1 February 2023

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

UN REFORMIST LA DECANATUL BAROULUI BUCURESTI – Avocatul Mihnea Stoica, candidat pentru functia de decan al Baroului Bucuresti: “Institutia statutara a onorariului are o inspiratie cooperatista si trebuie modificata radical, in favoarea noastra... In considerarea restrangerii impuse de conflictul de interese se impune adoptarea unei compensatii – retainerul. Puteti sa-i spuneti pe romaneste – arvuna”

Scris de: Razvan SAVALIUC | pdf | print

29 April 2015 11:00
Vizualizari: 9295

Avocatul Mihnea Stoica (foto) candideaza la alegerile din 17 mai 2015 pentru demnitatea de decan al Baroului Bucuresti, detinuta in prezent de avocatul Ion Ilie Iordachescu. Coordonator al SCA Mihnea Stoica si Asociatii, candidatul are o vechime de 18 ani in profesie si este specializat in materie penala. Mihnea Stoica este de opt ani consilier in Consiliul Baroului Bucuresti si s-a saturat sa fie in opozitie, dupa propria sa exprimare. Alaturi de el, candideaza pentru functia de consilier o echipa alcatuita din avocati care s-au mai implicat in si in trecut in initiativele sale: Carmen Agache, Madalina Bercea, Cezar Bivolaru, Bogdan Radulescu si Cristian Ghita. Avocatul Mihnea Stoica a acordat pentru Lumeajustitiei.ro un interviu in care si-a facut cunoscute intentiile si programul cu care doreste sa reformeze Baroul Bucuresti.


Domnule avocat, candidati pentru functia de decan, intr-o campanie care incepe sub auspicii dubioase. Asta intrucat actualul decan Ilie Iordachescu a executat deja doua mandate de decan si legea interzice mai mult de doua candidaturi pentru aceasta functie. Cum vedeti din punct de vedere legal a treia candidatura a domnului Iordachescu?

Legea nu interzice mai mult de doua candidaturi, ci exercitarea a mai mult de doua mandate. Asupra legalitatii candidaturii domnului Ilie Iordachescu s-au pronuntat deja comisia de validare si cea de contestatii, astfel incat lipsa oricarui alt remediu regulamentar ne impiedica sa dicutam acest aspect. In tineretea mea revolutionara si presedintele Ion Iliescu a exercitat de mai multe ori cele doua mandate, oricat ne-am dus noi, “golanii”, in Piata Universitatii.

Care sunt principalele dvs obiective pe care le veti pune in practica daca veti ajunge decan?

Principalul obiectiv il constituie modificarea legii si a statutului, pe care le-am explicat pe larg, poate chiar obositor, in cuprinsul proiectului nostru electoral. Insa vreau sa enunt doua proiecte pe termen scurt, de la care pretind rezultate in primul trimestru de functionare: descentralizarea informala si infiintarea unei platforme de export de servicii profesionale. Si am sa le dezvolt in continuare: Propun o filozofie noua de administrare a baroului, menita sa re-apropie baroul de avocati. Decanul si prodecanii vor administra numai serviciile unde legea impune coordonarea prin consilier. Restul serviciilor administrative vor fi gestionate de avocati sau de functionari ai baroului. Insa fiecare sector al capitalei va fi „pastorit” de doi consilieri care ii vor cunoaste pe fiecare dintre avocatii din sector (este posibil; asa cum eu cunosc mai bine de 1.000 de avocati, pretind ca fiecare consilier sa cunoasca 750 de avocati, in conditiile in care avocatii sunt distribuiti circa 1500 per sector). La cerere, consilierii ii vor asista, recomandandu-le colegilor optiunile cele mai eficiente in toate privintele, incepand de la administrarea formelor de exercitare a profesiei si mergand pana la a le recomanda colaboratori, stagiari sau definitivi. Consilierii de sector vor cunoaste practica organelor fiscale locale si vor reprezenta baroul in fata acestora, sprijinindu-se pe intreaga forta a acestuia. Tot consilierii vor actiona in numele baroului uzand totodata de capacitatea acestuia in raportul cu organele judiciare, cu autoritatile locale sau cu notarii, executorii si mediatorii din sector. Atributiile lor nu se vor limita la raportul cu autoritatile ci vor viza si raporturile cu particularii (bancile si finantatorii, prestatorii de servicii, dezvolatatorii imobiliari, administratorii de cladiri de birouri etc). Nicio lucrare nu va intra pe ordinea de zi a Consiliului fara referatul unui consilier de sector. Conduita lor va reanima confraternitatea, sau Adunarile Generale vor fi sesizate cu revocarea lor. Consilierii UNBR nu vor fi scutiti. Ma astept ca primele efecte sa fie vizibile dupa primele luni de functionare a noului consiliu.

