Lumea Justiției publică în exclusivitate un document de interes pentru întreaga procuratură română, emis de către fostul Procuror General Alex Florența (foto 2). Un document controversat atât prin sine, cât și prin zidul de secretomanie pe care Parchetul General l-a ridicat în jurul lui. Iar acest document este cu atât mai actual, cu cât, în octombrie 2025, a provocat o adevărată furtună la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în dosarul lui Călin Georgescu privind așa-zisa tentativă de lovitură de stat. Iar acum, actualul Procuror General Cristina Chiriac (foto 1) promite că va modifica documentul, după ce ea însăși s-a declarat nemulțumită de acest act într-unul dintre interviurile susținute la CSM în procedura de numire la conducerea PICCJ.

Ne referim la Ordinul nr. 344 din 27 noiembrie 2023, prin care Florența a obligat toți procurorii de ședință din țară să ceară voie de la șefii lor direcți în cazul în care vor să pună concluzii contrare actului efectuat de către procurorul de caz (de exemplu: achitare, restituire a rechizitoriului, neconfirmare a unei clasări ori a unei redeschideri de urmărire penală, respingerea unui acord de recunoaștere a vinovăției etc.). Iar dacă șeful nu este de acord cu aceste concluzii contrare, ordinul lui Florența îl obligă să desemneze alt procuror de ședință.

Iată cum sună art. 10 alin. 2-4 din ordin (vezi facsimile 1 și 2):

„(2) Procurorul de ședință, care apreciază diferit cu privire la elemente esențiale ale cauzei, într-un mod care poate conduce la o soluție contrară celei vizate / dispuse prin actul procurorului care a efectuat sau supravegheat urmărirea penală, va aduce acest fapt la cunoștința procurorului ierarhic superior comun, întocmind în acest scop o notă care va cuprinde aspectele aflate în divergență și opinia motivată asupra evoluției cauzei.

(3) Procurorul ierarhic superior comun analizează și decide în urma consultării procurorilor cu opinii contrare.

(4) În situația in care procurorul ierarhic superior apreciază că sunt neîntemeiate concluziile propuse de procurorul de ședință cu privire la aspectele sesizate, va desemna un alt procuror pentru a participa la soluționarea cauzei”.

Chiriac e nemulţumită de ordinul lui Florenţa şi vrea să-l modifice

După cum veți vedea, ordinul lui Alex Florența a provocat nemulțumiri puternice în rândurile procurorilor din întreaga țară. Printre cei care au adus critici publice documentului s-a numărat chiar noua șefă a Parchetului General, procuroarea Cristina Chiriac, care, în ședința Secției pentru procurori a CSM din 12 martie 2026, a declarat: „Din analiza pe care am efectuat-o, consider că problema principală este ordinul Procurorului General prin care s-a reglementat activitatea judiciară în cadrul Ministerului Public” (click aici pentru video; declarația apare după momentul 1:06:00).

În acest context, răspunzând unei solicitări adresate de Lumea Justiției, Procurorul General Cristina Chiriac a dezvăluit că ordinul „urmează a fi supus unei analize interne, urmând a fi făcute modificări”. În schimb, Chiriac a refuzat să ne pună la dispoziţie documentul (vezi facsimil 3), aşa cum au refuzat atât PICCJ pe vremea lui Florența, cât și parchetele curților de apel din întreaga țară (detalii mai jos). Cu toate acestea, ordinul lui Florența poate fi citit integral în anexa de la finalul acestui articol.

Ordinul a iscat haos în dosarul lui Georgescu

În ceea ce privește efectele ordinului emis de Alex Florența, amintim că în octombrie 2025 Lumea Justiției a dezvăluit că toți procurorii din Secția judiciară penală a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și-au exprimat intenția de a pune concluzii de restituire a rechizitoriului întocmit de PICCJ împotriva lui Călin Georgescu, motiv pentru care șeful PCAB Florin-Mircea Popa a trimis dosarul mai sus, pe cale ierarhică. Adică la Parchetul General, unde Alex Florența a numit un procuror PICCJ pentru a susține acuzarea la CAB (click aici pentru a citi).

Nici CAB, nici ICCJ nu s-au atins de ordinul lui Florența

Or, așa ceva constituie un grav atentat la independența oricărui procuror de ședință din România. Nu o spunem noi, ci 24 de procurori care au atacat ordinul la Curtea de Apel București, în două litigii. Atât CAB, cât și Înalta Curte le-au respins acțiunile.

