23 June 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

FLORENTA VREA RIL PENTRU CONSILIERII JURIDICI – Procurorul General Alex Florenta cere ca ICCJ sa clarifice daca profesia de consilier juridic poate fi exercitata fara inscrierea in Tabloul profesional: „Conform Legii 514/2003, calitatea de consilier juridic se dobandeste prin numire in functie sau angajare. Accesul in profesie nu e conditionat de vreo formalitate sau examen, cum e situatia celor ce doresc sa devina avocati si trebuie sa participe la examenele organizate de UNBR” (RIL-ul)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

3 April 2024 15:53
Vizualizari: 5423

Procurorul General Alex Florenta (foto) solicita ca Inalta Curte de Casatie si Justitie sa clarifice situatia consilierilor juridici: au sau nu voie sa-si exercite profesia fara sa se inscrie in Tabloul profesional al Consilierilor Juridici (tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania)?



In acest sens, Florenta a sesizat ICCJ cu un recurs in interesul legii in data de 22 februarie 2024, formandu-se dosarul nr. 390/1/2024, in care Inalta Curte este asteptata sa se pronunte la data de 22 aprilie 2024.


Iata intrebarea formulata de seful PICCJ:


In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 si art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, prestarea activitatii specifice, de reprezentare juridica, se poate realiza de catre consilieri juridici, in calitatea lor de functionari publici (in cazul unei autoritati, institutii publice sau persoana juridica de drept public) sau de angajati cu contract individual de munca (in cazul unei institutii sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de inscrierea acestora in Tabloul profesional al Consilierilor Juridici tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania, sau, dimpotriva, aceasta reprezinta o conditie sine qua non pentru desfasurarea activitatii specifice de reprezentare juridica?”


Consilierii nu sunt ca avocatii


Dupa cum veti vedea, Procurorul General opteaza pentru prima varianta (cea permisiva), explicand faptul ca situatia consilierilor juridici este diferita de cea a avocatilor. Astfel, desi ambele legi de organizare si functionare (Legea nr. 514/2003 la consilierii juridici, respectiv Legea nr. 51/1995 la avocati) permit ca profesiile sa fie reglementate prin acte infralegale (respectiv statute), nu poate fi pus semnul „egal” intre cele doua organisme profesionale – respectiv Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania (UNCCJR) si Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR). Motivul il reprezinta faptul ca Legea 51/1995 stipuleaza explicit ca organizarea si functionarea profesiei de avocat se reglementeaza prin statut, in timp ce prevederile Legii 514/2003 sunt ambigue.

In plus, UNBR este mentionata explicit in Legea 51/1995, dar nu acelasi lucru se poate spune despre UNCCJR, puncteaza Florenta.

Totodata, intrarea in profesie a avocatului se face doar in urma examenelor organizate de catre UNBR si mentionate explicit in Legea 51/1995, in timp ce Legea 514/2003 nu face nicio referire expresa la vreun examen sau concurs de primire in profesia de consilier juridic, mai scrie Procurorul General.

Nu in ultimul rand, calitatea consilierului juridic de membru intr-o entitate profesionala este un drept, nicidecum o obligatie, asa cum se intampla in cazul avocatilor, atrage atentia seful Parchetului General, adaugand ca Statutul consilierilor juridici contine numeroase pasaje care adauga la lege.

In consecinta, nu exista temei legal sau ratiune logico-juridica pentru care consilierilor juridici care nu sunt afiliati la un colegiu si nu sunt inscrisi pe tabloul profesional sa le fie refuzat dreptul de a reprezenta in instanta persoane juridice, conform art. 84 alin. (1) Cod procedura civila.

O solutie in sens contrar ar insemna un act de discriminare, o incalcare a dreptului la munca si, nu in ultimul rand, o contorsionare a libertatii de asociere intr-o obligatie de asociere”, subliniaza Florenta.

