Lupta împotriva corupției nu trebuie să conducă la nerespectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, ba dimpotrivă. Ideea a fost enunțată de adjunctul DNA Viorel Cerbu (foto), candidat la funcția de procuror-șef al parchetului anticorupție.

Procuror de aproape 30 de ani, cu activitate și funcții de conducere la PICCJ, DIICOT, DNA sau Parchetul Curții de Apel București, Cerbu a susținut marți, 24 februarie 2026, interviul în fața comisiei de interviu din cadrul Ministerului Justiției.

Viorel Cerbu și-a prezentat viziunea asupra modului în care trebuie să își desfșoare activitatea DNA, explicând că va continua măsurile bune implementate de actuala conducere, urmând să adopte însă unele noi, care să crească eficiența și productivitatea parchetului.

De asemenea, Viorel Cerbu a dezvaluit că principalul său obiectiv este ca indicatorii de calitate a muncii procurorilor să fie îmbunătățiți, astfel încât judecătorii în primul rând, dar și cetățenii să aibă încredere în activitatea DNA.

În ceea ce privește perioada în care DNA a avut competență în anchetarea magistraților, procurorul Cerbu a explicat că nu s-au furnizat suficiente elemente de clarificare pentru a înlătura acele incertitudini.

Redăm integral interviul susținut de adjunctul DNA Viorel Cerbu și câteva dintre declarațiile acestuia:

„Timpul care s-a scurs mi-a oferit o bună cunoaștere a formelor de manifestare a criminalității asociate corupției și a instrumentarului judiciar care poate fi utilizat pentru documentare, pentru a obține un probatoriu solid și decisiv în instrumentarea cauzelor.

În același timp, funcțiile de conducere pe care le-am îndeplinit mi-au oferit o bună cunoaștere a structurilor organizaționale existente în Ministerul Public, dar și în alte instituții partenere”.

„În proiectul de management am centrat greutatea ideilor pe oameni, pe întregul personal din cadrul DNA, având convingerea că prin experiența mea profesională, prin viziunea amplă asupra criminalității care este de compentența DNA îi pot mobiliza și motiva să continuăm împreună, să dezvoltăm principiile și valorile organizaționale ale instituției, și să creștem eficiența muncii noastre”.

„Lupta împotriva corupției și respectarea drepturilor fundamentale și procesuale ale cetățenilor sunt obiective complementare, nu contradictorii”.

„Am construit obiectivele pe doi piloni de concepție: unul care reprezintă continuarea măsurilor luate de actuala conducere și care și-au dovedit profitabilitatea pentru instituiție și un pilon subsecvent care înseamnă luarea unor măsuri noi pentru a crește eficiența, productivitatea instituției”.

„Întărirea rolului procurorilor cu funcții de conducere, atât din structura centrală, cât și din structura teriotorială și responsabilizarea lor pentru respectarea duratei rezonabile de desfășurare a procedurilor”.

„Imaginea DNA care să reprezinte un loc de muncă atractiv, concurențial, premisa unei evoluții profesionale către niște niveluri de măiestrie, cred că acestea pot să fie argumentele pentru care în vremurile noastre în care procurorii sunt mai puțin motivați de muncă și mai mult interesați de drepturi, să vină în DNA. În privința motivării colegilor procurori să rămână sunt valabile în parte aceleași considerente, dar aș adăuga în plus că au șansa de a împărtăși dimensiunea experienței lor profesionale și de a o transmite colegilor mai tineri care vin în instituție”.

„Mi-aș dori să obținem o tehnologie bazată pe inteligența artificială care să ne permită transformarea vocii în text, pentru că transcrierea convorbirilor telefonice și purtate în mediul ambiental sunt activitățile care absorb un volum foarte mare de timp”.

„Eficiența activității este generată de cumularea resursei umane și nu dispersarea ei, astfel încât să poți face față unei dinamici a activității infracționale, să poți să aloci resurse mai ușor și să îți prioritizezi activitatea în funcție de obiectivele pe care le urmărești”.

„Mecanism de contorizare a eficienței muncii la urmărirea penală prin niște criterii obiective de măsurare. Și acest lucru îl putem face analizând întreaga activitate a unui procuror, dar pe perioade semnificative de timp, un an de zile nu este o perioada reprezentativă”.

„Putem să îmbunătățim indicatorii de calitate, dar mai ales putem să creștem încrederea judecătorilor – pentru mine este lucrul cel mai important, și apoi al cetățenilor”.

„Anterior momentului schimbării competenței de la DNA (n.r. - competența privind anchetarea magistraților) au existat anumite percepții, anumite evenimente care au generat îndoială, neîncredere. Înfăptuirea justiției și realizarea instrucției penale trebuie să fie un mecanism care să transmită certitudine, încredere, să înlture îndoielile, nu numai pentru cetățeni, ci chiar pentru magistrați. Cred că raportat la acea epocă nu s-au furnizat suficiente elemente de clarificare pentru a înlătura acele incertitudini, și din acest motiv cred că este nevoie despre abordarea unor discuții deschise, sincere cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Ce aș modifica? Aș milita pentru consolidarea acestei imagini care să transmită încredere în corectitudinea cu care se desfășoară procedurile judiciare în asemenea cauze”.

Componența comisiei de interviu de la MJ:

- ministrul Justiției Radu Marinescu;

- avocata Roxana Momeu, secretar de stat în Ministerul Justiției;

- Octavian-Lucian Păun (personal asimilat judecătorilor și procurorilor) – șeful Corpului de Control al MJ;

- Aurelian-Mirel Toader – șeful DNA Cluj, procuror desemnat de CSM;

- Ionuț Botnaru – șeful adjunctul PCA Ploieşti, procuror desemnat de CSM;

- procurorul Marian Truşcă, adjunct al INM;

- Ana-Maria Georgescu, psiholog;

- Răzvan-Andrei Corboş, specialist în management;