Este vorba în primul rând despre procesul colectiv intentat de către 23 de procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București (inclusiv Silviu-Eugen Cernea – șeful Secției judiciare penale), iar în al doilea rând despre litigiul deschis de către procurorul Cristian-Emanuel Dobre de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4. De altfel, Dobre a publicat un articol pe Juridice.ro în octombrie 2024, explicând in detaliu de ce consideră că ordinul este de o crasă nelegalitate.

În esență, potrivit lui Cristian Dobre, este vorba despre încălcarea flagrantă a independenței procurorului de ședință – independență stipulata explicit de art. 71 alin. 2 din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara: „Procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, țînând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, pentru influențarea în orice formă a concluziilor”.

Prin sentința nr. 1783 din 5 noiembrie 2024, pronunțată în dosarul nr. 6002/2/2024, judecătoarea Georgeana Viorel de la Curtea de Apel București a respins acțiunea procurorului Dobre. Hotărârea a fost menținută prin decizia nr. 3074 din 3 iunie 2025, emisă de către magistratele Andreea Marchidan, Luiza-Maria Păun și Andreea Bercaru de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aceeași soartă a avut-o procesul colectiv: prin sentința nr. 1127 din 18 iunie 2024, judecatoarea CAB Alina-Irina Prisecaru a respins acțiunea din cauza nr. 1120/2/2024. Hotărârea a ramas definitivă prin decizia ICCJ nr. 5963 din 11 decembrie 2024, emisă de către judecătorii supremi Mihnea-Adrian Tănase, Elena-Diana Tămagă și Adina-Oana Surdu.

Iată minutele hotărârilor din cauza nr. 6002/2/2024 (procesul lui Dobre):

1. CAB:

„Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată de pârât prin întâmpinare, ca nefondată. Respinge excepția autorității de lucru judecat, invocată de pârât prin întâmpinare, ca nefondată.

Respinge cererea ca nefondată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal. Pronunțată azi, 05.11.2024, prin punerea soluției la dispoziția parților prin mijlocirea grefei instanței”.

2. ICCJ:

„Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Dobre Cristian Emanuel împotriva Sentinței nr. 1783 din data de 05 noiembrie 2024 pronuntate de Curtea de Apel București – Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal – ca nefondat.

Definitivă. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din Codul de procedură civilă, astăzi, 3 iunie 2025”.

Redăm minutele hotărârilor din dosarul nr. 1120/2/2024 (litigiul colectiv):

1. CAB:

„Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării. Respinge ca neîntemeiată cererea de intervenție accesorie.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței azi, 18.06.2024”.

2. ICCJ:

„Respinge recursul declarat de recurenții-reclamanți Anghel Cristian, Cernea Silviu Eugen, Moșoiu Mioara, Neagoe Mirela Lenuța, Neagoe Nicolae, Tomoiu Răzvan Petre, Dinescu Florina, Nae Violeta, Mureşan Cristina, Nilă Ana Maria, Toader Anca Maria, Bălănescu Corina împotriva sentinţei nr. 1127 din 18 iunie 2024 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Sectia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal – ca nefondat.

Respinge recursul declarat de recurenta-intervenientă Asociaţia Magistraţilor din România împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România şi Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Dreptului Omului, în interesul recurenţilor-reclamanţi, ca neîntemeiată.

Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.

În ordin mai e un articol cu probleme

Înainte de a trece la partea a doua a acestei investigaţii, menţionam că am mai descoperit un pasaj în ordinul lui Alex Florenţa care s-ar putea să prezinte probleme de legalitate. Este vorba despre art. 17, care le ia procurorilor independenţa exercitării căilor de atac, trecând efectiv căile de atac în atribuţia procurorilor ierarhic superiori (vezi facsimil 4):

„(1) În temeiul principiului controlului ierarhic, procurorul ierarhic superior al procurorului care a examinat legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de instanţă decide asupra exercitării căii de atac.

(2) În situaţia existenţei unor opinii divergente între procurorul care a examinat legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de instanță și cel care a efectuat sau supravegheat urmărirea penală, cu privire la declararea căii de atac va decide procurorul ierarhic superior comun al acestora.

(3) În situațiile prevăzute la art. 13, procurorul care apreciază că nu se impune declararea căii de atac va întocmi un referat în care va preciza aspectele particulare ale cauzei, pe care își fundamentează opinia. Referatul va fi comunicat conducătorului parchetului care a dispus monitorizarea”.

PICCJ n-a auzit de transparență

A doua parte a dezvăluirii de față are în vedere secretomania cvasi-unanimă cu care, pe vremea lui Florența, ne-au tratat atât Parchetul General, cât și 15 dintre cele 16 parchete ale curților de apel.

Astfel, la 22 octombrie 2025, Lumea Justiției a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să ne pună la dispoziție în integralitate Ordinul nr. 344/2023, având în vedere că PICCJ nu l-a publicat pe site, în secțiunea dedicată ordinelor cu caracter normativ (vezi facsimil 5). Tabelul de mai jos arată la fel în aprilie 2026, la momentul redactării acestui articol.

Două zile mai târziu, PICCJ ne-a transmis refuzul, cu motivarea că, „raportat la specificul ordinului menționat, care este un ordin cu caracter intern, având ca scop – astfel cum rezultă din denumirea sa – organizarea activității judiciare, acesta nu poate fi comunicat” (vezi facsimil 6).

Am făcut o revenire, cerând ca Parchetul General să ne precizeze lista parchetelor către care a trimis ordinul. Din fericire, la această a doua cerere am primit răspuns (în 28 octombrie), PICCJ menționând că documentul le-a fost comunicat tuturor parchetelor de pe lângă curțile de apel, tuturor secțiilor și serviciilor din cadrul Parchetului General, precum şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. De asemenea, PICCJ a instruit PCA-urile să dea documentul mai departe către toate PT-urile şi PJ-urile din circumscripţii (vezi facsimil 7).

15 din 16 PCA-uri, refuz copy-paste pentru Luju

În faţa opacităţii PICCJ, Lumea Justiţiei a trimis adrese, în 29 octombrie 2025, către toate cele 16 parchete de curţi de apel din ţară, plus DNA şi DIICOT, cerând să ne comunice data la care au primit ordinul de la Parchetul General şi (în cazul PCA-urilor) lista parchetelor de pe lângă tribunale şi judecătorii cărora le-au trimis documentul mai departe. Surse din mai multe PJ-uri şi PT-uri din ţară ne-au declarat că nimeni din acele unităţi nu a văzut efectiv ordinul lui Alex Florenţa, şefii mulţumindu-se să le comunice subalternilor doar fragmente din document – în special pasajul care îi obligă pe procurorii de şedinţă să ceară aprobarea şefilor dacă vor să pună concluzii de achitare, restituire etc. Și exact acest lucru am dorit să-l aflam: dacă, într-adevăr, PCA-urile au dat mai departe ordinul către PT-urile și PJ-urile din circumscripții.

Spre cinstea lor, doar Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și DIICOT ne-au oferit răspunsuri efective. DIICOT a precizat că a primit ordinul la 29 noiembrie 2023 (vezi facsimil 8), iar PCA Craiova că l-a primit în 4 decembrie 2023, apoi l-a dat mai departe către toate cele patru PT-uri din circumscripție (Dolj, Olt, Gorj și Mehedinți) – vezi facsimil 9.

În schimb, DNA a ales calea secretomaniei, spunându-ne sec că datele solicitate „excedează prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, nefiind date publice” (vezi facsimil 10).

Iar acum urmează râsul lumii: oricât de halucinant pare, toate celelalte 15 parchete ale curților de apel ne-au trimis la plimbare cu un copy-paste (vezi facsimile 11-25 la final):

„Ordinul la care faceți referire a fost diseminat, în conformitate cu normele interne, către unitățile de parchet subordonate.

Data la care documentul a fost diseminat nu constituie informație de interes public în sensul art. 2 lit. b din Legea nr. 544/2001, întrucât se referă la elemente de natură internă, legate de circuitul administrativ al documentelor”.

Or, evident că oferirea acestui text identic ne-a făcut să suspectam că aceste 15 parchete ale curților de apel au redirecționat solicitarea noastră către Parchetul General, iar PICCJ le-a pus la dispoziție șablonul pentru refuzul comunicării informațiilor cerute.

Prezentăm cele 15 refuzuri-șablon, în ordinea în care le-am primit:

* Cititi aici intregul ordin din 2023 al lui Alex Florenta