In fine, Procurorul General explica faptul ca este treaba Parlamentului, nu a instantelor, sa le impuna consilierilor juridici rigori asemanatoare cu cele din profesia de avocat. In caz contrar, drepturile la munca si la asociere sunt prevazute de Constitutie si nu pot fi ingradite decat prin lege, nicidecum prin acte infralegale (cum este, de pilda, un statut).


Redam principalul pasaj din opinia lui Alex Florenta:


I. Astfel, intr-o prima orientare jurisprudentiala, s-a considerat ca dispozitiile art. 5 si art. 20 din Legea nr. 514/2003 nu impun consilierilor juridici, drept conditie pentru prestarea activitatii specifice, ca acestia sa fie inscrisi pe Tabloul profesional al Consilierilor Juridici tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania, intrucat prevederile respective din Legea nr. 514/2003 confera consilierilor juridici optiunea de a face parte dintr-o asociatie profesionala, si nicidecum nu instituie o obligatie in acest sens.

In raspuns la criticile ridicate de partile aflate in litigiu privind nerespectarea dispozitiilor Statutului profesiei de consilier juridic, act publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, instantele au mentionat ca prevederile din Legea nr. 514/2003 care fac trimitere la organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic in conditii similare profesiei de avocat sunt insuficiente, neclare sau mult prea vagi pentru a se institui un paralelism viabil intre cele doua profesii; in plus, interpretarea si aplicarea dispozitiilor unei legi nu se poate face in baza unor completari introduse prin acte cu putere infralegala, adoptate de o asociatie profesionala.

In consecinta, instantele care au adoptat aceasta orientare jurisprudentiala au respins ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii de reprezentant a persoanelor care au comparut in procese in calitate de consilier juridic, chiar daca nu faceau parte dintr-un colegiu al consilierilor juridici si nici nu erau inscrisi pe Tabloul profesional al consilierilor juridici.

II. Opinia contrara a instantelor, in cea de-a doua orientare jurisprudentiala, a fost in sensul ca exercitarea profesiei de consilier juridic nu se poate realiza doar in virtutea numirii in aceasta functie sau in baza unui contract individual de munca, ci este necesara, in prealabil, dobandirea calitatii de consilier juridic, in conditiile Legii nr. 514/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Statutului profesiei de consilier juridic, adoptat de Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania (denumita actualmente Ordinul Consilierilor Juridici din Romania).

La solicitarea partii adverse ori din oficiu, instantele judecatoresti au solicitat persoanelor care au comparut in procese in calitate de consilieri juridici sa faca dovada acestei calitati, in sensul ca fac parte dintr-un colegiu al consilierilor juridici si ca sunt inscrisi pe Tabloul profesional al Consilierilor Juridici tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania.

In raspuns la sustinerile ca dispozitiile Legii nr. 514/2003 nu impun obligatia asocierii intr-un colegiu al consilierilor juridici si, in mod evident, nici obligatia respectarii statutului unui asemenea colegiu, instantele au retinut dispozitiile art. 6 din Legea nr. 514/2003, in temeiul carora 'consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevazute de lege potrivit statutului profesional si reglementarilor legale privind persoana juridica in serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de munca', coroborate cu dispozitiile art. 3 din Statutul profesional ('Profesia de consilier juridic se exercita personal de catre consilierul juridic inscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit in continuare Tablou, tinut de catre Colegiile Consilierilor Juridici din Romania') si cu aspectele retinute in Decizia nr. 9 din 4 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – paragraful 28 ('Anumite activitati juridice, cum sunt cele de reprezentare juridica, de redactare a unor acte juridice, de formulare de actiuni, de exercitare si motivare a cailor de atac, pot fi indeplinite de consilierii juridici, dar prestarea unor astfel de activitati le este permisa numai in conditiile reglementate prin art. 1-4 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare, adica in calitatea lor de functionari publici sau de angajati, cu contract individual de munca, la o persoana juridica de drept public sau privat').

