"In acest context, evaluand toti factorii de constitutionalitate, de legalitate, de oportunitate la care am facut referire, am apreciat ca in acest moment nu este oportuna declansarea mecanismului institutional de revocare a Procurorului General, respectiv al procurorului-sef al DNA": Declaratia apartine ministrului Justitiei Tudorel Toader care a anuntat miercuri, 29 martie 2017, ca a decis ca nu va declansa mecanismul institutional de revocare a Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar, respectiv al procurorului-sef al DNA Laura Kovesi, apreciind ca nu este oporunta aceasta masura. Paradoxal, inaintea concluziei exprimate, Tudorel Toader a subliniat ca DNA, prin actiunile sale in ce priveste OUG 13/2017, a incalcat nu doar Constitutia Romaniei, ci si drepturile fundamentale ale omului. Cu alte cuvinte, folosind limbajul judecatoresc, decizia lui Tudorel Toader – de a nu solicita demiterea lui Lazar si Kovesi, dupa ce a aratat ca prin actiunile procurorilor, DNA a incalcat Constitutia si drepturile omului – reprezinta o vadita contradictie intre motivare si dispozitiv!

Data fiind contradictia dintre constatarile grave si masurile inexistente ale lui Toader, opinia noastra este ca decizia a fost dictata de ambasadorul SUA Hans Klemm, in timpul vizitei facute de sediul Ministerului Justitiei, intrucat aceasta reprezentata diplomatica a intervenit de multe ori in favoarea sefilor marilor parchete.

Ministrul Justitiei a precizat ca Raportul de evaluare a Procurorului General al Romaniei si al procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie are un numar de 19 pagini si s-a bazat pe art. 132 din Constitutia Romaniei, care ii permitea sa evalueze activitatea profesionala a lui Augustin Lazar si Laura Codruta Kovesi.

In timpul discursului sustinut inaintea prezentarii concluziei, de circa 45 de minute, Tudorel Toader a amintit doua conflicte constitutionale intre puterile statului, solutionate de Curtea Constitutionala, aratand ca puterile statului si-au incalcat competentele care au provocat blocaje la acel moment:

-Cel din 2008 intre PICCJ si Parlament, care viza procedura de urmat in avizarea cererilor de urmarire penala a deputatilor si senatorilor care aveau si calitatea de membri ai Guvernului. Atunci curtea a constatat existenta unui conflict, in sensul ca Procurorul General se adresa aleatoriu, fie Parlamentului, fie Presedintelui.

-Intre ICCJ si Parlamentul Romaniei si Guvern, cand Inalta Curte printr-o decizie din 2009, a stabilit ca anumite norme legale sunt in vigoare, desi sunt abrogate. Or, a aratat Toader, judecatorul nu verifica legalitatea unei legi.

Iata principalele declaratii ale ministrului Justitiei Tudorel Toader:

-In intervalul de timp care a trecut am intocmit un raport de evaluare care are un numar de 19 pagini, eventual si o concluzie.

-Propunerea mea este urmatoarea, sa nu citesc cele 19 pagini, le prezint in sinteza, imediat ce ne oprim voi posta pe internet Raportul complet de unde dumneavoastra il veti putea consulta, analiza.

-Am solicitat informari in sensul textului legal citat de la cele doua autoritati, informari pe care le-am primit complete, la timp.

-Am vazut ca s-au facut tot felul de speculatii cu privire la momentul la care au venit cei doi procurori-sefi. Fiecare dintre cei doi au venit in 10-15 minute de la momentul la care i-am invitat la discutii, iar vizita ambasadorului SUA Hans Klemm a fost o simpla coincidenta, pentru ca atunci am invitat-o eu pe doamna Laura Codruta Kovesi.

-Eu personal am realizat evaluarea. Am realizat evaluarea fara niciun fel de presiune, fara niciun fel de ingerinta, fara niciun fel de sugesie de la absolut nimeni strain de Ministerul Justitiei, strain de mine. Nu am verificat solutiile din dosare. (...) Am verificat modul in care DNA, PICCJ, dupa ce a fost declinat competenta, s-au raportat la valorile, la exigentele constitutionale pentru ca statul de drept nu functioneaza daca autoritatile nu isi exercita cu loialitate, cu corectitudine, complet, corect si la timp atributiile care ii revin. Am urmarit modul in care procurorul de la DNA sau PICCJ, in exercitarea competentelor, s-a raportat, s-a limitat la valorile constitutionale. Pentru ca procurorul a iesit din matca lui constitutionala.

-O concluzie intermediara este urmatoarea: faptul ca echilibrul a fost restabilit de catre Curtea Constitutionala prin pronuntarea deciziei, fara alte masuri extraconstitutionale.

-Indiscutabil, DNA si-a atribuit, arogat o competenta care nu ii era atribuita si a exercitat presiuni asupra Guvernului.

-Sub aspectul oportunitatii, analiza am realizat-o in contextul in care Romania se afla sub Mecanismul de Cooperare si Verificare, in conditiile in care ieri eram la Bruxelles. (...) Sistemul judiciar din Romania are inca multe de remediat.

-Informarile punctuale realizate releva derapaje, in sensul unor actiuni cel putin exagerate din partea DNA, derapaje constitutionale care au produs reactii negative in media si in randul opiniei publice.

-Din aceasta perspectiva a derapajelor constitutionale, DNA nu poate functiona decat in raport cu rigorile statului de drept, cu respectarea standardelor de protectie a drepturilor fundamentale.

-Derapajele institutionale si actiunile exagerate de care am vorbit nu pot fi justificate prin invocarea dezideratului luptei pentru combaterea coruptiei.

-Ceea ce consideram oportun in spiritul exigentelor statului de drept este necesitatea institutirii unei atente monitorizari, a unei obligatii de raportare a activitatii pe care o desfasoara procurorii de la DNA, DIICOT, PICCJ, autoritate pe care trebuie sa o exercite ministrul Justitiei, fara ingerinte in independenta procurorului de a da solutii.

-In acest context, evaluand toti factorii de constitutionalitate, de legalitate, de oportunitate la care am facut referire, (...) am apreciat ca in acest moment nu este oportuna declansarea mecaismului institutional de revocare a Procurorul General, respectiv al procurorului-sef al DNA.

Sursa foto: Agerpres