Pe de alta parte, vreau sa pomenesc un proiect de suflet pentru mine: exportul de servicii profesionale. Tabloul evidentiaza 91 de avocati straini in Bucuresti – cam 1% din compunerea baroului. Acest procent denota ca suntem o piata atractiva, europeana. Cred ca si alte capitale europene sunt in egala masura atractive. Si atunci de ce sa nu devenim o veritabila rampa de lansare, o platforma de export de servicii? Nu cumva ar fi bine ca baroul sa aloce niscaiva resurse ca sa faciliteze relocarea celor interestati? Sa functioneze drept o interfata a baroului de destinatie? Sau mai bine ramanem asa, cedand un cap de pod in favoarea confratilor vietnamezi? Daca nu stiati, contra unor costuri de dumping (onorarii lunare de 100-200 USD), avocatul vietnamez se specializeaza si furnizeaza opinii pertinente in drept european, raspunzand cererii confratilor europeni supraaglomerati. Sunt noii „instalatori polonezi”. Cu ce ar strica daca am facilita accesul la informatie al confratilor care vor sa se dezvolte transnational? Le-am putea pune la dispozitie colegilor practica privind admiterea in alte barouri, am putea garanta legitimitatea avocatului care profeseaza si in afara teritoriului national, am putea furniza informatii cu privire la cerere si oferta, interactionand cu ambasadele si asa mai departe.

Profesia de avocat este una liberala. Cu toate acestea, mai marii breslei au incercat mereu si in parte au reusit sa interzica publicitatea serviciilor avocatiale, pe motiv ca ar dauna profesiei. Insa cum poate un avocat sa se faca cunoscut daca nu are voie sa se mediatizeze? Cum vede candidatul Mihnea Stoica acest aspect?

Constat ca de fapt ati formulat mai multe intrebari. Prima vizeaza eficienta unor institutii statutare care ma nemultumesc oricum, cu atat mai mult in contextul in care au fost aplicate in mod inconsecvent si intr-o maniera aparent discriminatorie. Cred insa ca publicitatea nestatutara a constituit cel putin o sfidare la adresa confratilor care au respectat norma. Mie imi pare nesportiva, iar reactia firava, ascunsa, inconsecventa si ineficienta a baroului a potentat abuzul de practici neloiale. Ii admir si ii felicit pe cei care au militat consecvent pentru publicitate insa nu ii consider nici “revolutionari”, nici luminati pe ceilalti, care au profitat in tacere, incalcand voit si abuziv norma (fie ea si caduca). In realitate, sunt niste trisori care au furat startul. A doua intrebare vizeaza posibilitatile curente ale avocatului de a se face cunoscut. In sistemul ideal din care chipurile ne-am fi inspirat, reputatia avocatului constituia mijlocul ideal de popularizare, atragand si recomandarea din partea confratilor. Nici in provincie nu cred ca mai functioneaza. Problema este ca eficienta acestui mijloc nu poate rivaliza nici pe departe cu o campanie de promovare mediocru instrumentata. Or, insasi inertia autoritatilor profesionale in privinta abuzului de publicitate a permis stirbrea si aducerea in derizoriu a mijloacelor clasice acceptate, lasandu-i tanarului avocat aproape zero posibilitati de afirmare.

In privinta ultimei intrebari, ca sa va explic insa cum vad eu publicitatea trebuie sa va spun o povestioara: La ultimul Congres UIA am participat la un seminar vizand viitorul profesiei pe care l-au sustinut doi avocati care cumulau un secol de experienta in profesie. Nu exagerez, chiar asa s-au recomandat. Iar conferinta domniilor lor a vizat (in mod lesne predictibil) mai mult trecutul – evolutia publicitatii profesionale de la decizia din anii ’70 a Curtii Supreme a Statelor Unite. Culmea, americanul ironiza publicitatea si europeanul era avid de publicitate. Sincer, conferinta nu a fost grozava iar concluziile ei au fost voit neutre, astfel incat sa nu necajeasca nici europenii, nici americanii. Si atunci m-am convins ca, de lege ferenda, publicitatea nu strica. Cata vreme nu se abuzeaza de ea (inducandu-se un dezechilibru major determinat de o vadita disproportie intre resursele alocate publicitatii si cele dedicate pregatirii profesionale) si cata vreme aceasta respecta standardele adoptate statutar, publicitatea va genera prosperitate. Niciodata publicitatea agresiva a unui cabinet individual al unui pensionar in activitate din Faurei nu va determina pe Mital Steel sa recurga exclusiv la serviciile domniei sale, in ciuda amplasarii convenabile, din apropierea complexului siderurgic. Probabil ca Mital Steel va apela tot la societati mari, cu multi avocati specializati, care au intradevar capacitatea de a instrumenta un proiect de anvergura. Or, cata vreme societatile interesate nu reclama publicitatea neloiala a unui concurent, nu vad cine sufera vreo vatamare. Pe de alta parte, nicio asistenta TV nu va recurge la o societate gigant ca sa-si transeze o recunoastere a paternitatii. Probabil ca va alege un avocat independent. In egala masura, concurentii acestuia pot reclama folosirea unor mijloace nepermise de publicitate, asa cum sunt ele definite de criteriile stabilite prin decizia Curtii Supreme, preluate in buna masura in statutul curent. Prin urmare, nu vad cu ce ar strica abandonarea mentalitatii prohibitive cu privire la publicitate, secondata in mod precaut de adoptarea unui set de masuri eficiente in contra publicitatii atunci cand aceasta imbraca forma concurentei neloiale. Nu mai spun ca insesi profesiei nu i-ar strica niste remedii publicitare, in special in conditiile in care varii exponenti ai profesiei genereaza o perceptie insuportabila in randul publicului. Exemplificativ, ma refer la episodul consumat la ultimul examen de admitere in profesie, cand un amploaiat al INPPA a „afisat rezultatele”, azvarlindu-le in iarba. Eu as fi publicat in aceeasi zi atat scuzele noastre cat si desfacerea contractului de munca al respectivului „exponent” in prime time si in heavy rotation. Sau credeti ca impamantarea rezultatelor a fost un succes de P.R.? Pe de alta parte, nu pot sa ma abtin sa nu laud Baroul Dolj, care a constituit un exemplu de transparenta decizionala asigurata prin... publicitate. Asadar, cred ca viitorul consta intr-o publicitate plafonata la afectarea unui buget anual care sa nu il depaseasca pe cel alocat pregatirii profesionale. In plus, antrenarea publicitarilor intr-un efort de inlocuire a legii sub stimulentul deschiderii acestei piete va asigura o campanie de fundamentare a intiativei lipsita de costuri si eficienta.

In mediile avocatilor exista un blocaj financiar general generat de restrangerea pietei serviciilor de asistenta juridica si reprezentare pe fondul actualei crize. Cum vedeti iesirea din criza a avocatilor? Este ea posibila?

Este posibila. Profesia a supravietuit in trecut si altor crize. Iar solutia este la indemana noastra. Mai exact la indemana organelor de conducere de la nivel national. Si intentionez sa impun din interior solutia pe care o propun in continuare. Institutia onorariului trebuie modificata radical. In primul rand trebuie stipulata statutar institutia retainer-ului nerambusabil. Retainer-ul este onorariul nerambursabil pe care un avocat il pretinde pentru angajarea serviciilor sale. Statutul nostru a fost conceput intr-o maniera proletara, ocrotind “omul muncii” in dauna avocatului. Mai clar, cred ca in lipsa retainer-ului, institutia conflictului de interese si a independentei avocatului (atat de generos reglementata) ajunge sa functioneze in chiar dauna avocatului. Ea se si completeaza nefericit cu dispozitia statutara care ne permite numai pastrarea onorariilor aferente activitatilor deja executate. Mai clar, in prezent, un reclamant rauvoitor poate evita adeversarii valorosi, contractand cu acestia si reziliind de indata contractul. Retainer-ul (prin esenta sa nerambursabil) impiedica abuzul de oferta delictuala de a contracta. Or, in considerarea restrangerii impuse de conflictul de interese se impune adoptarea unei compensatii – retainerul. Puteti sa-i spuneti pe romaneste – arvuna! Mai departe, institutia onorariului ar trebui sa conditioneze o eventuala restituire a onorariilor incasate de o eventuala cauza de incetare a contractului imputabila avocatului. In prezent, denuntarea contractului (chiar neimputabila avocatului) impune restituirea onorariilor aferente activitatilor contractate si inca neexecutate. Si onorariile de succes acestea ar trebui stimulate prin adoptarea unor norme care sa garanteze incasarea acestora chiar si atunci cand la solicitarea expresa a clientului acestea sunt stabilite procentual, ferindu-ne de acuzatiile de quota litis. Nu in ultimul rand, onorariile de orice natura ar trebui protejate prin taxarea oricaror plangeri sau contestatii formulate impotriva acestora. Ideea imi apratine si a fost deja pusa in practica de Baroul Ilfov, fara ca cineva sa ii critice legalitatea. Numai ca timbrajul pe care il voi institui va depasi cu un ordin de marime pe cel adoptat de confratii ilfoveni. In cele din urma, vorbesc si de exemplul confratilor americani. ABA foloseste in mod eficient si institutia contului fiduciar in vederea conservarii propriului drept la onorariu. Acest lucru trebuie introdus si in Romania pentru ca avocatii sa fie platiti treptat in functie de cat muncesc si sa nu se trezeasca dupa luni de activitate cu un client insolvabil sau rau platnic. Ca veni vorba, cred ca si statul face partea din aceasta ultima categorie (a rau platnicilor) cata vreme prin protocolul care guverneaza plata onorariilor din oficii urmareste sa excluda plata separata a prestatiilor privind masurile preventive. Tineti-va bine: MJ admite cresterea onorariilor cu rata indicelui preturilor de consum (circa 36%) insa vrea sa suprime plata onorariilor separate pentru asistenta acordata in cursul masurilor preventive, care vor fi incluse in onorariul aferent urmaririi penale. Sunt curios cum cei 36 de lei platiti in plus vor acoperi costul metroului pentru a asigura asistenta in cursul a sase propuneri.

Comentarii

# Manuela Nestor date 29 April 2015 13:25 +4

Foarte interesanta pozitia si programul acestui candidat. Avocatura trebuie sa progreseze.Viata nu poate fi orprita in loc. Profesia trebuie aparata impotriva tuturor abuzurilor,indiferent ca vin din partea unor autoritati sau din partea altor profesii (liberale sau nu-vezi notarii care au promovat o politica de aparare a profesiei lor ,de multe ori in dauna avocatilor).

# av.alin socol date 29 April 2015 14:18 +1

Este interesant programul insa trebuie pornita toata aceasta revigorare a profesiei prin credibilizarea profesiei deoarece dintr-o profesie nobila  a ajuns sa fie cenusareasa justitiei.  Totodata ,consider ca trebuie implementat si onorariul minimal pe fiecare categorie de actiune deoarece acest aspect nu intra in contradictie cu legea concurentei , Consiliul Concurentei interzicand stabilirea onorarilor maximale .  Cred ca se impune si verificarea activitatii fiecarui consilier o data pe an cu privire la activitatea desfasurata in Consiliu si eventual revocarea acestora in Adunarea Generala daca se dovedeste ca nu au o activitate corespunzatoare acestei demnitati.  Totodata , in legatura cu onorarile minimale am propus la Baroul Timis un proiect de modificare a Legii nr.51/1995 , proiect la care au aderat peste 250 de colegi insa onoratii consilieri nu au catadicsit sa-l introduca pe ordinea de zi ,astfel incat cred ca se impune modificare statutului pe aspectele invocate supra.

# cornelia lalu date 29 April 2015 17:49 +1

Idei foarte bune:descentralizarea informala si infiintarea unei platforme de export a serviciilor profesionale. Deasemenea ma bucur ca ai readus in discutie conduita consilierilor: ..."conduita lor va reanima confraternitatea" era si timpul, dupa amar de ani cand unii dintre avocatii consilieri se cred "stralucitori" chiar daca nu au progresat profesional, se considera mai presus de toate cele. Cu exceptia a 3-4 oameni din vechiul consiliu si eu doresc oameni noi, care sa acorde tot timpul necesar desfasurarii activitatii in cadrul consiliului, sa duca la cresterea prestigiului avocaturii. Succes Mihnea!

# Cornelia Lalu date 29 April 2015 17:53 +2

Am uitat,deh varsta:Ilustrarea articolului cu super fotografii

# Cornelia Lalu date 29 April 2015 18:01 +1

Absolut necesara implementarea ideii cu retainer-ul,cati dintre noi nu am patit ca dupa ce muncesti de iti crapa capul clientul sa se razgandeasca, sa iti foloseasca ideile ,deci pe romaneste ARVUNA sa ramana avocatului. La fel de buna si ideea taxarii plangerilor si de ce nu fixarea unor onorarii minimale.S-a ajuns ca pentru o consultatie sa se primeasca dupa scaderea taxelor o suma mai mica decat cea datorata unui instalator .

# justo date 29 April 2015 20:52 +3

in primul rind vad ca unii au bagat la cap ca razbunarea e arma prostului si ca atacind avocatii din unbr 2004 nu fac altceva decat sa demonstreze ca sunt niste prosti. multimea nu vrea vendetta, multimea vrea bani. primul mod este de a cistiga ceva bani in plus, solutia corecta este sa se termine cu aceste contributii aberant de mari si care nu sunt de folos celor obiditi. acesti bani sunt doar pentru gansterii avocaturii. avocatura este profesie liberala, voi ar trebui sa analizati profilul candidatului, daca vrea sa faca bani din porcaria numita decan sau daca vrea sa faca ceva constructiv. aveti grija nu votati un avi avi ca astia sunt distrugatori, paraziti care traiesc pe spinarea celor care muncesc.

# Dan date 30 April 2015 10:17 +4

Voi credeti ca v-a face cineva ceva pentru avocati? Vorbiti de onorarii, dar cati dintre noi nu inghit mizeriile pentru un onorariu de 2 lei? Cati dintre noi nu s-a confruntat cu situatia in care au plecat clientii pentru ca, au considerat ca "dincolo e mai ieftin"? Ati vazut voi vreun client care comenteaza onorariile notarilor, executorilor? Cati dintre voi mai tin minte ca la aparitia Legii 51, avocatii care si-au infiintat cabinete au fost scutiti de taxe si impozite 3 ani? Domnilor candidati, programe pentru imbunatatirea calitatii vietii profesionale a avocatilor aveti? La taxe mai mici v-ati gandit? La impozite mai mici?   

# Mihail date 3 May 2015 16:41 -2

V-A FACE?????????????.....Nici nu ma mir ca Mestrul se plange ca ii pleaca clientii. Din cate stiu eu, se scrie VA FACE si reprezinta conjugarea verbului A FACE! :lol:

# Tanase G. date 30 April 2015 10:30 +1

Ar fi o persoana potrivita. Este un om integru si cu intentii pozitive. In plus, fiind consilier mai multi ani cunoaste "bucataria interna" a problemelor... Ii dorim succes!

# Tanase G. date 30 April 2015 12:34 0

Ar fi o persoana potrivita. Este un om integru si cu intentii pozitive. In plus, fiind consilier mai multi ani cunoaste "bucataria interna" a problemelor... Ii dorim succes!

# Mihnea Stoica date 30 April 2015 17:14 +4

Va multumesc pentru comentarii si pentru incurajarile primite

# avocat date 5 May 2015 08:13 0

In sfarsit, ceva coerent! Am citit si proiectele celorlalti colegi care candideaza la diferite demnitati. Pentru evaluarea proiectelor lor ar trebui sa se precizeze nu numai ce schimbari isi doresc sa aplice candidatii ci si cum se va petrece acea schimbare, altfel totul ramane la nivel declarativ, al bunelor intentii. De asemenea, ar trebui sa arate clar care va fi contribuitia la schimbare a candidatului si, mai ales cum vom vedea(masura) daca aceasta schimbare s-a produs in acel mandat sau macar daca exista un progres pe drumul acelei schimbari. 

# avocat date 5 May 2015 08:19 0

La nivel declarativ toata lumea vrea sa redea demnitatea profesiei de avocat. Nu poti desfasura demn o activitate cand nici organele profesiei tale nu te respecta, nici macar functionarii platiti din contributiile tale ca sa iti faciliteze desfasurarea activitatii. Toata lumea stie si se preface ca nu stie despre lipsa de respect fata de avocati a tuturor functionarilor baroului, despre lipsa lor de implicare in solutionarea problemelor de natura administrativa. Un decan care nu are program de audienta, niste consilieri care au cate doua birouri in cladirea baroului dar nu sunt niciodata acolo nu-si gasesc utilitatea pe un stat de plata ce este onorat din contributiile avocatilor.

# avocat date 5 May 2015 08:55 0

Cea mai importanta misiune este cresterea posibilitatilor de angajare in activitati specifice utilizand competenta avocatilor, asa cum declara si actualul decan. Dar a astepta sa iei din monopolul altor profesii e o utopie, chiar daca demersul e justificat de istoricul profesiei de avocat. Pana nu vor avea registrele notarilor avocatii nu vor fi credibili. Cartea funciara nu-i joc pe treptele instantei...O abordare mai pragmatica ar fi infiintarea unei Curti de Arbitraj pe langa baroul Bucuresti, pentru cei cu competente de exceptie si scrierea de proiecte ce ar putea fi finantate din bani europeni in asociere cu diferiti actori institutionali eligibili. Astfel, cetateanul ar putea beneficia de consultanta si in afara legii privind ajutorul public judiciar care e restrictiva si ingradeste accesul multor cetateni pauperi. Iar educatia juridica in toate paturile societatii ar putea fi facuta de avocati  prin aceste proiecte.

# avocat date 5 May 2015 09:09 0

Daca aocatul vrea sa faca acte autentice este necesara reevaluarea sediilor avocatilor, daca ele intrunesc criteriile minimale pentru cresterea increderii publicului in profesie. Asta ar fi o prima masura, absolut  necesara. Dar va fi nepopulara si cred ca nicun decan nu va avea curajul sa o faca, cu atat mai putin sa o propuna. Apoi, desi exista finantare, programe informatice care sa tina registrele, ca la notari. O infrastructura informatica securizata presupune costuri pentru toti, inclusiv pentru avocatii din ce in ce mai pauperi. Cata vreme decanul poate primi donatii, dar nu prea are ce primi, e clar ca relatia cu mediul avocaturii coropratiste e slaba. Poate noul decan va fi mai persuasiv cu obtinerea acelui  2% al avocatilor de succes. Astfel, cofraternitatea nu va mai fi doar o vorba frumoasa. E bine sa finantezi tenisul, dar e mai decent sa-ti ajuti colegii. Nu doar tone de portocale de Craciun, ca sa-ti faci PR ci un soft pentru facturare la biroul de asistenta judiciara.

# avocat date 5 May 2015 10:16 0

erata: confraternitatea :))

# avocat date 5 May 2015 11:06 0

Si pentru ca alegeri nu-s in fiecare zi, o sa mai zic :)). 1.Stabilirea de criterii  clare privind autorizarea infiintarii formei de exercitare cu o reala evaluare de catre  o comisie a sediului, verificand dotarile minimale. 2. emiterea de LICENTE ale formei de exercitare intrucat raspunderea trebuie sa fie a formei de exercitare a profesiei in primul rand, iar pentru neregulile administrative ar trebui sanctionate formele de exercitare, nu profesionistul. Astfel, formei ce nu  achita obligatiile profesionale ale avocatului sa i se suspende licenta cabinetului iar avocatul sa poata profesa in alta forma de cooperare profesionala, fara a i se ingradi dreptul la munca. 3.sa se  includa in  sarcinaINPPA sa  scrie proiecte in parteneriat cu Baroul Bucuresti si ORICE alta asociatie cu obiect  ACTIVITATI LEGATE DE justitie, drepturi ale omului (ca sa fie eligibile) si as aplica pentru granturi, fonduri structurale.  Asta sa fie criteriul de performanta pentru manageri.

# avocat date 5 May 2015 11:10 0

4.-Clinic law -  Stagiul de practica al studentilor la drept cu studii pe asistenta juridica civil, penal, curatela ar fi unul real, studentii ar fi de folos si ar putea fi chiar platiti pentru participarea la unele activitati de suport pentru consultanta oferita de avocati. 5. Obligarea formatorilor INPPA sa se implice in initiative legislative pentru apararea competentelor avocatilor. 

# avocat date 5 May 2015 11:36 0

Exemplu de aplicare a legii 51/1995. Domicilierea sediilor e competenta avocatului conform Legii 51/1995.  Cate persoane fizice si juridice,  dezvoltatori imobiliari, societati de consultanta in orice  nu fac domiciliere, chiar  cu contract de  comodat?  Cine face liberalitati pentru societatile comerciale care au scop oneros? De ce organele profesiei de avocat nu fac nimic pentru a atrage atentia asupra nelegalitatii comodatelor la comercianti (mai putin la afiliati si la ONG-uri care  au scop neoneros)? Asa s-ar veni  in acord cu politica ANAF pentru „verificarea intenţiei şi capacităţii de a desfăşura activităţi economice” ca şi criteriu esenţial pentru aprobarea cererii de înregistrare în scopuri de TVA(Ordin 17/2015) dar s-ar respecta s legea iar avocatul ar putea sa faca acele acte pe care legea i le-a permis. 

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 31.01.2023 – DNA pregateste artileria grea: cumpara Biblii si asteapta trei politicieni grei

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva