Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca nu este obligatoriu ca un consilier juridic sa se inscrie in Tabloul profesional al consilierilor juridici (tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania) ca sa-si poata exercita profesia.

ICCJ a admis luni, 22 aprilie 2024, recursul in interesul legii promovat de catre Procurorul General Alex Florenta (foto).

Iata minuta deciziei nr. 7/2024 din dosarul nr. dosarul nr. 390/1/2024:

„Admite recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si, in consecinta, stabileste ca:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 5 si art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificarile si completarile ulterioare, prestarea activitatii specifice, de reprezentare juridica, se poate realiza de catre consilieri juridici, in calitatea lor de functionari publici sau de angajati cu contract individual de munca, independent de inscrierea acestora in Tabloul profesional al consilierilor juridici tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania.

Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedura civila”.

Florenta a intuit solutia ICCJ

La inceputul acestei luni, Lumea Justitiei a prezentat in detaliu argumentatia lui Alex Florenta. Cu acea ocazie, aratam ca seful PICCJ opta pentru varianta permisiva – adica lipsa obligativitatii inscrierii in Tabloul consilierilor. In acest sens, Florenta explica faptul ca nu exista nicio constrangere legala explicita pentru consilerii juridici, cum se intampla in cazul avocatilor.

Astfel, desi ambele legi de organizare si functionare (Legea nr. 514/2003 la consilierii juridici, respectiv Legea nr. 51/1995 la avocati) permit ca profesiile sa fie reglementate prin acte infralegale (respectiv statute), nu poate fi pus semnul „egal” intre cele doua organisme profesionale – respectiv Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania (UNCCJR) si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR). Motivul il reprezinta faptul ca Legea 51/1995 stipuleaza explicit ca organizarea si functionarea profesiei de avocat se reglementeaza prin statut, in timp ce prevederile Legii 514/2003 sunt ambigue.

In plus, UNBR este mentionata explicit in Legea 51/1995, dar nu acelasi lucru se poate spune despre UNCCJR, puncteaza Florenta.

Totodata, intrarea in profesie a avocatului se face doar in urma examenelor organizate de catre UNBR si mentionate explicit in Legea 51/1995, in timp ce Legea 514/2003 nu face nicio referire expresa la vreun examen sau concurs de primire in profesia de consilier juridic, mai scrie Procurorul General.

Nu in ultimul rand, calitatea consilierului juridic de membru intr-o entitate profesionala este un drept, nicidecum o obligatie, asa cum se intampla in cazul avocatilor, atrage atentia seful Parchetului General, adaugand ca Statutul consilierilor juridici contine numeroase pasaje care adauga la lege.

„In consecinta, nu exista temei legal sau ratiune logico-juridica pentru care consilierilor juridici care nu sunt afiliati la un colegiu si nu sunt inscrisi pe tabloul profesional sa le fie refuzat dreptul de a reprezenta in instanta persoane juridice, conform art. 84 alin. (1) Cod procedura civila.

O solutie in sens contrar ar insemna un act de discriminare, o incalcare a dreptului la munca si, nu in ultimul rand, o contorsionare a libertatii de asociere intr-o obligatie de asociere”, subliniaza Florenta.

In fine, Procurorul General explica faptul ca este treaba Parlamentului, nu a instantelor, sa le impuna consilierilor juridici rigori asemanatoare cu cele din profesia de avocat. In caz contrar, drepturile la munca si la asociere sunt prevazute de Constitutie si nu pot fi ingradite decat prin lege, nicidecum prin acte infralegale (cum este, de pilda, un statut).

* Cititi aici intreaga argumentatie a RIL-ului