luni din 2024, numarul faptelor penale in domeniul violentei domestice a crescut cu 2,4%, fata de primele 3 luni ale anului trecut, de la 13.307 la 13.628. Din totalul victimelor infractiunilor de violenta domestica, 2.507 sunt barbati, 9.641 femei, iar 2.262 minori.

Conform unui studiu realizat anul acesta de Salvati Copiii, unul din zece copii marturiseste ca este victima acestei forme de violenta!

Sigur, mi-am inceput speech-ul cu cifre. Dar tot eu va spun ca nu e suficient doar sa enumeram aceste cifre. Cu atat mai mult cu cat ele nu reflecta neaparat realitatea. Sunt inca multi copii, multe femei, chiar si barbati victime ale violentei domestice care, de frica, de jena, de rusine, din nestiinta ca avem legi care ii pot proteja, nu reclama. De aceea, fac apel la fiecare victima a violentei sa aiba curaj, sa aiba taria sa sesizeze organele competente, ONG-urile de profil, de lucrul care li se intampla. Nu ratati sansa de a iesi din cotidianul in care, acasa, domneste legea pumnului. Nu aceasta e normalitatea. Protejati-va, va rog, viitorul dumneavoastra, viitorul copiilor dumneavoastra. Pentru ca, nimic nu garanteaza ca victima nu poate ajunge ea, in timp, la comportamente violente.

Am spus si o mai spun: e nevoie de mai mult pentru a stopa fenomenul violentei, mai ales cel al violentei domestice. Trebuie sa intelegem ca e nevoie de o cooperare consolidata intre autoritati si societatea civila pentru ca asa apar rezultatele palpabile in combaterea violentei.

Ii felicit pe organizatorii evenimentului, le multumesc tare mult pentru invitatie. Este cadrul potrivit care genereaza idei, solutii, strategii de care statul are nevoie in aceasta batalie. Si care completeaza parghiile si instrumentele de care statul dispune in prezent. Obtinute in ani, nu de azi pe maine.

Daca in urma cu 12 ani, se reglementa prin lege ordinul de protectie in cazurile de violenta domestica, in 2016, Romania ratifica Conventia Consiliului Europei pentru prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si a violentei domestice. 'Conventia de la Istanbul', asa cum o cunoastem toti.

In 2018, obtineam legalizarea ordinului de protectie provizoriu, iar trei ani mai tarziu, in 2021, in Parlament s-a adoptat un proiect la care am muncit mult, impreuna cu colegii, si care a schimbat fundamental legislatia in domeniu: este Legea privind monitorizarea electronica a agresorilor, bratara electronica, proiect care mi- e tare drag. Obiectivul este ca, pana in 2025, sistemul sa fie operational in intreaga tara. Ma bucur ca exista un proiect de OUG pentru ca sistemul de monitorizare prin bratari electronice sa fie extins de la sfarsitul acestui an si pentru persoanele acuzate de savarsirea unor infractiuni pentru care este dispusa una dintre masurile control judiciar, control judiciar pe cautiune sau arest la domiciliu.

Pentru ca fiecare gest conteaza! Fiecare actiune pe aceasta tema este un pas inainte. Si va spun, nu doar ca ministra, ci ca parlamentar, ca mama ca e nevoie de toate acestea 365 de zile in fiecare an.

Pentru ca violenta domestica este vulnerabilitate pentru societatea noastra. Si nu doar in Romania. Sa nu uitam ca, foarte recent, cu mai putin de o luna in urma, Parlamentul European a adoptat primele norme pentru a combate violenta impotriva femeilor si pentru a proteja victimele, in special victimele violentei domestice.

Aici, la Ministerul Justitiei, am facut o prioritate din protejarea romanilor, in special a femeilor si copiilor, impotriva oricarui tip de violenta. Autorii trebuie sanctionati cu fermitate, iar victimele trebuie sa primeasca urgent tot sprijinul si protectia de care este nevoie.

Dar violenta nu e numai in familie. O vedem pe strada, si cel mai recent caz al barbatului ucis in bataie in Parcul Crangasi, o vedem in scoli, in mediul online. Si va reamintesc aici ca Ordinul de protectie extins, initiativa noastra, a Justitiei, este lege si va intra in vigoare la sfarsitul lunii august. Ordinul de protectie provizoriu si ordinul de protectie vor putea fi emise pentru toate victimele, pentru toate formele de violenta fizica dar si psihica: de la hartuire online, cyberbullying, hate speech, pornografie infantila. Indiferent daca agresorul este membru de familie sau nu.

Avem, de asemenea, un mecanism de acordare a voucherelor pentru victimele infractiunilor, care acopera hrana, cazare, medicamente si acest mecanism este functional. Vorbim despre un ajutor financiar rapid, 5 salarii minime brute (16.500 lei). Va cer sa-mi dati suportul in promovarea lui, pentru ca sunt victime ale violentei care nu stiu ca exista acest mecanism si ca pot apela la el!

Violenta nu e doar domestica, nu trebuie trecuta sub tacere. Nici ignorata. Trebuie sa implementam instrumente noi necesare pentru a o putea combate eficient. Si va asigur ca veti avea o usa deschisa la toate institutiile statului, pentru a combate impreuna acest fenomen”.


Prezentam comunicatul de prezentare a evenimentului:


Procesul de constientizare a publicului cu privire la amploarea si gravitatea fenomenului violentei in familie in Romania s-a dezvoltat constant si continuu in ultimii 23 de ani. Institutiile statului, dar si organizatiile care ofereau servicii si asistenta victimelor au contribuit la constientizarea publicului, au desfasurat campanii de informare a publicului si au promovat adoptarea unor norme legale noi (Legea nr. 217/2003 – Legea cu privire la prevenirea si combaterea violentei in familie).

Violenta in familie reprezinta o problema sociala extrem de grava, iar specialistii o considera o forma de tortura din cauza caracteristicilor sale. Impactul social al violentei in familie este extins, deoarece aceasta afecteaza nu numai victimele, dar si persoanele care sunt martore sau au cunostinta de situatii de violenta in familie (copiii sunt cele mai expuse victime, batranii, etc).

Violenta in familie este una dintre formele de violenta cel mai frecvent intalnite, dar si una dintre cele mai ingrijoratoare, pentru ca este prea putin vizibila. In cele mai multe dintre cazuri, actele de violenta au loc in spatele usilor inchise si sunt ascunse de catre victima, din cauza sentimentului de teama fata de agresor si de jena fata de societate. Mai mult chiar, un obstacol il reprezinta uneori si reticenta statului si a organelor judiciare de a interveni intr-o sfera considerata inca 'privata'.

O analiza a diferitelor legislatii din domeniul violentei in familie releva faptul ca statele europene au initiat reforme legislative pentru prevenirea acestui fenomen. Statele non-europene au urmat aceeasi tendinta. Analiza identifica doua puncte comune:

- toate actele de violenta in familie sunt recunoscute ca delicte ce cad sub incidenta prevederilor legii penale (doar doua tari europene – Spania si Suedia – incrimineaza actele de violenta in familie ca delicte specifice, in timp ce in altele, precum Regatul Unit al Marii Britanii, Germania, Austria, Belgia, Bulgaria si Turcia, relatia dintre victima si agresor constituie circumstanta agravanta. In Franta, o astfel de relatie poate constitui circumstanta agravanta sau poate fi un element al delictului).

- victimelor li se ofera posibilitatea sa solicite masuri de protectie din partea statului (astfel de masuri variaza de la asistenta financiara acordata victimelor in Suedia pana la ordine de restrictie emise impotriva agresorului in Marea Britanie si Austria. In Canada, nerespectarea unui ordin de restrictie poate constitui circumstanta agravanta).

- in Regatul Unit al Marii Britanii, spre exemplu, violenta in cuplu nu constituie o infractiune specifica. In cadrul procesului, judecatorul poate tine cont de legaturile dintre victima si agresor pentru a stabili eventualele daune. Unele acte de violenta conjugala pot fi incadrate la hartuire, care constituie o infractiune specifica. Violul in cadrul cuplului a fost definit ca infractiune la inceputul anilor ’90, iar sanctiunile variaza in functie de durata casniciei. Nu este necesara plangerea victimei pentru inceperea urmaririi penale impotriva agresorului. Dispozitiile dreptului civil permit victimei sa solicite ordin de restrictie pentru agresor sau ordonante cu privire la ocuparea domiciliului conjugal. Ordinele de restrictie pot prevedea masuri generale sau specifice, cum ar fi interdictia pentru agresor de a contacta telefonic victima.

Datele obtinute de Asociatia 'Daruire. Apreciere. Responsabilitate' prin amabilitatea reprezentantilor Politiei Romane cu privire la dimensiunile violentei in familie in ultimii ani sunt urmatoarele:

- In anul 2022, la nivel national, politistii au intervenit la 90.174 de cazuri de violenta domestica, dintre care 42.214 in mediul urban si 47.960 in mediul rural. Dintre cele 90.174 de interventii ale politistilor la cazurile de violenta domestica, 65.270 au fost fara risc iminent, 24.418 cu risc iminent, fiind emise 12.972 de ordine de protectie provizorii.

Astfel, pe parcursul anului 2022, numarul faptelor penale care constituie fapte penale din sfera violentei domestice a fost de 55.206 infractiuni, in crestere cu 12,5% fata de anul 2021. Cele mai multe fapte, 34.368 au fost de loviri sau alte violente.

In anul 2022, au fost emise de catre instantele judecatoresti 11.082 de ordine de protectie, 5.144 (aproape jumatate) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protectie provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protectie, au fost sesizate 3.440 de infractiuni.

In aceasta perioada, au fost emise de politisti 12.972 de ordine de protectie provizorii (cu 1.925 mai multe fata de anul 2021, respectiv cu 17,4%), 5.144 dintre acestea fiind transformate in ordine de protectie, reprezentand aproximativ 40%.

Referitor la nerespectarea ordinului de protectie provizoriu, au fost sesizate 856 de infractiuni.

In doar 128 de situatii, victima a fost de acord si a fost pusa in aplicare masura 'obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere', reprezentand 16% din totalul ordinelor de protectie provizorii emise si ordinelor de protectie emise de instantele judecatoresti.

In ceea ce priveste infractiunile constatate, au fost inregistrate in total 125 de infractiuni, dintre care 7 de distrugere, 77 pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a ordinului de protectie si 41 pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a ordinului de protectie provizoriu.

In cadrul dosarelor penale intocmite, pentru 18 dintre persoanele care au savarsit aceste infractiuni au fost dispuse masuri preventive: 16 retineri, o arestare preventiva si un control judiciar.

- In anul 2023, la nivel national, politistii au intervenit la 108.831 de cazuri de violenta domestica, dintre care 51.690 in mediul urban si 57.141 in mediul rural.

Numarul faptelor penale care constituie fapte penale din sfera violentei domestice a fost de 57.851 de infractiuni, in crestere cu 4,8% fata de anul 2022. Cele mai multe fapte, 35.897, au fost de loviri sau alte violente.

In anul 2023, au fost emise de catre instantele judecatoresti 11.887 de ordine de protectie, 5.386 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protectie provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protectie, au fost sesizate 4.279 de infractiuni.

In aceasta perioada, au fost emise de politisti 13.231 de ordine de protectie provizorii (cu 259 mai multe fata de anul 2022, respectiv cu 2%), 5.386 dintre acestea fiind transformate in ordine de protectie, reprezentand aproximativ 41%.

Referitor la nerespectarea ordinului de protectie provizoriu, au fost sesizate 864 de infractiuni.

In 468 de situatii, victima a fost de acord si a fost pusa in aplicare masura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentand 12,8% din totalul ordinelor de protectie provizorii si ordinelor de protectie emise.

In ceea ce priveste infractiunile constatate, au fost inregistrate in total 401 infractiuni, dintre care 17 de distrugere, 307 pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a ordinului de protectie si 77 pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a ordinului de protectie provizoriu.

In cadrul dosarelor penale intocmite, pentru 27 dintre persoanele care au savarsit aceste infractiuni, au fost dispuse masuri preventive: 18 retineri, 4 arestari preventive si 5 plasari sub control judiciar.

Incepand cu 1 ianuarie 2024, 20 de judete au intrat in etapa a doua de implementare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronica.

Astfel, sistemul a fost operationalizat si in judetele Bacau, Brasov, Caras-Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Covasna, Galati, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinti, Neamt, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Salaj, Teleorman, Vaslui si Valcea.

- In primele 3 luni ale anului 2024, politistii au emis 2.945 de ordine de protectie provizorii, 1.178 dintre acestea fiind transformate in ordine de protectie de instantele de judecata. In aceeasi perioada, politistii au intervenit la 28.838 de cazuri de violenta domestica, dintre care 14.479 in mediul urban si 14.359 in mediul rural.

La nivel national, in primele 3 luni ale anului, numarul faptelor penale in domeniul violentei domestice a crescut cu 2,4%, fata de primele 3 luni ale anului 2023, de la 13.307 la 13.628 de fapte.

Au fost inregistrate cresteri, comparativ cu perioada similara din anul 2023, pentru loviri sau alte violente (de la 8.005 la 8.105 fapte) si amenintare (de la 1.551 la 1.729 de fapte).

Cea mai mare pondere in cadrul infractiunilor o au „lovirea sau alte violente” – 59,5 % (8.105 fapte) si ,,amenintarea” – 12,7% (1.729 de fapte), acestea impreuna reprezentand 72,2% din total.

Dupa locul comiterii, 7.518 infractiuni au fost comise in mediul urban, 6.106 in mediul rural, 11.127 la domiciliu si 2.501 in spatiul public.

In primele 3 luni ale anului 2024, s-a inregistrat o crestere atat a numarului autorilor (13.867) care comit astfel de fapte, cat si a victimelor acestora (14.410).

Din totalul victimelor infractiunilor de violenta domestica, 2.507 sunt barbati, 9.641 sunt femei, iar 2.262 sunt minori.

In aceeasi perioada, instantele judecatoresti au emis 2.960 de ordine de protectie, 1.178 fiind provenite din ordine de protectie provizorii.

Referitor la nerespectarea ordinului de protectie, au fost sesizate 1.107 infractiuni, dintre care 694 in mediul urban si 413 in mediul rural. La nivel national, au fost emise 2.945 de ordine de protectie provizorii, 1.178 dintre acestea fiind transformate in ordine de protectie.

Din totalul ordinelor de protectie provizorii emise, 2.668 au fost confirmate de unitatile de parchet (90,6%).

Referitor la nerespectarea ordinului de protectie provizoriu, au fost sesizate 191 de infractiuni, dintre care 114 in mediul urban si 77 in mediul in rural.

In primele 3 luni ale anului 2024, la nivelul D.G.P.M.B. si al inspectoratelor de politie judetene Bacau, Brasov, Cluj, Calarasi, Caras – Severin, Constanta, Covasna, Galati, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Sibiu, Salaj, Satu Mare, Teleorman, Valcea, Vrancea si Vaslui, unitati care au intrat in etapa I-a, respectiv etapa a II-a a Proiectului pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 3.100 de instrumente de protectie pentru victimele violentei domestice, dintre care 1.665 de ordine de protectie provizorii si 1.435 de ordine de protectie (emise de instantele judecatoresti).

In 341 de situatii, a fost pusa in aplicare masura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentand aproximativ 11% din totalul ordinelor de protectie provizorii emise si ordinelor de protectie emise de instantele judecatoresti.

In ceea ce priveste infractiunile constatate, au fost inregistrate in total 232 de infractiuni, dintre care 11 de distrugere, 151 pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a ordinului de protectie si 70 pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a ordinului de protectie provizoriu.

Pentru 29 dintre persoanele cercetate pentru aceste infractiuni, au fost dispuse masuri preventive: 16 retineri, 8 arestari preventive si 5 masuri de control judiciar.

*

Analiza acestor date si evaluarea realizata pe baza surselor deschise de catre Asociatia 'Daruire. Apreciere. Responsabilitate' conduc la urmatoarele opinii :

- exista un numar mare de infractiuni din sfera celor de violenta domestica, ceea ce arata amploarea fenomenului si necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui.

- numarul in crestere de sesizari demonstreaza, totodata, ca victimele violentei domestice au din ce in ce mai mare incredere sa sesizeze organelle judiciare

- exista o preocupare constanta a institutiilor abilitate ale statului cu atributii in domeniu in prevenirea si combaterea violentei domestic

- la nivelul Ministerului Familiei, Tineretului si Egalitatii de Sanse, prioritatile strategice au vizat lansarea unor programe de interes public national pentru combaterea declinului demografic, prevenirea violentei domestice, intarirea protectiei copilului, sprijinirea tinerilor romani, promovarea egalitatii si a incluziunii prin sporirea nivelului de constientizare a rolului femeii in societate, etc. Demersurile aparatului central al Ministerului Familiei, Tineretului si Egalitatii de Sanse s-au intensificat la nivelul anului 2023 si inceput de an 2024 si s-au focalizat asupra obiectivelor stabilite, acestea fiind urmarite indeaproape printr-o relatie de stransa colaborare cu institutiile subordonate, beneficiind de memoria institutionala a acestora si expertiza, suportul tehnic aferente atributiilor specifice ce le revin.

- exista o crestere a implicarii organizatiilor non-guvernamentale in activitati de constientizare a opiniei publice cu privire la violenta domestica.

- exista inca un nivel scazut de informare la nivel rural si mai ales in randul victimelor cu privire la parghiile legale si conduita de urmat in aceste situatii de violenta domestica. Majoritatea femeilor nu-si cunosc drepturile si nici cine, ce poate sa faca in materie de institutii si roluri

- exista o tendinta de plasare a responsabilitatii in seama „celuilalt': de la nivel local la nivel judetean si viceversa, de la o institutie la alta (de ex: de la Directiile de Asistenta Sociala la Politie si invers), cei responsabili pentru a gestiona situatii urgente si sensibile nu au intelegerea dinamicii fenomenului si intervin 'intuitiv' pentru a media lucrurile, a calma situatia pe moment.

- nu exista o cunoastere a servicilor disponibile in teritoriu, la nivel de judete: daca exista servicii integrate de urgenta destinate victimelor violentei de gen - sexuale sau domestice, servicii de informare si consiliere, asistenta juridica pentru victimele violentei domestice, centre de primire in regim de urgenta sau locuinte protejate,

- se impune a creste nivelul de informare a opiniei publice pe toate canalele media cu privire la adoptarea unor acte normative noi in anul 2024 (in acest sens mentionam Legea 26 / 2024 privind ordinal de protectie publicata in Monitorul Oficial 172 din 4 martie 2024)

- este necesara analizarea modificarii Codului penal si a legilor speciale in sensul eliminarii conditiei existentei plangerii prealabile a victimei pentru punerea in miscare a actiunii penale impotriva agresorului in toate situatiile de violenta domestica (dupa modelul Marii Britanii)

In opinia Asociatiei 'Daruire. Apreciere. Responsabilitate', nevoia de informare vizeaza :

- constientizarea opiniei publice cu privire la cresterea gradului de asigurare a respectarii masurilor de protectie a drepturilor persoanelor protejate, inclusiv a victimelor colaterale (copii, batrani, etc)

- infomarea opiniei publice cu privire la faptul ca masurile de protectie nu reprezinta acte de constrangere, ci metode de monitorizare / supraveghere, care permit urmarirea modului de respectare a masurilor dispuse in cadrul unor proceduri judiciare.

- constientizarea opiniei publice cu privire la faptul ca monitorizarea se realizeaza automat, fara interventie umana, sistematic si exclusiv pe teritoriul Romaniei, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora si in raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate si a persoanei / persoanelor protejate, care poarta dispozitivele electronice, va fi cunoscuta doar de politistii care pun in aplicare masura. Dupa introducerea in sistem a semnalarii, politistul nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poarta dispozitivul electronic. Numai in masura in care va fi generata o alerta (ce notifica incalcarea unei reguli stabilite) va fi posibila asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente in cazul de monitorizare, prin preluarea, in mod automat, odata cu generarea alertei si transmiterea acestora, impreuna cu alte date de interventie, catre dispeceratul S.I.M.E. si 112 si astfel, catre cel mai apropiat echipaj din randul fortelor de ordine, pentru interventie

- informarea sectoriala (realizata pe categorii de gen, varste si nivel de instruire) cu privire la modalitatile de prevenire, informare si combatere a violentei domestice

- constientizarea victimelor cu privire la necesitatea purtarii dispozitivelor de supraveghere, a nedezactivarii lor, fiind in interesul si spre protectia lor si a copiilor lor respectarea acestor masuri.

- se impune necesitatea studierii temeinice a Metodologiei privind interventia coordonata a profesionistilor in cazurile de violenta domestica (mai ales in mediul rural) in contextul in care ministerele de resort au adoptat si elaborat deja proceduri complexe de actiune, iar Romania a ratificat (prin Legea nr. 30/2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 25 martie 2016, intrata in vigoare la data de 1 septembrie 2016) Conventia Consiliului Europei privind prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si a violentei domestice, adoptata la Istanbul la 11 mai 2011 si semnata de Romania la 27 iunie 2014. Aceste modificari definesc responsabilitatile in domeniul serviciilor pentru protectia victimelor violentei domestice. In acest cadru legal exista premisele pentru crearea si mentinerea unei retele de servicii pentru victime la nivel national.

- se impune realizarea unor protocoale de colaborare intre organizatiile non-guvernamentale si caritabile pentru realizarea unor bune practici integrate si eficiente in cazuri de violenta domestica

- crearea unor actiuni concrete la nivelul institutiilor de invatamant si a celor religioase pentru informarea corecta a oamenilor

- realizarea de parteneriate culturale cu institutii de profil pentru realizarea unor manifestari artistice prin care mesajul de prevenire si combatere a violentei domestice sa fie receptat si asimilat de o maniera facila.

- in contextul unui grad redus de informare atat in randul publicului larg cu privire la recunoasterea si sanctionarea violentei domestice, cat si in randul reprezentantilor autoritatilor (mai ales la nivel local) cu privire la interventia in astfel de cazuri, consideram ca este nevoie de demersuri coordonate de eliminare a prejudecatilor referitoare la victimele violentei domestice, cat si la diferentele identitare (de gen, etnie, clasa, orientare sexuala, religie etc.).

- finantarea publica a servicilor locale pentru prevenirea si combaterea violentei domestice in acord cu prevederile Legii 217/2003, la nivelul comunelor si alocarea investitilor in resurse umane care sa fie dedicate pentru programe de prevenire si combatere a violentei impotriva femeilor si fetelor.

- sunt necesare programe de formare continua a profesionistilor pentru a creste eficienta interventiei in cazurile de violenta domestica prin interventii coordonate si imediate in cazuri de violenta impotriva femeilor.

- este nevoie de o buna cunoastere a informatiilor privind pasii pentru obtinerea ordinului de protectie astfel incat acest instrument de siguranta sa fie accesibil pentru victimelor cu un nivel scazut de educatie si, la nevoie, acordarea sprijinului necesar din partea autoritatilor si organizatiilor non-guvernamentale pentru redactarea cererilor privind emiterea unui ordin de protectie de instantele de judecata in cazul persoanelor analfabete”.

 


Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 12.06.2024 – Solomon o vrea pe “Veverita” la PICCJ

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva