22 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

UN JUDECATOR ROMAN MERGE LA CEDO – Nicusor Maldea de la Tribunalul Severin a reclamat la CEDO faptul ca DIICOT si ICCJ i-au incalcat dreptul la libertate si la un proces echitabil: “Aducerea prin constrangere in fata organelor judiciare reprezinta un caz de privare de libertate succesiva... Statul are obligatia procedurala de a desemna un avocat din oficiu, care sa nu fie in stare de incompatibilitate... Comunicatele Parchetului catre presa nu reprezinta altceva decat o justitie mediatica”

Scris de: E.D.

22 iunie 2016 14:05
Vizualizari: 8582

Nicusor Maldea (foto), fostul judecator sindic de la Tribunalul Caras-Severin trimis in judecata de DIICOT intr-un amplu dosar in care este acuzat ca a primit cu titlu de mita suma de 80.000 euro, in schimbul careia ar fi admis cererile de intrare in faliment formulate de doua societatii comerciale, isi cauta dreptatea la CEDO si reclama incalcarea art. 5 privind dreptul la libertate si la siguranta si art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Nevoit sa isi dea demisia din magistratura dupa ce DIICOT l-a plimbat in catuse in fata camerelor de filmat si dupa ce a stat in arest preventiv timp de 5 luni fiind acuzat de procurorii DIICOT de evaziune fiscala, spalare de bani, bancruta frauduloasa, abuz in serviciu, luare de mita, dare de mita, fals in declaratii, fals intelectual, uz de fals si favorizarea faptuitorului, Nicusor Maldea a decis sa is gaseasc dreptatea la CEDO, fiind convins ca a fost supus unor abuzuri masive de repezentatii Statului.


In plangerea pe care a formulat-o la CEDO, fostul judecator Nicusor Maldea reclama modul in care a fost ridicat cu mandat de aducere de ofiteri din locuinta si dus la Tribunalului Caras-Severin pentru a i se perchezitiona biroul de serviciu, fara a fi citat anterior de organul de cercetare penala, cum a fost saltat ulterior si dus la audieri din Resita in Bucuresti sau cum s-au desfasurat sedintele de judecata in care s-a pus in dezbatere libertatea sa.

Un aspect pe care fostul judecator sindic il reclama la CEDO se refera la decizia procurorilor DIICOT de a iesi cu comunicate de presa din care reiese ca Nicusor Maldea ar facea parte dintr-un grup infractional organizat, structurat pe paliere, si ca in schimbul participarii la acest grup ar fi primit mita suma de 60.000 Euro, disimulata sub forma unui contract de vanzare- cumparare, si suma de 87.000 lei, aceste informatii fiind lansate in spatiul public in momentul in care situatia sa era una incerta, nefiind nici macar audiat de procurori.

In actiunea sa, fostul judecator isi exprima convingerea ca prin emiterea de communicate de presa, DIICOT nu a facut altceva decat “o justitie mediatica, care incalca dreptul reclamantului de a avea un proces echitabil, cu respectarea prezumtiei de nevinovatie si a vietii private a acestuia”.

Prezentam pasaje din actiunea la CEDO a judecatorului Nicusor Maldea:

Prin aducerea la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism- Structura Centrala- cu mandate de aducere, emise de procuror pentru datele de 14.10.2015 si 16.10.2015, apreciem ca reclamantului Maldea Nicusor i-a fost incalcat dreptul la libertate, reglementat de articolul 5 paragraful 1 din Conventie, dar si de articolul 9 alineat 1 din Codul de Procedura Penala din Romania.

Astfel, aducerea reclamantului prin constrangere in fata organelor judiciare reprezinta un caz de privare de libertate succesiva, prin incalcarea prevederilor articolului 5 paragraf 1 litera b din Conventie, dispozitii care permit privarea de libertate a unei persoane doar pentru nesupunerea la o hotarare pronuntata, conform legii, de catre un tribunal ori in vederea executarii unei obligatii prevazute de lege.

Conform acestui text trebuia sa existe cel putin o obligatie neexecutata si care sa incumbe reclamantului, iar privarea de libertate trebuia sa fie dispusa pentru a asigura indeplinirea obligatiei, neavand caracter punitiv. Prin emiterea celor doua mandate de aducere reprezentantul statului a incalcat principiul proportionalitatii intre importanta asigurarii executarii imediate a unei obligatii si importanta dreptului la libertate, care trebuie sa existe in orice societate democratica.

Dreptul la libertate al reclamantului a fost incalcat si de faptul ca in cursul deplasarii pe distanta Resita- Bucuresti, sub paza reprezentantilor Structurii de Interventie Rapida pe tot parcursul drumului pana la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism- Structura Centrala-, nu i-a fost permisa deplasarea catre o alta directie.

Prin respingerea, prin incheierea nr. 1431/ 27.10.2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 6371/2/2015, a contestatiei formulata de reclamantul Maldea Nicusor impotriva incheierii F/DL/17.10.2015, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a II-a Penala, pe care chiar instanta suprema o considera lovita de nulitate (paginile 19 alineat ultim- 20 alineat 1) si mentinerea reclamantului in stare de arest preventiv 168 de zile ( in perioada 17.10.2015- 01.04.2016) apreciem ca i s-a incalcat din nou dreptul la libertate al reclamantului.

Potrivit dispozitiilor articolului 5 paragraful 1 din Conventie, privarea de libertate a individului constituie o stare exceptionala a unei persoane iar intreaga durata a unei privari de libertate trebuie sa fie justificata conform dreptului national. In cazul in care o persoana este privata de libertate in lipsa unui temei in dreptul national sau daca pentru o anumita perioada a privarii de libertate acest temei a fost incalcat, privarea de libertate trebuie apreciata ca fiind ilegala.

Prin modul in care a fost motivata incheierea nr. 1431/ 27.10.2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul nr. 6371/2/2015, apreciem ca au fost au fost incalcate prevederile art. 5 paragraful 3, care arata ca "orice persoana arestata sau detinuta in conditiile prevazute de paragraful 1 litera c din articolul 5... are dreptul...de a fi eliberata in cursul procedurii".

Astfel, desi in motivarea incheierii nr. 1431/27.10.2015 judecatorul cauzei a aratat, in paginile 19 alineat ultim- 20 alineat 1, ca "in ceea ce priveste nulitatea incheierii pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a II-a Penala, in dosarul nr. 6371/2/2015 la data de 17 octombrie 2015, judecatorul de drepturi si libertati retine ca aspectele invocate de inculpat sunt reale, in sensul ca la solutionarea propunerii de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie- Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, inculpatul a fost reprezentat de avocatul desemnat din oficiu Tirica Rivellinio... acelasi avocat care l-a asistat...si pe Dunareanu Constantin Adrian...si pe cei doi inculpati la confruntarea transpusa in procesul verbal din 14 octombrie 2015" retinand ca "aceasta imprejurare atrage nulitatea relativa a incheierii contestate, in conditiile articolului 282 Cod Procedura Penala" totusi, in mod ilegal, reclamantului Maldea Nicusor i s-a incalcat dreptul de a fi eliberat din arestul preventiv, prin invocarea unor argumente care nu sunt prevazute in Codul de Procedura Penala ( ex.sanctionarea inculpatului arestat preventiv, care nu ar fi aratat judecatorului de drepturi si libertati din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, in mod deliberat, nulitatea actelor efectuate de aceasta instanta cu incalcarea legii, respectiv a prevederilor articolului 88 alineat 4 si a articolului 10 alineat 5 din Codul de Procedura Penala).

Prin desemnarea expresa, de catre Curtea de Apel Bucuresti, a unui avocat din oficiu incompatibil, care sa-l asiste pe reclamantul Maldea Nicusor in momentul solutionarii propunerii de arestare preventiva, apreciem ca au fost incalcate si prevederile articolului 6 paragraful 3 litera c din Conventie, care stipuleaza ca "orice acuzat are dreptul... sa poata fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justitiei o cer". Partea ori subiectul procesual principal nu are obligatia legala de a se apara el insusi ori de a-si angaja un aparator, dar statul are obligatia procedurala de a-i desemna un avocat din oficiu, care sa nu fie in stare de incompatibilitate, pentru a-i asigura acuzatului o aparare concreta si efectiva. (…)

Din momentul in care reclamantul Maldea Nicusor a fost ridicat, in data de 14.10.2015, cu primul mandat de aducere, in presa scrisa si audiovizuala au fost difuzate constant comunicatele Parchetului, din care reiesea ca reclamantul ar face parte dintr-un grup infractional organizat, structurat pe paliere, si ca in schimbul participarii la acest grup ar fi primit mita suma de 60.000 Euro, disimulata sub forma unui contract de vanzare- cumparare, si suma de 87.000 lei. Aceste sustineri au fost reiterate de Parchet si in referatul de propunere a arestarii preventive, fiind reluate de Curtea de Apel Bucuresti si in incheierea F/DL/17.10.2015.

Comunicatele Parchetului catre presa nu reprezinta altceva decat o justitie mediatica, care incalca dreptul reclamantului de a avea un proces echitabil, cu respectarea prezumtiei de nevinovatie si a vietii private a acestuia.

Conform articolului 6 paragraful 2 din Conventie, orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita. Garantarea prezumtiei de nevinovatie nu poate impiedica autoritatile sa informeze publicul asupra anchetelor penale in curs, insa este necesar ca acestea sa o faca cu toata discretia si cu toata rezerva pe care o impune respectarea prezumtiei de nevinovatie, pentru garantarea drepturilor persoanelor care, nefiind inca judecate, sunt prezumate nevinovate, dar si de protejare a reputatiei si drepturilor acuzatului.

Datorita scandalului media pornit ca urmare a comunicatelor Parchetului, imediat ce a fost arestat preventiv, in dimineata zilei de 17.10.2015, reclamantul Maldea Nicusor si-a scris demisia din magistratura, care a fost aprobata prin Decretul Presedintelui Romaniei nr. 805/05.11.2015.

Comentarii

# ARGUS date 22 iunie 2016 18:48 +7

Ce mi-e baba Rada,ce mi-e Rada baba.Ce mi-e DIICOT,ce mi-e DNA.Tot o o apa si un pamant.Daca justitia din Romania se bazeaza pe acesti doi stalpi ai luptei anticoruptie ,magistratii inghit in 95% din cazuri multe aiureli ale acestor parchete,se lasa influentati de tot felul de comunicate de presa bombastice,este trist.Foarte trist.

# DODI date 22 iunie 2016 19:49 +8

În sfârșit, începe să spună unor lucruri pe nume. Justiția televizată, practicată de luluța la televiziunile de casă ale SRI, a început să deranjeze pe cei a căror voce are ecou, nu ca a noastră. Problema principală este aceea că pe luluța și anofelul de ciolanis îi dor în bască de rezoluțiile CEDO, atâta vreme cât magistrații (în sens larg) nu răspund material de fărădelegile comise (de cele mai multe ori cu intenție).

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Cine va fi urmatorul presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 22.11.2019 – Kovesi a votat Dancila?

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva