Judecătorul Alin Ene (foto) din CSM explică modul în care va fi implementată normarea muncii în instanțe și cum vor funcționa instanțele după această măsură. O măsură cât se poate de necesară, având în vedere volumul de muncă tot mai mare și deficitul de personal tot mai accentuat cu care se confruntă judecătorii.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, de joi, 5 martie 2026, judecătorul Alin Ene vorbește despre schimbarea paradigmei în urma normării activității judecătorilor.

Explicând cum va funcționa mecanismul, Ene dezvăluie că se va stabili norma anuală și zilnică de dosare nou-înregistrate per judecător și per instanță, iar dosarele nou intrate se vor repartiza în limita acestei capacități obiective. Surplusul va rămâne într-un stoc vizibil public, repartizat gradual în zilele următoare. De asemenea, vor exista tipuri de cauze prioritare, care se vor repartiza de îndată.

Judecătorii vor primi spre soluționare un număr limitat de dosare, iar restul cauzelor își vor aștepta rândul.

Evident, recunoaște Ene, aceste măsuri vor duce la creșterea termenelor de soluționare, situație ce poate fi evitată prin creșeterea numărului de judectori, asigurarea personalului de suport (1–2 grefieri și 1 asistent pentru fiecare judecător) și reducerea numărului de cauze date în competența instanțelor.

Redăm postarea judecătorului CSM Alin Ene:

„SCHIMBAREA PARADIGMEI: Despre normarea activității instanțelor de judecată.

DE CE este necesară normarea.

În fiecare an, numărul dosarelor nou-intrate în instanțele din România crește exponențial, creșterea înregistrată între 2020 și 2024 fiind de peste 27%.

În același timp:

- schemele de judecători și grefieri au rămas aceleași în ultimii 10 ani;

- anul are tot 365 de zile (aprox. 250 lucrătoare);

- săptămâna are tot 5 zile lucrătoare;

- ziua are tot 8 ore de muncă.

Până acum, paradigma Justiției a fost simplă: instanțele și judecătorii trebuie să gestioneze oricâte dosare li se repartizează.

În consecință, instanțele românești au înregistrat în fiecare an o operativitate și o durată medie de soluționare a cauzelor sub media europeană la un volum de dosare de 4 ori mai mare.

Asta a fost posibil exclusiv prin eforturile și sacrificiile imense ale personalului din Justiție (judecători, grefieri, personal auxiliar). Soluție viabilă pe termen scurt, dar nesustenabilă pe termen lung.

Este ca și cum ai cere cuiva să alerge un maraton în fiecare zi.

O vreme poate reuși, din voință și din simțul datoriei.

Dar niciun organism nu poate funcționa astfel la nesfârșit.

De aceea, este momentul să schimbăm paradigma.

Noua paradigmă a Justiției pornește de la o întrebare elementară:

Câte dosare poate gestiona în mod realist un judecător într-un an, în condiții de calitate?

În lipsa unor măsurători interne consolidate, raportarea se face la studiile CEPEJ privind încărcătura de dosare din statele europene.

Și, ca să ne facem o idee, în materie non-penală, acea medie este de aproape 4 ori mai mică decât în România.

CUM va funcționa mecanismul, pe scurt.

Se stabilește norma anuală și zilnică de dosare nou-înregistrate per judecător și per instanță, iar dosarele nou intrate se repartizează în limita acestei capacități obiective.

Surplusul rămâne într-un stoc vizibil public, repartizat gradual în zilele următoare.

Vor exista tipuri de cauze prioritare, care se vor repartiza de îndată.

Va exista un mecanism de contestare a neprioritizării.

NOUA PARADIGMĂ a Justiției.

Sistemul judiciar, în structura actuală, poate gestiona zilnic un număr de X dosare nou înregistrate.

Prin urmare, doar atâtea dosare vor fi repartizate judecătorilor spre soluționare.

Tot ce depășește această capacitate așteaptă.

IMPACTUL inițial, dar remediabil.

În configurația actuală a sistemului, normarea va duce automat la creșterea termenelor de soluționare pentru dosarele nou-înregistrate.

Este un efect matematic, nu o opțiune.

Diferența este că presiunea nu va mai fi transferată exclusiv asupra judecătorului prin supraîncărcare nelimitată, ci va deveni vizibilă instituțional.

Iar cest lucru va putea genera intervenții instituționale pentru corectarea situației.

Cum poate fi REMEDIAT.

Executivul și legislativul pot reduce impactul normării prin:

- Creșterea numărului de judecători.

- Asigurarea personalului de suport (1–2 grefieri și 1 asistent pentru fiecare judecător).

- Reducerea numărului de cauze date în competența instanțelor.

Un prim pas poate fi adoptarea măsurilor de degrevare deja transmise Ministerului Justiției de către CSM.

Normarea fără degrevare mută problema în timp.

Normarea + degrevare va stabiliza sistemul și va crește calitatea actului de justiție.

BENEFICII:

- asigurarea timpului necesar analizării temeinice a fiecărei cauze;

- motivări calitative, nu redactări sub presiune;

- practică unitară și coerentă;

- transparență privind capacitatea reală a instanțelor.

După soluționarea stocului actual și stabilizarea noului mecanism, câștigul este dublu: creșterea calității și creșterea celerității reale în dosarele repartizate spre soluționare.

Normarea nu este o reacție conjuncturală și nu este o sancțiune pentru nimeni.

Este un deziderat vechi al sistemului, amânat constant sub pretextul că 'nu e momentul potrivit'.

Momentul potrivit nu apare singur.

Este determinat de realitate.

Iar realitatea actuală impune o asemenea măsură, astfel încât justiția să nu intre în colaps”.