5 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Trenuletul cu minciuni

Scris de: jud. Mihaela NEAGU, Curtea de Apel Galati | pdf | print

25 January 2023 12:16
Vizualizari: 3614

Cand eram copil, mai venea uneori in vizita la noi vecina noastra, doamna Veronica, si statea la o cafea cu mama. Pe acea vreme, vecinii se cunosteau, socializau si se ajutau intre ei, la nevoie. Daca la miezul noptii cineva avea nevoie de o aspirina si nu o avea, apela fara nicio suparare la un vecin.



Unul dintre subiectele des adus in discutie de dumneaei era inechitatea sociala. Doamna Veronica, care era muncitoare si lucra pe strung intr-o mare uzina, in care se produceau scule si elemente hidraulice, se plangea ca nu intelege de ce este platita mai putin decat inginerii, pentru ca ea sta toata ziua in picioare si lucreaza cu greu numarul de piese impuse de norma, in timp ce inginerii stau tot timpul la birou, pe scaun, cu cafeaua in fata, iar daca vin in sectie doar plimba o mapa cu niste hartii.

Poate pentru a pastra relatiile de buna vecinatate, mama, inginer proiectant si sef al Institutului de Proiectare in aceeasi mare uzina, o asculta si nu o contrazicea niciodata. Dar, dupa ce pleca vecina, auzeam si frustrarile ei, care sunau cam asa: „O fi stiind madam asta cat isi crapa capul un inginer sa proiecteze acea piesa amarata, care face parte dintr-un ansamblu mult mai complicat, ce reprezinta o masina industriala, cat ii plesneste capul cautand solutii pentru ca fiecare piesa sa se potriveasca perfect in angrenaj, cate calcule face, cat sta la planseta sa deseneze din mai multe unghiuri fiecare piesa in parte, pentru ca, in cele din urma, un muncitor sa poata executa acea piesa, dupa hartiile „plimbate” de inginer”? (Era vremea in care nu existau computere, iar toate calculele se faceau cu calculatorul de birou, iar schitele si documentatia tehnica se faceau de mana.)

Evident, doamna Veronica habar nu avea si nici nu isi batea capul cu aceste lucruri, care ii erau total straine. Pentru ea, munca insemna doar ceea ce faci cu efort fizic, dand din maini, capul era utilizat prea putin in scop creativ, pentru a cauta solutii sau pentru a lua decizii importante. Deci, daca stai pe scaun, nu muncesti! Te odihnesti! Si, de la nivelul ei de intelegere, avea dreptate!

Daca am priceput ceva, dupa peste 20 de ani de activitate de judecator, este ca toata lumea are dreptate! Doar ca aceasta dreptate se raporteaza la universul fiecaruia, la modul in care acesta intelege viata, la propriile convingeri si experiente.

Timpurile s-au schimbat, mentalitatea nu prea. Lupta sociala nu mai este intre muncitori si intelectuali, ci mai nou intre persoanele care lucreaza in domeniul privat si cele care lucreaza la stat; altfel spus: bugetari.

Mai exact, in viziunea primilor, bugetarii sunt acele capuse care sug sangele bugetului de stat, alimentat cu greu, din sudoarea fruntii lor. Doar ei produc valoare, bunuri si servicii si fac sa se invarta roata economiei, in timp ce bugetarii traiesc pe spinarea lor si, culmea, multi sunt platiti mai bine decat ei, privatii. Nu este rar intalnit in societatea noastra ca bugetarii sa fie tratati aproximativ ca si cum ar fi asistati social. „Doar noi va platim salariile”, auzi in mod obsesiv pe unii spunand!

Din punctul meu de vedere, bugetarii sunt oameni care muncesc! (Stiu, unii isi dau ochii peste cap acum, dar aveti rabdare si cititi pana la capat!) Si inca muncesc in domenii importante ale statului, cum sunt administratia publica, educatia, apararea si ordinea publica, justitia, sanatatea si asistenta sociala etc., domenii fara de care un stat normal nu poate functiona.

Nu sunt diferente mari intre un salariat care lucreaza la stat si un salariat care lucreaza in domeniul privat, amandoi platesc aceleasi taxe, aceleasi impozite si au ca obligatie indeplinirea atributiilor de serviciu, potrivit fisei postului fiecaruia. Diferenta este ca in cazul bugetarului, banii cu care este platit vin din bugetul statului, iar in cazul lucratorului privat din bugetul firmei angajatoare.

Daca ne gandim ca 41,5% din salariul brut al fiecarui salariat este retinut lunar, cu titlu de contributii sociale si impozit, inainte de a incasa salariul, am putea spune ca bugetarii isi platesc singuri in fiecare luna aproape jumatate din salariul pe care il vor primi luna urmatoare, pentru ca banii se intorc la buget. Domnul a dat, Domnul a luat!

Iar din restul, o mare parte se intorc si ei tot la buget, direct sau indirect, prin plata de alte taxe, impozite, accize, TVA, care sunt datorate pentru bunurile si serviciile achizitionate. Iar o alta parte intra in bugetul firmelor private, furnizorii de bunuri si servicii, de unde sunt platite si salariile lucratorilor privati.

Daca doamna profesoara nu isi mai permite sa mearga la coafor, asta se simte si in buzunarul coafezei, care ramane fara clienti, deci poate sa ramana si fara serviciu. Daca functionarul public nu mai are bani sa plece in concediu, se resimte si hotelierul, care are mai putini clienti, deci un venit mai mic.

Invers: cu cat prospera mai mult omul de afaceri, cu atat plateste mai multe taxe si impozite la stat, iar bugetul devine suficient de mare pentru a acoperi cheltuielile statului, inclusiv pentru a plati salarii mai bune lucratorilor bugetari.

Vrem sau nu, suntem interconectati si impreuna formam poporul roman, asa ca nu inteleg de ce aceasta aversiune si ura sadita de multe ori cu intentie intre cele doua categorii, intrucat, teoretic vorbind, daca prosperam, prosperam cu totii, daca saracim, saracim cu totii, bineinteles cu diferentele datorate de situatia sociala, abilitatile, personalitatea si eforturile depuse de fiecare in parte, pentru ca suntem egali in fata legii, dar potentialul nostru este diferit.

Nu am priceput inca de ce presa i-a spus „Ordonanta trenulet”, numele ei real fiind OUG nr. 168/2022, privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative. Acelasi tip de ordonanta care se da de vreo 13 ani la sfarsitul anului, in care ni se spune in esenta ca e criza, suntem saraci, bugetul nu ajunge, iar prin exceptie sau derogare de la norma generala, nici anul acesta „nu se acorda, se limiteaza, se suspenda, nu se aplica, sau se mentine la nivelul anului anterior”, care la randul sau era la nivelul anului anterior si tot asa...

In ceea ce priveste salarizarea bugetarilor, din anul 2009 „ne bucuram” de existenta unor legi unice de salarizare, care are in vedere, printre altele, si principiul importantei sociale a muncii, in sensul ca salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizeaza in raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activitatii si nivelul studiilor.

Teoretic, fiecare functie este salarizata cu un salariu de baza, calculat ca produs dintre salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata in vigoare si un coeficient stabilit de lege. Pacat ca acest minunat principiu echitabil de salarizare nu s-a aplicat niciodata din 2009 pana in prezent!

In realitate, la fiecare sfarsit de an se da o noua ordonanta, prin care se mentin salariile existente sau se majoreaza unele dintre ele, in functie de considerente de oportunitate.

Dar ce mi se pare mai grav este ca din 2009 incoace s-au abrogat si matematica si logica, de multe ori. Astfel, salarizarea a devenit un domeniu din care nici contabilii nu mai pricep nimic. Cu titlu de exemplu, salariatul are dreptul la un spor de 15% din salariul de baza, numai ca nu din salariul actual, ci din cel de acum cativa ani, care in realitate, in prezent, mai inseamna doar 12,68% din salariul de baza. Salariatul are dreptul la sporuri care insumate ajung la 45%, dar in asa fel incat sa nu depaseasca limita de 30%! Anumite sporuri se includ in salariul de baza, dar acesta nu creste, ramane la fel!

In anul 2023, personalul bugetar beneficiaza de majorarea salariului de 10%, dar fara a depasi valoarea nominala pentru anul 2022, stabilita potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017. Adica, in traducere libera, asta inseamna ca:

-unor bugetari li se mareste salariul cu 10%;

-unor bugetari li se mareste salariul cu un procentaj oarecare, de 2,5; 7,3 sau 9,8 – in functie de cat mai aveau pana sa ajunga la nivelul pe care ar fi trebuit sa il aiba in anul 2022;

-alti bugetari nu primesc nimic, pentru ca deja au ajuns la nivelul 2022, inca din anul 2018.

Clar, nu? Mai ales cand toate aceste diferente apar in cadrul aceleiasi institutii si nimeni nu intelege de ce unora le creste salariul si altora nu. Sa aiba si justitia treaba!

Mai aflam ca anul acesta inflatia ii loveste in mod diferentiat pe pensionari, in functie de marimea pensiei, iar (culmea matematicii!) spre exemplu, pensiile intre 8.601 lei si 10.000 lei, se indexeaza cu 2,1%, fara sa depaseasca 10.000 lei. Sa se mai planga pensionarul cu pensie de 10.000 lei ca nu a primit anul acesta indexarea cu rata inflatiei prevazuta de lege! E ca in poezie: azi o vedem si nu e!

Mi-e atat de dor de o lege clara, sincera si transparenta, din care sa afle fiecare ce salariu i se cuvine, de o lege care sa fie respectata si de legiuitorul insusi, care, dupa ce a stabilit nesilit de nimeni anumite drepturi, sa binevoiasca sa le si plateasca, in cuantumul legal, de fiecare data, la timpul stabilit, nu cu derogari, cu exceptii, care in timp devin reguli, nu cu asimilari, subterfugii si ordonante care modifica in acelasi timp 25 de legi.

Mi-e dor de stabilitate legislativa, de organizare, de hotarare, de incredere, de respect fata de autoritati si de respectul autoritatilor fata de cetatean, de intelegere, de dreptate!

Pana atunci, aplicam legea, chiar daca suntem ca pe o tabla de sah, in care pionul se crede tura, regele cal, iar regina pion. In curand, vom deveni cu totii nebuni!

Comentarii

# Bugetarii date 25 January 2023 12:49 +11

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în noiembrie 2022, de 1.280.003, iar circa 64% dintre acestea erau în administraţia publică centrală, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Din totalul celor 818.217 de angajaţi din administraţia publică centrală, 602.622 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat. Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei, respectiv 294.207, Ministerul Afacerilor Interne - 125.370, Ministerul Apărării Naţionale - 74.276, Ministerul Finanţelor - 24.861 şi Ministerul Sănătăţii -18.270. Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în noiembrie 2022, 461.786 de persoane, dintre care 281.706 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 180.080 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

# No comment date 25 January 2023 12:56 +23

Conform Consiliului Fiscal, salariul mediu brut în sistemul public a ajuns în anul 2021 la 7.004 lei/lună, depășindu-l cu 27,91% pe cel din mediul privat care s-a situat la 5.476 lei/lună. În ceea ce privește raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și total venituri încasate, conform standardelor ESA 2010, România s-a situat în anul 2021 pe prima poziție în clasamentul celor 27 de țări din UE .

# Voicu date 25 January 2023 17:57 +13

România are și cel mai mare deficit bugetar din UE. Cu toate acestea s-au acordat de prime impresionante angajaților Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică. Un nu

# Voicu date 25 January 2023 18:04 +10

Un alt exemplu: s-au acordat prime de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei.Statul român cheltuie de asemenea peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului.

# LuciParizianul date 26 January 2023 01:04 -6

Doamna judecător se face că nu vrea să știe o chestiune simplă: bugetarii sînt cozile de topor ale Ocupantului Străin in colonia Romînia!

# Pensiile speciale date 26 January 2023 09:08 +18

Conform unui director din BNR, pensiile speciale reprezintă 0,85% din PIB, iar în 2-3 ani s-ar putea să ajungă la 1,5%. Potrivit datelor CNPP, nr de beneficiari de "pensii de serviciu" a fost, în ianuarie 2023, de 9.680 (minus 270 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind foștii magistrati. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 (magistrații) s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. De Legea nr. 216/2015 (diplomații) au beneficiat în luna ianuarie 2023 un număr de 787 persoane. Pensia medie era de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat. De Legile 215/2015 & 7/2006 (parlamentarii), au beneficiat 746 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.906 de lei (2.556 de lei de la bugetul de stat).

# Scaderea pensiilor date 26 January 2023 16:15 +10

Potrivit Ordonanței "trenuleț", punctul de pensie crește, începând cu 1 ianuarie 2023, la 1.785 lei, adică cu 12,5%, comparativ cu 2022. Potrivit INS, rata anuală a inflaţiei a urcat la 16,8% în luna noiembrie 2022, de la 15,32% în octombrie, pe fondul scumpirii produselor alimentare cu 21,55%, mărfurilor nealimentare cu 16,17% şi serviciilor cu 9,51%. Coroborand informatiile de mai sus, PENSIILE NEspecialilor AU SCAZUT!

# Cristi date 26 January 2023 16:23 +12

O pensie este SPECIALĂ dacă nu este NORMALĂ! Este abatere de la normă. Este excepție, nu regulă. Pensiile care sunt speciale îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile de mai jos (cele speciale de la noi cumulează mai multe din punctele menționate): 1. Vârsta de pensionare diferă, fiind mai mică la pensiile speciale. 2. Stagiul minim de cotizare diferă, fiind mai mic sau inexistent la pensiile speciale. 3. Formula de calcul a pensiei diferă; la pensiile speciale nu e legată de punctul de pensie, ca la cele normale. 4. Mecanismul de indexare a pensiei diferă; la cele normale, indexarea se face doar când Guvernul indexează punctul de pensie. 5. Mecanismul de pensionare anticipată diferă, fiind mai permisiv la cele speciale. 6. La pensiile speciale nu există contributivitate; contributivitatea e într-un procent diferit sau se face în alt fond decât bugetul asigurărilor sociale.

# Pensiile romanilor date 28 January 2023 08:59 +5

Conform datelor pentru luna decembrie 2022 centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), 4.787.920 de pensionari sunt înregistrați în România, iar pensia medie lunară este de 1.739 de lei. Dintre cei aproape 5 milioane de pensionari, 694.843 aveau perioade lucrate în agricultură, iar pensia medie este de 506 lei. Din nr. total al pensionarilor din sistemul public de pensii, nr. celor care s-au pensionat la limită de vârstă este de 3.823.804 pers, dintre care 2.200.689 de femei, în timp ce pensia medie este de 1.937 lei. Pensie anticipată primeau, în decembrie 2022, 7.699 pers. (2.470 lei pensie medie), pensie anticipată parţială 91.564 pers. (1.796 de lei pensie medie) şi pensie de invaliditate 398.983 pers. (pensie medie de 781 lei), dintre care 44.794 pers. pentru gradul I de invaliditate (671 lei, pensie medie). În aceeaşi lună, pensia de urmaş s-a acordat unui nr. de 465.724 de persoane (908 lei pensia medie); ajutor social au primit 146 de pensionari (421 lei medie)

# gazlampant date 30 January 2023 01:15 +8

"am putea spune ca bugetarii isi platesc singuri in fiecare luna aproape jumatate din salariul pe care il vor primi luna urmatoare, pentru ca banii se intorc la buget." Nu. Nu am putea spune. Nu doar bugetarii platesc impozite.

# nu va mai chinuiti! date 31 January 2023 12:48 +11

De ceva timp v-ati activat. Nu vorbiti despre nimic altceva decat despre banii pe care societatea trebuie (ziceti dumneavoastra) sa vi-i dea. Eu am alta idee: daca aveti slujbe atat de grele, sunteti atat de buni profesionisti iar angajatorul dumneavoastra (noi, poporul) refuza sa va plateasca atata cat apreciati ca meritati, aveti solutia oricarui alt angajat: demisia. Sunt sigur ca veti gasi locuri de munca mai putin stresante, mai bine platite si care va vor face fericita. Nu va mai sacrificati pentru nerecunoscatorii de noi!

# Marketing pentru justiția română date 31 January 2023 16:13 +1

Unu din doi români nu are încredere în sistemul judiciar. Potrivit eurobarometrului din 2022, 51% din români spun că nu se pot baza pe justiție, procent similar cu cel privind încrederea populației în Poliție. „Susținerea mai scăzută din România vs media europeană poate fi cauzată de corupție, multe persoane considerând că aceasta afectează și instituțiile din Justiție”, se arată în Eurobarometrul din 2022. În condițiile în care încrederea în justiție este în cădere liberă, CSM a demarat o campanie intensă de informare a cetățenilor, „Oameni pentru justiție. Justiție pentru oameni”, campanie pentru care se vor plăti 10,7 milioane de lei și care are scopul de a informa publicul despre activitatea sistemului judiciar și rolul justiției în societate. Campania va dura 12 luni se face la nivel național, prin canalele media TV, radio și prin panouri stradale, cât și în mediul on-line, prin platformele Facebook, Instagram, Twitter, LinkedIn, TikTok, YouTube și pe www.justitiepentruoameni.ro

# Inca o consecinta a prescriptiei date 31 January 2023 17:38 +4

Dosarul medicului Gheorghe Burnei a fost clasat intru cat a intervenit prescriptia. Gheorghe Burnei a fost inculpat pentru ucidere din culpa abia la noua ani dupa ce o fetita a murit pe masa lui de operatie. Noua ani de taraganari, inclusiv cinci ani pentru un aviz de la INML. In 31 martie 2021, medicul Gheorghe Burnei de la Spitalul „Marie Curie” din Capitala a fost condamnat definitiv la 2 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare, de magistratii CAB. Instanta l-a achitat insa pentru acuzatia de primire de foloase necuvenite. Procurorii l-au acuzat pe Gheorghe Burnei ca, in perioada mai- decembrie 2016, a luat mita 3.250 de euro si aproape 40.000 lei, de la 22 de parinti. Burnei a ramas cu interdictia de a profesa in sistemul public de sanatate, dar i-a fost redusa perioada de la 5 ani, cum era in prima instanta, la 2 ani, perioada care se incheie in acest an. Multumim CCR pentru decizia care a eliminat intreruperea prescriptiei pentru faptele penale dinainte de mai 2022! :-x :-x

# Corupția din sănătate vs justiția date 1 February 2023 10:23 +4

Deși activitatea infracțională a unora dintre medici s-a întins pe mai mulți ani, condamnările medicilor acuzați de corupție a fost suspendarea pedepsei. Unii au dat dovadă de cinism informând rudele că, în cazul decesului pacientului, șpaga nu se restituie. Motivele invocate de judecători sunt: lipsa de recidivă, pregătirea profesională, recunoașterea faptelor, mita descrisă ca un „accident”, faptul că medicul acuzat e cunoscut „în România și în străinătate”, vârsta condamnatului, faptul că pedeapsa în sine este „un avertisment suficient”, comportamentul corespunzător în timpul urmăririi penale, faptul că acuzatul are cursuri de perfecționare efectuate în străinătate, faptul că doctorul a avut un bun comportament în societate, faptul că acuzații sunt mai „receptivi la represiunea penală”, decât alte persoane etc O sentință este și educativă, nu doar să îl pedepsească pe om, ci să și prevină; ca ori el, ori altul să nu mai facă. Tocmai asta nu a făcut justiția!

# Corupția de zi de zi date 1 February 2023 10:37 +3

Cel mai recent caz este al Ancăi Dumitrovici Ababneh, medic oncolog la Spitalul Județean din Suceava, care este acuzată că a luat de 64 de ori mită în bani sau bunuri, fapte documentate cu înregistrări audio și video pe care anchetatorii le-a făcut după ce au primit mai multe plângeri. Investigațiile au pornit de la denunțul familiei unui pacient căruia i-ar fi fost amânat tratamentul luni de zile și aprobat doar după ce i-ar fi dat bani doctoriței. Medicamentul comandat ar fi venit în aproximativ două săptămâni, însă între timp pacientul murise. În alt caz, doctorița era reclamată că nu ar fi prescris tratamentul recomandat de un alt medic oncolog din Iași, în monitorizarea căruia pacientul s-a aflat până la un moment dat. Medicamentul administrat la Suceava, altul decât cel prescris de la Iași, i-ar fi provocat bolnavului agravarea stării de sănătate, ceea ce a dus la întreruperea tratamentului oncologic. Pentru un pacient cu două tipuri de cancer, medicul a cerut tarif dublu!!! :-x

# Șpaga de la medic date 2 February 2023 08:49 0

Înregistrările video realizate de anchetatori în cabinetul de la spital arată că dr. Ababneh ar fi primit bani sau diverse bunuri de la 62 de pacienți cu cancer sau membri de familie ai acestora, la fiecare 10-15 minute. Culmea tupeului este ca aproape 100 medici de la Spitalul Județean Suceava o susțin pe șefa Secției de Oncologie și au trimis instanței o scrisoare în care au afirmat că „Eventualele daruri din partea pacienților, dacă într-adevăr acestea există, ar putea reprezenta doar un mic gest de recunoștință din partea acestora, luând în considerare efortul și seriozitatea depuse în salvarea vieților lor”. Cel care a inițiat scrisoarea este chirurgul plastician M. Bordiniuc. Medicii care își desfășoară activitatea în spitalele de stat sunt funcționari publici. Legea nr. 188/1999: „funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje”.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.02.2023 – Tot Buda e sef la CSM

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva