Continua reactiile in urma votului de marti, 10 decembrie 2013, din Camera Deputatilor, prin care s-au adus anumite modificari Codului penal. Asociatia Magistratilor din Romania, printr-un comunicat de presa semnat de presedinta organizatiei judecatoarea Gabriela Baltag (foto), a avertizat ca prin votul deputatilor care au modificat anumite articole din Codul Penal sau au introdus unele noi, se incearca crearea unor avantaje pentru anumite categorii de persoane pentru care noul Cod penal care va intra in vigoare in 1 februarie 2014 nu contine dispozitii mai blande.

De asemenea, AMR se opune atat legii aminstiei si gratierii, care trebuia sa fie votata de Camera Deputatilor in aceasta saptamana, dar a fost scoasa de pe ordinea de zi. Nu in ultimul rand, Asociatia Magistratilor arata ca propunerile de modificare a Codului penal aduc deservicii sistemului judiciar si asa aflat in criza de imagine.

Iata comunicatul AMR:

“Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) apreciaza ca, prin propunerile de modificare si mai ales prin formele adoptate de Comisia juridica, in acest moment cand este iminenta intrarea in vigoare a noilor coduri - penal si de procedura penala -, fara o dezbatere publica reala si fara puncte de vedere exprimate de practicienii de la instantele din teritoriu, se incearca instituirea unor norme care sa reprezinte o „lege penala mai favorabila” pentru anumite categorii de persoane pentru care noile coduri nu contin dispozitii mai indulgente. Coroborand si „efervescenta” din jurul propunerilor referitoare la amnistie si gratiere se observa ca, de fapt, se cauta solutii care sa asigure, dupa intrarea in vigoare a noilor coduri, existenta unor veritabile cauze de impunitate pentru aceleasi categorii de persoane. Astfel, consideram ca fiind lipsite de fundamentare si oportunitate propunerile legislative recent admise de Comisia juridica, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, propuneri ce vizeaza amnistierea infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de pana la 7 ani inclusiv sau amenda. Aceasta limita este prea mare, cel putin din perspectiva efectelor juridice ce urmeaza a le produce amnistia antecondamnatorie (aplicabila cauzelor in curs de judecata), in contextul intrarii in vigoare a noului Cod penal, cu limite de pedeapsa mult reduse fata de codul anterior, imprejurare ce va determina premisele incidentialitatii acestei institutii la o categorie foarte larga de infractiuni.

In ceea ce priveste propunerea legislativa ce vizeaza gratierea, potrivit careia se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoarea de pana la 6 ani inclusiv, pedepsele complementare ale acestora, precum si pedepsele cu amenda, aplicate de instanta de judecata, consideram ca limita maxima de pedeapsa este prea mare si creeaza posibilitatea ca acest beneficiu al legiuitorului sa se rasfranga in mod cu totul nejustificat si asupra persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale savarsite, prezinta un pericol social deosebit, practica instantelor judecatoresti fiind edificatoare in aceasta privinta.

In ce priveste sfera infractiunilor exceptate de la aplicarea beneficiului gratierii, consideram de asemenea ca este de neacceptat aplicarea beneficiului gratierii pentru o serie de infractiuni considerate grave prin modul de reglementare si natura atingerii adusa relatiilor sociale ocrotite de norma penala, cum ar fi:

infractiunile de abuz in serviciu in forma calificata, prevazuta in art. 2481; luarea de mita, prevazuta in art. 254; darea de mita, prevazuta in art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevazuta in art. 256; traficul de influenta, prevazut in art. 257; infractiunile prevazute in Codul Vamal, infractiunile prevazute in legea societatilor comerciale si in legea insolventei, infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, infractiunea de spalare a banilor, infractiunile prevazute de Legea privind prevenirea si combaterea terorismului, precum si a infractiunilor de coruptie din legea speciala.

Prin completarea art. 147 din Cod penal actual si introducerea unui nou alineat - (3), sunt exceptate din sfera notiunii de functionar public si functionar mai multe categorii de persoane: Presedintele Romaniei, deputatii, senatorii, precum si persoanele ce desfasoara o activitate in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care, nu sunt finantate de la bugetul de stat. Apreciem ca nu se justifica aceasta interventie legislativa deoarece, in aceste conditii, se va proceda la o exonerare de raspundere penala pentru toate infractiunile unde subiectul activ este un functionar public sau functionar, in sensul art. 147 alin. 1 si 2 Cod penal (ex. infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 254 Cod penal, primirea de foloase necuvenite, prevazuta de art. 256 Cod penal, abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor, prevazuta de art. 246 Cod penal, abuzul in serviciu contra intereselor publice prevazuta de art. 248 Cod penal).

Apreciem ca prin aceasta modificare, legislatia romana va intra in contradictie flagranta si cu dispozitiile conventiilor internationale anticoruptie pe care Romania le-a ratificat in anul 2002, respectiv 2004 si anume: Conventia penala impotriva coruptiei a Consiliului Europei si Conventia ONU asupra coruptiei, prin intermediul carora se solicita statelor parti ca in incriminarea coruptiei sa fie data o definitie cat mai cuprinzatoare categoriilor de functionari. Or, prin scoaterea acestora din sfera de reglementare, Romania se va afla intr-o situatie de neconformitate cu standardele de cooperare judiciara internationala, nemaifiind in masura sa execute cereri de asistenta judiciara in materie penala cu referire la aceste categorii de persoane, atunci cand se aplica regula dublei incriminari.

Prin propunerile de modificare si mai ales prin formele adoptate de Comisia juridica referitoare la art. 253 ind. 1 Cod penal se urmareste atat reducerea sferei de aplicare a textului - lasand in afara subiectului activ mai multe categorii de functionari publici care participa la luarea unor decizii cu efecte majore asupra normalei desfasurari a relatiilor sociale din domenii importante - cat si reducerea pedepselor, aspecte ce vor avea influenta si in legatura cu aplicarea legii penale mai favorabila. Asociatia Magistratilor din Romania intelege sa critice recentele propuneri de modificare a dispozitiilor penale, hotararea fiind destinata sa aduca numai deservicii sistemului judiciar, aflat si asa intr-o criza de imagine, criza ce este determinata in cea mai mare parte nu de cei care infaptuiesc actul de justitie. Pierderea identitatii penale conturata de o doctrina si o jurisprudenta penala de traditie, prin adoptarea unor compilatii imprumutate din alte legislatii, fara nicio justificare logica, care de cele mai multe ori nu au nicio legatura cu sistemul nostru de drept, reprezinta in mod frecvent cauza majoritatii neajunsurilor, a neimplinirilor justitiei”.

* Cititi aici comunicatul AMR