Instantele care au adoptat aceasta orientare jurisprudentiala au admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant, in sensul art. 84 alin. 1 din Codul de procedura civila, a celor care nu au facut dovada apartenentei la un colegiu al consilierilor juridici si inscrierii pe tabloul profesional, cu toate consecintele decurgand din aceasta solutie: anularea cererilor de chemare in judecata, anularea cailor de atac, imposibilitatea de a reprezenta partile si de a formula concluzii in dosare etc.

Apreciem ca fiind in litera si spiritul legii prima orientare jurisprudentiala, pentru urmatoarele motive: (...)


§ 2. Analiza dispozitiilor legale relevante

2.1. Consideratii generale


Conform art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, Romania este stat de drept; respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Astfel cum se statueaza in textul art. 16 alin. (1) din Constitutie, cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. Dispozitiile art. 41 alin. (1) din Constitutie mentioneaza faptul ca dreptul la munca nu poate fi ingradit.

Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca este libera. Nu in ultimul rand, art. 40 alin. (1) din Constitutie stabileste dreptul cetatenilor de a se asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere.

Retinem si prevederile art. 124 alin. (1) si (2) din Constitutie, care statueaza ca justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti. Totodata, conform art. 124 alin. (3) din Constitutie, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Din coroborarea normelor constitutionale expuse anterior, concluzionam ca instantele judecatoresti, ca autoritate publica investita cu prerogativa infaptuirii actului de justitie, trebuie sa respecte, cu prioritate, principiile statului de drept; ori, unul dintre fundamentele statului de drept este reprezentat de caracterul universal si obligatoriu al legilor. In interpretarea si aplicarea legilor, instantele judecatoresti trebuie sa se asigure ca hotararile sunt in litera si spiritul normelor de drept incidente in litigiu, iar prin solutiile pronuntate nu se incalca principiul referitor la suprematia Constitutiei si garantiile constitutionale privind libertatile fundamentale si drepturile cetatenesti (nediscriminarea, dreptul la munca, libertatea de asociere).

In problema de drept ce formeaza obiectul prezentului recurs in interesul legii, apreciem ca instantele judecatoresti care au adoptat prima orientare jurisprudentiala au actionat corect, in lumina art. 124 din Constitutie, intrucat au analizat conditiile exercitarii profesiei de consilier juridic din perspectiva unicului act normativ care prezinta putere de lege in aceasta materie – ne referim, desigur, la Legea nr. 514/2003. Instantele judecatoresti care au adoptat cea de-a doua orientare jurisprudentiala au dat prevalenta unui act infralegal (Statutul profesional) si, in esenta, au considerat ca ar trebui puse sub semnul echivalentei conditiile de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic si conditiile de organizare si exercitare a profesiei de avocat, chestiune care contravine prevederilor Legii nr. 514/2003.


2.2. Analiza comparativa intre normele de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic, respectiv a profesiei de avocat


Conform art. 84 alin. (1) din Codul de procedura civila, 'persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii'.

Profesia de consilier juridic este reglementata actualmente prin dispozitiile Legii nr. 514/2003, care a cunoscut, dupa intrarea in vigoare, doua modificari si completari, irelevante pentru problema de drept in discutie. Legea nr. 514/2003 este redactata intr-o maniera succinta si cuprinde 27 de articole. Pe de cealalta parte, profesia de avocat este reglementata prin dispozitiile Legii nr. 51/1995; aceasta lege a cunoscut numeroase modificari si completari dupa intrarea in vigoare, fiind republicata in doua randuri. In forma aflata actualmente in vigoare, Legea nr. 51/1995 este redactata de o maniera exhaustiva si cuprinde 110 articole.

O analiza comparativa intre cele doua acte normative – Legea nr. 514/2003 si Legea nr. 51/1995 – releva argumente extrem de solide in sustinerea primei orientari jurisprudentiale si demonteaza argumentele regasite in sustinerea celei de-a doua orientari jurisprudentiale. Nu vom insista, in cadrul acestei analize, asupra Statutelor celor doua profesii, intrucat cuprinsul legilor este suficient pentru a observa faptul ca Statutul profesiei de avocat, desi este un act infralegal, se aplica tuturor avocatilor si produce consecinte juridice importante, fiind adoptat in temeiul legii, de catre un for prevazut de lege (Congresul avocatilor), ce are acordata prin lege acesta atributie, in timp ce Statutul profesiei de consilier juridic, desi in mod procedural a fost adoptat conform dispozitiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 514/2003, in concret observam ca aduce completari nepermise la norme cu putere de lege si, in niciun caz, nu poate produce consecintele juridice previzionate de forul care l-a adoptat (Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania), in sensul ca statutul sa fie aplicabil tuturor consilierilor juridici, intrucat forul care l-a adoptat apartine unei asociatii profesionale care nu cuprinde decat o parte din consilierii juridici, forul nu este prevazut de lege si nici nu are acordata prin lege atributia de adoptare a statutului profesiei.

Examinarea critica a dispozitiilor celor doua legi in discutie (Legea nr. 514/2003 si Legea nr. 51/1995) conduce, din punctul nostru de vedere, la lamurirea problemei de drept care a fost solutionata neunitar de catre instantele judecatoresti – mai exact, in ce masura exercitarea profesiei specifice, de consilier juridic, este supusa rigorilor de organizare prevazute de lege pentru exercitarea profesiei de avocat.

Profesia de consilier juridic este intr-adevar supusa unor rigori de organizare, insa aceste rigori nu pot fi altele decat cele izvorate din prevederile Legii nr. 514/2003. Astfel cum mentionam anterior, nu se pot stabili conditii suplimentare pentru exercitarea profesiei de consilier juridic nici prin analogii fortate cu Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, nici prin dispozitiile unui act cu putere infralegala – Statutul profesiei de consilier juridic – care nu este opozabil erga omnes, ci membrilor asociatiei profesionale care l-a adoptat, si nu contine doar norme 'praeter legem' sau 'secundum legem' (in suplinirea sau in executarea legii), ci adauga nepermis la lege, devenind astfel un veritabil act 'contra legem'.

Conform art. 8 din Legea nr. 514/2003, orice persoana care indeplineste conditiile cumulative mentionate in respectivul text de lege are dreptul sa devina consilier juridic, la fel cum orice persoana care indeplineste conditiile cumulative mentionate in art. 12 din Legea nr. 51/1995 are dreptul sa devina avocat, neexistand contrarietate de opinii in aceasta privinta.

Insa dobandirea efectiva a calitatii de consilier juridic a generat controverse.

Conform art. 2 din Legea nr. 514/2003, calitatea de consilier juridic se dobandeste prin numire in functie sau prin angajare in munca, dupa caz; accesul in profesia de consilier juridic nu este conditionat de vreo formalitate sau examen prealabil, astfel cum este situatia celor care doresc sa devina avocati si, in consecinta, trebuie sa participe la examenele organizate de U.N.B.R. in conditiile Legii nr. 51/1995.

Observand prevederile art. 2 din Legea nr. 514/2003, apreciem ca actul de numire in functie, respectiv contractul de munca legal incheiat sunt suficiente pentru dobandirea calitatii de consilier juridic, raspunderea pentru verificarea indeplinirii conditiilor art. 8 din Legea nr. 514/2003 revenind unitatii angajatoare; aceasta concluzie este logica si din perspectiva faptului ca unitatea angajatoare este cea care, in considerarea posibilitatii de 'error in eligendo', suporta riscurile pentru activitatea profesionala a consilierului juridic. In cazul avocatilor, examenele de admitere in barou si definitivare in profesie au rolul, printre altele, de a reduce riscul unor erori grave in activitatea profesionala, cu consecinte uneori ireparabile asupra clientilor acestora.

Consilierii juridici care au dobandit aceasta calitate prin numire in functie sau angajare in munca pot sa adere la o asociatie profesionala, in conformitate cu art. 5 din Legea nr. 514/2003, insa apreciem ca textul de lege prevede un drept (o optiune), nicidecum o obligatie in acest sens, aspect care rezulta indubitabil din formularea folosita de legiuitor ('Consilierii juridici pot constitui asociatii profesionale').

In mod corespunzator, consilierii juridici pot, in conditiile art. 20 din Legea nr. 514/2003 si cu respectarea legislatiei specifice privind asociatiile si fundatiile, sa constituie structuri la nivel judetean sau la nivel national, pe anumite ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, dar in mod evident legiuitorul nu a vizat sa instituie o obligatie in acest sens, ci doar sa accentueze existenta unui drept care oricum este garantat de art. 40 alin. (1) din Constitutie.

Pentru situatiile in care a dorit sa impuna o structura clara de organizare si conditii rigide pentru exercitarea profesiei, legiuitorul a folosit termeni adecvati, astfel cum putem observa in art. 1 alin. (2) si (3) din Legea nr. 51/1995, care statueaza:

'Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R. Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatata si din oficiu'.

In viziunea celor care au adoptat Statutul profesiei de consilier juridic, dobandirea calitatii de consilier juridic si dreptul de exercitare a profesiei sunt legate de apartenenta la un colegiu al consilierilor juridici si de inscrierea pe tabloul profesional tinut de respectivul colegiu. Aceasta viziune, care – in opinia noastra – este vadit contrara Legii nr. 514/2003, a fost impartasita si de unele instante, mai ales pe fondul aparitiei fenomenului 'barourilor paralele'. Chiar daca acest fenomen s-a estompat pana la disparitie in ultima perioada, jurisprudenta recenta dovedeste ca instantele continua sa le solicite consilierilor juridici dovada calitatii profesionale conform prevederilor art. 22 alin. (1) din Statutul profesiei.

Este lesne de observat ca Statutul profesiei de consilier juridic reflecta dispozitiile Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Acest statut prezinta insa doua vicii majore: pe de o parte, toate prevederile care limiteaza dreptul de exercitare a profesiei de consilier juridic sunt contrare literei si spiritului Legii nr. 514/2003, iar pe de alta parte, spre deosebire de U.N.B.R., asociatia consilierilor juridici care a adoptat statutul in discutie nu are niciun fel de indrituire sa stabileasca conditiile de organizare si exercitare a profesiei de consilier juridic si, pe deasupra, sa-si aroge pozitia de unica forma asociativa a consilierilor juridici.

In mod evident, problema principala a Statutului profesiei de consilier juridic este reprezentata de lipsa de legitimitate a forului care l-a adoptat.

In privinta avocatilor, Legea nr. 51/1995 stabileste imperativ ca avocatii sa fie inscrisi intr-un barou constituit la nivel de judet, iar respectivul barou sa faca parte din Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (U.N.B.R.).

Conform art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995, Congresul avocatilor este organ de conducere al U.N.B.R., iar potrivit art. 63 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 51/1995, una dintre atributiile Congresului avocatilor este sa adopte si sa modifice statutul profesiei de avocat.

In ceea ce priveste consilierii juridici, art. 5 si art. 20 din Legea nr. 514/2003 prevad ca acestia pot constitui asociatii profesionale, la nivel national sau judetean, pe ramuri sau domenii de activitate, fara sa impuna insa vreo obligatie in acest sens. In aceste conditii, Statutul adoptat de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania nu poate fi sub nicio forma opozabil consilierilor juridici care nu fac parte din respectivele colegii, aplicandu-se deci principiul roman al relativitatii, exprimat in adagiul 'res inter alios acta aliis neque nocere neque prodesse potest'.

Accentuam aspectul ca nu exista in Legea nr. 514/2003 nicio dispozitie care sa confere Ordinului Consilierilor Juridici din Romania (O.C.J.R.) sau vreunei alte entitati de acest fel atributii privind reglementarea, prin statut, a exercitarii profesiei de consilier juridic; se prevede doar ca organizatiile profesionale ale consilierilor juridici trebuie sa respecte legislatia privind asociatiile si fundatiile, ceea ce presupune adoptarea unui statut, care nu trebuie insa confundat cu Statutul profesiei.

Conform art. 6 din Legea nr. 514/2003, invocat in sustinerea celei de-a doua orientari jurisprudentiale, 'consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevazute de lege potrivit statutului profesional', dar sintagma 'statut profesional' nu este folosita in sensul specific de act ce reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei, ci intr-un sens larg, de totalitate a normelor de drept aplicabile unei profesii.

Cu referire la faptul ca dispozitiile din Statutul profesiei de consilier juridic sunt contrare Legii nr. 514/2004, indicam punctual doar urmatoarele doua chestiuni care constituie adaugiri nepermise la continutul actului normativ, astfel cum acesta a fost elaborat de legiuitor:

1. afilierea la un colegiu al consilierilor juridici si inscrierea pe tabloul profesional, prevazute in statut drept conditii pentru dobandirea calitatii de consilier juridic, si

2. impunerea sustinerii unui examen de definitivare in profesie la sfarsitul stagiului, pe modelul examenului de definitivare in profesia de avocat, care sa fie organizat de catre Ordinul Consilierilor Juridici din Romania.

Aceasta ultima chestiune (dezideratul de a se impune un examen de definitivare in profesia de consilier juridic sub auspiciile O.C.J.R.) este unul dintre elementele care explica modul defectuos in care a fost interpretata si aplicata Legea nr. 514/2003; s-a incercat o echivalare intre consilieri juridici si avocati, fara a se lua in calcul principala diferenta intre cele doua profesii, si anume faptul ca avocatii desfasoara o activitate de interes public, dar esentialmente liberala, fiind astfel necesara reglementarea stricta a profesiei printr-un sistem intern de conducere, coordonare si control (sistem format din barouri si U.N.B.R.), consilierii juridici isi desfasoara activitatea – tot de interes public – sub supravegherea angajatorului (fie ca vorbim de o autoritate de stat, de o institutie publica sau de o societate comerciala privata).

De aceea, sunt nefondate solutiile in sensul ca, in lipsa afilierii la un colegiu, consilierii juridici eludeaza efectuarea stagiului profesional si definitivarea in profesie, intrucat din interpretarea sistematica a Legii nr. 514/2003 rezulta ca revin angajatorului obligatiile de a organiza stagiul profesional si de a certifica definitivarea in profesie a consilierului juridic aflat in slujba sa – obligatii care, in situatia avocatilor stagiari, revin structurilor profesionale prevazute de lege (barouri, U.N.B.R., I.N.P.P.A.).

La fel de nefondate sunt obiectiunile in sensul ca, nefiind afiliati la un colegiu, consilierii juridici eludeaza raspunderea pentru activitatea profesionala, intrucat din dispozitiile art. 17 si art. 22 din Legea nr. 514/2003 rezulta ca, pentru modul de indeplinire a indatoririlor de serviciu, consilierul juridic raspunde, primordial, in fata persoanei juridice in slujba careia se afla – spre deosebire de avocati, care raspund primordial in fata organelor de conducere ale profesiei.

In consecinta, nu exista temei legal sau ratiune logico-juridica pentru care consilierilor juridici care nu sunt afiliati la un colegiu si nu sunt inscrisi pe tabloul profesional sa le fie refuzat dreptul de a reprezenta in instanta persoane juridice, conform art. 84 alin. (1) Cod procedura civila.

O solutie in sens contrar ar insemna un act de discriminare, o incalcare a dreptului la munca si, nu in ultimul rand, o contorsionare a libertatii de asociere intr-o obligatie de asociere.


§ 3. Consideratii asupra evolutiei profesiei de consilier juridic


Se cuvin a fi mentionate, in incheierea motivelor recursului in interesul legii, cateva aspecte din istoricul organizarii si exercitarii profesiei de consilier juridic in Romania, pentru a intelege sursele jurisprudentei neunitare din prezent cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor Legii nr. 514/2003.

Este important de retinut ca profesia de consilier juridic a fost definita, pentru o lunga perioada, prin sintagma de 'avocat al statului' sau 'avocat public', intrucat persoanele care desfasurau activitatea de consiliere si reprezentare juridica in slujba autoritatilor statului roman si institutiilor publice proveneau, in principal, din randurile avocatilor; ocuparea unei pozitii de 'avocat al statului' era considerata, in perioada antebelica si in perioada interbelica, o importanta onoare profesionala.

Intre 'avocatii statului' si avocatii care desfasurau profesia liberala in cadrul barourilor exista, asadar, o stransa conexiune.

Odata cu instaurarea regimului comunist, s-a produs o reorganizare profunda a sistemului judiciar din Romania. S-a procedat la desfiintarea barourilor de avocati, care au fost inlocuite cu colegii de avocati, fostii membri ai barourilor avand dreptul sa ceara inscrierea in noile colegii. Inscrierea in colegiile de avocati a fostilor membri ai barourilor trebuia insa aprobata de o comisie aflata sub controlul Ministerului Justitiei.

In ceea ce-i priveste pe 'avocatii statului', acestia – considerati utili de catre regimul comunist din perspectiva experientei de munca in administratia publica – au beneficiat de un tratament distinct. Actiunile de epurare pe considerente politice au fost relativ rare, iar legea de organizare si functionare a corpului de avocati publici a ramas in vigoare pana la emiterea Decretului nr. 87 din 1 aprilie 1950 pentru organizarea si functionarea Oficiilor Juridice ale Ministerelor si Sfaturilor Populare.

Se observa ca profesia de jurisconsult / consilier juridic a primit o reglementare corespunzatoare prin Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea si functionarea Oficiilor Juridice, care a abrogat Decretul 87/1950, precum si toate reglementarile care contraveneau noii viziuni privind organizarea si exercitarea acestei profesii.

In esenta, prin actele normative ce reglementau exercitarea profesiei de avocat, respectiv exercitarea profesiei de jurisconsult / consilier juridic, s-a vizat stabilirea unei separatii clare intre domeniul de activitate al fiecarei profesii: avocatii aveau atributii doar in ceea ce priveste oferirea de consultanta si reprezentare juridica pentru persoanele fizice, in timp ce jurisconsultii / consilierii juridici erau angajatii

autoritatilor de stat, ai institutiilor publice sau ai unitatilor economice ('intreprinderile de stat, precum si cele cooperative si obstesti'), avand atributii exclusive in ceea ce priveste reprezentarea juridica a acestora in diverse litigii.

Revenirea la un regim politic democratic, dupa Revolutia din Decembrie 1989, a condus la necesitatea adaptarii la noile realitati socio-economice pentru cei care practicau profesiile de avocat, respectiv de jurisconsult / consilier juridic.

In ceea ce-i priveste pe avocati, prin Legea nr. 51/1995 si prin intreg ansamblul de norme edictate dupa 1990, se constata ca statutul acestora prezinta doua avantaje considerabile: in primul rand, avocatii beneficiaza de faptul ca, in Legea nr. 51/1995, sunt prevazute structuri organizatorice autonome, care s-au dovedit reprezentative pentru intregul corp profesional si, aspect deloc neglijabil, s-au dovedit a fi influente si prestigioase la nivelul societatii, iar in al doilea rand, clientela avocatilor s-a extins considerabil, astfel ca activitatea actuala a avocatilor inglobeaza o parte semnificativa din activitatea care era candva rezervata strict consilierilor juridici.

Cu privire la aceasta ultima chestiune, mentionam ca fostele intreprinderi economice de stat, cooperative sau obstesti au fost, in mare parte, desfiintate sau privatizate, iar societatile comerciale infiintate in temeiul Legii nr. 31/1990, care constituie baza actualului sistem economic, sunt reprezentate juridic, in general, de avocati. Mai mult, legislatia administrativa prevede ca, inclusiv in situatia in care autoritatile de stat sau institutiile publice dispun de consilieri juridici, acestea pot angaja avocati pentru consultanta sau pentru rezolvarea unor probleme litigioase.

In schimb, o initiativa importanta a consilierilor juridici prin care acestia tindeau la extinderea sferei profesionale a fost declarata contrara legii – ne referim la constituirea de societati comerciale avand ca obiect activitatea de consultanta, asistenta si reprezentare juridica.

Din aceasta perspectiva, se inteleg foarte clar intentiile celor care, pentru protectia si promovarea intereselor legitime ale profesiei de consilier juridic, doresc ca aceasta sa fie reglementata in conditii similare profesiei de avocat. Insa, in lipsa unor modificari de acte normative, actiune ce reprezinta un atribut exclusiv al puterii legiuitoare, aceste intentii nu pot fi valorificate pe cale jurisprudentiala.

In concluzie, apreciem ca problema de drept sesizata trebuie sa fie solutionata in sensul ca 'in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 5 si art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, prestarea activitatii specifice, de reprezentare juridica, se poate realiza de catre consilieri juridici, in calitatea lor de functionari publici (in cazul unei autoritati, institutii publice sau persoana juridica de drept public) sau de angajati cu contract individual de munca (in cazul unei institutii sau a unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de inscrierea acestora in Tabloul profesional al Consilierilor Juridici tinut de Colegiile Consilierilor Juridici din Romania'”.


* Cititi aici intregul RIL al Procurorului General

Comentarii

# Ioana M. date 3 April 2024 18:37 0

Ar trebui o minima verificare a celor ce se numesc "consilieri juridici".Sunt stituatii in care erau numiti pe functii de inalt functionar public cu o diploma falsa sau provenind de la institutie neacreditata.

# @Iana M date 4 April 2024 11:50 0

Suna bine ce spuneti! aceiasi parere o aveti si asupra verificarii judecatorilor si procurorilor, asa intreb pentru un prieten? Apropo de diplome nu vb. de funie... a se vedea unii membrii din CSM :eek:

# Situația Bota resuscitata date 4 April 2024 13:07 +1

Mai, Florența ești p'o mana cu Briciu. Au rămas avocații data pane,in vremuri de crize. Ori, s-or fi înmulțit specialistele că Arama si Nistor,ot Brașov, care au apreciat că juriștii poate sa apere și persoane fizice? Vă dați seama az fi avansat ls Suprem? Katastrof in curtea lu Suprem!

# Ureke date 4 April 2024 14:12 0

Ar trebui făcut un RIL si in chestiunea CASELOR DE AVOCATURĂ. Nu este normal ca legea română să nu prevadă această formă de organizare (bre, dar chiar nici o vorbă !!!) . Măcar Înalta să deie o decizie acoperitoare fără de care rau-voitorii ar putea zice că titulatura asta e o mare fasoleală.

# maxtor date 4 April 2024 23:29 0

trebuie suplimentat ril.ul,intrebarea: sint obligati consilierii juridici sa poarte roba in instanta?

# Ion date 5 April 2024 14:56 0

Buna ziua,stimate Florența,după dumneata consilierii juridici n ar exista.Isi bat joc de ei toată lumea,iar avocații și în special cei nepregătiți ii ignora uitând ca unii c j sunt chiar f buni.Dar,stimate Florența,ce ai zice matale de Sistemul Polonez??.Chiar nu știu dacă asta e problema drogurilor și infr.in România.Concluzia,vedeți dvs.de infracțiuni.

# Andrei date 12 April 2024 05:32 0

Ar trebui multe, insa asta e prioritatea lui!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.06.2024 – Pleaca o judecatoare care a desfiintat un abuz pandemic

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva