Consiliul Superior al Magistraturii a fost sesizat marti 21.08.2012 de catre o mare grupare formata din intelectuali – profesori universitari, medici, ingineri, psihologi, regizori, ambasadori, ziaristi, pictori – cu privire la actiunile desfasurate in plan national de catre procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitiei si ai DNA, “sub pretextul verificarii corectitudinii desfasurarii referendumului privind demiterea presedintelui Traian Basescu. In aceasta sesizare, semnatarii arata ca este vorba de “o actiune de amploare iesita din comun, de masa” si “comnitati intregi sunt supuse trierii si anchetate, in forme care reiau la o alta scara, in alt context si cu metode adaptate, practicile staliniste care au marcat instaurarea comunismului in tara noastra”. Tototdata, sesizarea ridica si problema boicotului de la referendum, practicat de PDL si de Traian Basescu, subliniindu-se in sesizarea catre CSM ca in acest context “actiunile Parchetului General sunt puse astfel in slujba unor interese politice partizane”, iar “represiunea indreptata impotriva formelor de democratie participativa, in care cetatenii se pronunta direct, fara mijlocirea reprezentantilor politici in probleme ce tin de binele public, va avea consecinte grave asupra sistemului democratic romanesc”.

Semnatarii mai arata ca prin aceste actiuni a fost incalcat principiul prezumtiei de nevinovatie, ca Parchetul General a avut un “comportament partinitor”. Ei fac trimitere si la abuzul autoritatilor de a da, pe surse, stenograme de convorbiri telefonice din dosare aflate in lucrur, precum au fost cele ale ex-ministrului Internelor, Ioan Rus si ale lui Victor Paul Dobre, fost ministru delegat la Admnistratie. “Prin conduita sa, Parchetul general realizeaza presiuni asupra Curtii Constitutionale, atat direct cat si indirect, prin recalificarea probelor aflate in cursul judecatii”.

Redam integral plangerea facuta de cei 91 de semnatari care solicita CSM sa intervina pentru stoparea acestor abuzuri:

In atentia membrilor CSM

„In ultimele zile, Parchetul General si Directia Nationala Anticoruptie desfasoara activitati de cercetare specifice in diferite zone si localitati rurale si urbane ale tarii, sub pretextul verificarii corectitudinii desfasurarii referendumului privind demiterea Presedintelui Romaniei, din data de 29 iulie a.c. Presa prezinta zi de zi cum cetatenii din diferite zone ale tarii sunt interogati la domiciliu sau sunt transportati cu dubele la sediile parchetelor. Este vorba de o actiune de o amploare iesita din comun, de masa, in care institutiile mentionate sunt implicate in ansamblu, utilizind o mare parte din resursele umane, materiale și financiare pe care le au la dispozitie. Comunitati intregi sunt supuse trierii si anchetate, in forme care reiau, la o alta scara, in alt context și cu metode adaptate, practicile staliniste care au marcat instaurarea comunismului in tara noastra. Ideea de autonomie și de responsabilitate individuala pentru fapte, daca ele exista, prezumtia de nevinovatie, drepturile fundamentale ale omului, libertatea de constiinta si de exprimare, sunt calcate in picioare. Asemenea actiuni nu pot fi motivate in nici un fel, nu au nicio ratiune constitutionala, sfideaza și pun in pericol de moarte sistemul democratic din tara noastra. Ele sunt cu atat mai nocive, cu cat sunt indreptate impotriva formei de baza, originare, a democratiei: democratia directa, participativa. intr-un referendum, asa cum a fost acela desfasurat la 29 iulie a.c., cetatenii sunt chemati sa decida in mod direct, și nu prin reprezentanti politici, asupra problemelor cetatii. in acest context, si in conditiile in care dl. Traian Basescu și Partidul Democrat Liberal s-au pronuntat impotriva desfașurarii referendumului și au chemat la boicotarea acestuia, consideram ca actiunile Parchetului General sunt puse astfel in slujba unor interese politice partizane. Represiunea indreptata impotriva formelor de democratie participativa, in care cetatenii se pronunta direct, fara mijlocirea reprezentantilor politici, in probleme ce tin de binele public, va avea consecinte grave asupra sistemului democratic romanesc, asupra increderii pe care membrii societatii noastre o manifesta in statul de drepte si in impartialitatea institutiilor. Democratia nu se construiește cu procuratura, iar increderea cetatenilor in functionarea statului de drept nu se obtine prin anchetarea acestora in legatura cu optiunile lor in problemele in care sunt chemati si indrituiti sa se pronunte in mod direct.

De aceea, aducindu-va la cunostinta dezaprobarea si protestul nostru public in privinta actiunilor intreprinse de Parchetul General si Directia Nationala Anticoruptie in ultima perioada in diferite regiuni ale tarii, actiuni care pun in pericol democratia in Romania, va solicitam sa intreprindeti toate demersurile necesare pentru investigarea acestora și luarea masurilor ce se impun.

De asemenea, va transmitem in continuare, in baza prevederilor art. 45 alin (2) si urmatoarele din Legea nr 24/2012, coroborat cu prevederile art. 99 lit t) si art 991 din Legea 303/2004 cu modificarile si completarile ulterioare solicitarea noastra de a efectua cercetari si de a dispune masurile legale privind incalcarea prevederilor legii in cadrul unor actiuni ale Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie desfasurate in ultima perioada si materializate in urmatoarele fapte:

I. Incalcarea grava a normelor de procedura cu privire la modul de preluare a listelor electorale cuprinzand persoanele care au participat la Referendumul national pentru demiterea presedintelui Romaniei din data de 29 iulie 2012, avand urmatoarele modalitati:

Aspecte privind incalcarea flagranta a normelor de procedura

Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie a preluat de la un nedetinator de drept al documentelor listele electorale pe care s-au semnat alegatorii participanti la scrutinul din data de 29.07.2012. Astfel, conform prevederilor legale ale Legii 3/2000 si Legii 35/2008 precum si ale actelor normative subsecvente de punere in aplicare pe perioada procesului electoral, toate documentele cu privire la desfasurarea scrutinului sunt gestionate de Biroul Electoral Central si structurile similare din teritoriu aflate sub coordonarea sa. La finalul procesului electoral, aceste documente se predau prin proces-verbal Autoritatii Electorale Permanente in vederea arhivarii. intrucat procesul electoral se incheie conform prevederilor legale prin publicarea in Monitorul Oficial a rezultatelor scrutinului pentru referendum, validate sau invalidate de Curtea Constitutionala, dupa ce au fost citite in plenul reunit al Parlamentului, se poate vedea lesne ca listele electorale permanente si listele electorale suplimentare nu se afla in posesia Biroului Electoral Central.

Comunicatul de presa al Ministerului Public din data de 3 august 2012 releva ca aceste documente au fost preluate de la societatea comerciala care are sarcina de a verifica in sistem informatic posibilele fapte de vot multiplu. Preluarea s-a facut fara o adresa prealabila de solicitare date, in mod intempestiv la ora 22.00 in data de 02.08.2012 din fata sediului Biroului Electoral Central, si nu de la sediul Autoritatii Electorale Permanente. Desi, conform prevederilor legale, Parchetul poate solicita date si informatii de la orice persoana fizica sau juridica, aceasta trebuie facuta conform normelor de procedura penala prevazute de lege.

Conduita abuziva este continuata si prin aceea ca si in acest moment Parchetul General detine listele electorale din cadrul documentatiei scrutinului, fara a fi obtinut acordul Biroului Electoral Central, care nu și-a incetat, ci doar și-a suspendat activitatea, conform comunicarii publice din data de 4.08.2012. O hotarare de incuviintare a preluarii documentatiilor era cu atat mai necesara, tocmai in consideratia faptului ca procesul electoral nu este incheiat. Amintim ca din BEC fac parte 7 judecatori ai inaltei Curti de Casatie si Justitie si 6 reprezentanti ai partidelor politice parlamentare.

Mai mult, societatea comerciala de la care a preluat Parchetul General inscrisurile nu era abilitata sa le predea, intrucat nu le primise in posesie conform legii. Or, tocmai acesta trebuia sa fie obiectul dosarului penal, si anume sustragerea de inscrisuri oficiale, si nu folosirea de aceasta fapta pentru a putea justifica o frauda la lege privind normele de procedura.

Daca invocarea necunoasterii legii nu poate fi considerata un mijloc de aparare in cazul niciunui cetatean, cu atat mai mult acest principiu este valabil in cazul magistratilor.

Aspecte privind incalcarea drepturilor electorale ale cetatenilor prin incalcarea atributiilor legale

Prin deschiderea unei cercetari penale erga omnes privind posibilitatea votului multiplu, se incalca principiul nevinovatiei, considerand ca potentiali infractori toti cetatenii care si-au exercitat votul in cadrul scrutinului din data de 29 iulie 2012.

Parchetul General avea dreptul de a solicita si primi neintarziat listele electorale de la acele sectii de votare unde s-au semnalat si depus plangeri penale privind savarsirea infractiunii de vot multiplu, insa este interzis de lege sa preia in integralitate listele de la toate sectiile de votare organizate pe teritoriul Romaniei, si care exced eventualelor plangeri penale.

Parchetul General si-a incalcat grav atributiile de serviciu atunci cand a preluat atributiile de verificare a votului multiplu ca o activitate generala de analiza si control, aceasta fiind stabilita prin lege doar in sarcina Autoritatii Electorale Permanente. Parchetul General nu poate efectua verificarile administrative ale AEP, ci este retinut la a efectua orice verificari administrative necesare cercetarii penale exclusiv in cazul plangerilor penale primite, adica doar asupra cazurilor sesizate. Acest aspect este intarit de existenta unui protocol incheiat intre Parchetul General si AEP cu privire la supravegherea de catre AEP a operatiunilor administrative de verificari generale. Acest inscris reprezinta proba abuzului sau a gravei neglijente ce urmeaza a fi verificate si confirmate sau infirmate de catre Inspectia Judiciara.

in conditiile circumstantiale ale scrutinului din data de 29 iulie 2012, conduita Parchetului General este de natura a incalca drepturile electorale ale persoanelor care au participat la vot, prin aceea ca secretul votului - garantat de lege tocmai prin faptul ca accesul la intreaga documentatie a scrutinului este permis exclusiv Biroului Electoral Central si operatorilor Autoritatii Electorale Permanente - a fost violat de Parchetul General prin preluarea acestor informatii , și mai mult inca, cu incalcarea normelor de procedura.

Astfel, in conditiile boicotului declarat de Presedintele Traian Basescu si de catre Partidul Democrat Liberal, participarea la vot reprezinta in sine o optiune politica, iar informatiile cu privire la situatia generala a votantilor sunt manipulate de o autoritate care nu are acest drept prin lege. Aceasta interpretare a fost data prin Decizia Curtii Constitutionale din data de 3.08.2012, care a statuat ca pentru demiterea Presedintelui Romaniei vointa electoratului trebuie exprimata in vederea indeplinirii a doua conditii independente si cumulative: prima - participarea la vot in vederea intrunirii cvorumului, si a doua – existenta unui numar majoritar de voturi valabil exprimate in favoarea demiterii Presedintelui. Mai mult, Curtea Constitutionala atunci cand a respins contestatia referitoare la boicotul referendumului, a statuat ca participarea sau neparticiparea reprezinta exprimarea unei optiuni politice.

in concluzie, in acest context, cercetarea penala in rem si erga omnes cu privire la participantii la vot, indiferent sub ce aspect este realizata si prin incalcarea normelor de procedura, circumstantiaza o vadita incalcare a drepturilor electorale si a secretului votului; o atare cercetare este interzisa de tratatele internationale si de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin jurisprudenta sa de aplicare a art. 3 din Protocolul Aditional nr 1 la Conventie. O circumstanta agravanta o reprezinta actiunea de intimidare a votantilor, desfașurata cu precadere in mediul rural, in comunitati sarace și defavorizate, incluzand chiar și perturbarea serviciului religios, ceea ce induce o nuanta represiva incalificabila intregului proces.

Conduita partizata a Parchetului

“Aspecte privind interferenta politica a Parchetului General

Intregul context al conduitei Parchetului General privind cercetarea penala a votantilor de la referendum in vederea confirmarii sau infirmarii votului nelegal pentru un numar ce se va releva ulterior din cercetari deja incepute pentru toate voturile exprimate este de natura sa fie o actiune in favoarea initiatorilor boicotului.

De asemenea, autosesizarea Parchetului General numai sub aspectele si cu privire la persoanele indicate prin declaratiile publice ale Presedintelui Traian Basescu este de natura a evidentia o conduita partizana si neechidistanta a acestei institutii cu privire la posibilele fapte de incalcare a legii care s-au comis in cadrul procesului electoral. Spre exemplu, cercetarea boicotului declarat de un partid politic in vedere exercitarii de catre procuror a actiunilor de sanctionare in instanta a formatiunii politice care a incalcat Legea Partidelor Politice, conduita discutabila cu privire la modificarea prin adaugire, intr-o adresa semnata doar de magistratul de serviciu, a deciziei Curtii Constitutionale semnata de Presedintele Curtii in 3 august 2012, solicitarea inceperii urmarii penale impotriva unui ministru facuta intr-un context politic, s.a.m.d.

II. Publicarea de informatii care nu sunt destinate publicitatii din cadrul urmaririi penale savarsita cu rea credinta sau grava neglijenta privind convorbirile telefonice intre Ministrul Administratiei si Internelor si Ministrul delegat pentru Administratie Publica, avand urmatoarele modalitati:

Aspecte care confirma scurgerea provenita din dosarul de urmarire penala

in data de 9 august 2012, presa centrala a publicat stenograme ale convorbirilor telefonice dintre Ministrul Ioan Rus si Ministrul Victor Paul Dobre, date ce se regaseau in dosarul de urmarire penala sau pe care Parchetul nu le-a contestat public. Aceste date si informatii din dosar, care nu sunt destinate publicitatii, au aparut in presa inainte de a fi facuta solicitarea catre Parlament pentru ridicarea imunitatii deputatului Victor Paul Dobre, precum și inainte de autorizarea de catre Președintele Romaniei a cercetarilor referitoare la un ministru, membru CSAT, ceea ce vadeste faptul ca aceste informatii au fost scurgeri din dosar - fie scurgeri controlate in vederea sprijinirii publice a discursului politic a domnului Traian Basescu, fie rezultat al unei grave neglijente. Raspunderea profesionala este atat a procurorilor de caz cat si a conducerii institutiei pentru modul defectuos in care se asigura respectarea procedurilor la nivelul Parchetului. Acest comportament abuziv al Parchetului General incalca legea si se constituie in fapte disciplinare in orice sistem judiciar din Uniunea Europeana; atare fapte sunt sanctionate atat de ghidul de standarde al CPEJ, de jurisprudenta CEDO, cat si de legea romana prin prevederile Legii 303/2004 privind Statutul magistratilor.

Aspecte ce privesc interferenta politica a Parchetului General

Comportamentul partinitor al Parchetului General in conflictul politic existent in Romania, precum si efectele pe care acest comportament le are asupra increderii populatiei in sistemul de justitie, sunt de natura a pune sub semnul intrebarii caracterul democratic si neechivoc al exercitiului drepturilor electorale.

Solicitarea incuviintarii urmaririi penale impotriva unui ministru pentru emiterea unei adrese care a fost ceruta de Curtea Constitutionala, precum si a lamuririlor date cu privire la respectiva adresa – care, prin ea insasi, nu poate constitui obiect material al unei infractiuni de abuz in serviciu, fiind punctul de vedere al unei parti solicitat in cadrul unei proceduri jurisdictionale aflata inca in derulare, și fiind lipsita de urmarea imediata ce este necesara pentru existenta oricarei infractiuni (omisiva sau comisiva, de pericol sau de rezultat) - reprezinta o actiune prematura juridic dar cu un impact mediatic si politic deosebit. Este de natura Inspectiei judiciare sa verifice daca anterior solicitarii incuviintarii urmaririi penale a unui ministru s-a realizat cercetarea penala suficienta care sa indice nevoia de a se circumstantia faptuitorul unei prezumtive fapte penale. Aceasta cu atat mai mult cu cat efectele unei decizii luate cu incalcarea prevederilor art. 131 alin (1) din Constitutia Romaniei si a practicii judiciare a ICCJ in materia inceperii urmaririi penale sunt de natura politica, fara a se fi realizat probe, fie in acuzare, fie in aparare.

Parchetul a declansat urmariri penale in sensul solicitat de Presedintele Traian Basescu, in cazul unor salariati ai Ministerului Administratiei si Internelor, fara a se cerceta in prealabil daca sunt sau nu intrunite indicii ale savarsirii unei infractiuni, doar pentru faptul ca s-a emis o adresa, fara a se vedea daca in continutul ei sunt date nereale sau opinii ce nu concorda cu obligatiile profesionale. Trebuie avuta in vedere practica Parchetului in situatii de fapte similare , si comparata cu cea din cauza de fata, pentru a se vedea daca exista diferente de tratament ca urmare a unor indicatii politice.

III. incalcarea prevederilor art. 99 lit h) coroborate cu litera n) din Legea 3030/2004 atunci cand Parchetul General a stabilit cercetarea penala cu prioritate referitoare la scrutinul din data de 29 iulie 2012, desi nu a solutionat un numar de peste 12.000 de sesizari referitoare la scrutinul din data de 6 decembrie 2009 si cel din 7 iunie 2009, in beneficiul Presedintelui Traian Basescu, care a declarat ca doreste pastrarea in functii de conducere in cadrul Ministerului Public a doamnei Laura Codruta Kovesi.

Aspecte privind nesolutionarea cauzelor in regim de tratament egal privind celeritatea si competenta de solutionare a dosarelor penale in cadrul Ministerului Public

In cadrul Parchetului General au fost inregistrate in anul 2009 un numar aproximativ de 12.000 de sesizari si plangeri penale cu privire la incalcarea legilor privind alegerile prezidentiale din 2009 si alegerile europarlamentare din 2009. In aceasta materie, Parchetul General nu a finalizat cercetarile; mai mult, el si-a declinat competenta in favoarea Parchetului Judecatoriei Sectorului 1. Acele plangeri nu au primit inca o rezolutie juridica, desi se refereau la fraude privind alegerea Presedintelui Romaniei domnul Traian Basescu, a carui demitere se realizeaza prin referendumul din 29.07.2012. Musamalizarea cauzelor sau lasarea lor in nelucrare, peste termenul prevazut de regulamentele adoptate de CSM atunci cand este vorba scrutinul de alegerea domnului Traian Basescu, in acelasi timp cu aplicarea unei proceduri in rem si erga omnes cand este vorba de scrutinul de demitere, cu termene pe ore, preluari de scripte in toiul noptii si fara procedura, precum si aplicarea diferentiata a normelor privind competenta materiala, arata ca Parchetul General favorizeaza unii cetateni si ii defavorizeaza pe altii in activitatea sa jurisdictionala, in functie de optiunile politice ale fiecaruia.

Aspecte privind intarzieri grave si de lunga durata, repetate, privind mai multe sesizari penale ca forma agravanta de abatere disciplinara

intarzierea in solutionarea plangerilor din 2009 afecteaza un numar semnificativ de sesizari si plangeri penale care au o durata de intarziere mai mare de 6 luni de zile, incalcandu-se astfel in mod flagrant dreptul de petitionare si acces la justitie a petentilor care au formulat mentionatele plangeri. Inspectia judiciara este in masura sa analizeze si sa constate incalcarea regulamentelor CSM de catre Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si sa stabileasca sanctiunile necesare in sarcina procurorilor de caz precum si a conducerii PICCJ.

IV. Realizarea de acte de procedura cu scopul influentarii unei cauze aflate in solutionare la Curtea Constitutionala a Romaniei

Aspecte privind obiectul cauzei penale

Magistratii au obligatia de a se abtine de la orice fapte de natura a influenta modul de solutionare a cauzelor aflate pe rolul instantelor si parchetelor. in cauza de fata este vorba de Curtea Constitutionala care, deși nu face parte din sistemul judiciar, realizeaza un control jurisdictional de legalitate de drept comun cu privire la procedurile de organizare si desfasurare a referendumului, in cadrul indeplinirii atributiilor prevazute de legea nr 3/2000 coroborate cu cele din legea 47/1992. in cadrul acestei proceduri jurisdictionale, Curtea Constitutionala a ramas in pronuntare si a amanat pronuntarea, solicitand anumite documente si informatii de la diferite entitati.

in vederea conformarii dispozitiilor Curtii Constitutionale, autoritatile solicitate au depus documentele si relatiile solicitate, fiind dispuse in consecinta masuri suplimentare de catre instanta. in lipsa inscrierii in fals sau a sesizarii facute de curte, interferarea cu probatoriul administrat in cauza prin actiunea, dispusa din oficiu, a Parchetului General, este de natura evidenta de a influenta cursul judecatii cauzei pe rolul Curtii Constitutionale.

Nelegalitatea procedurii este cu atat mai vadita cu cat in privinta faptelor semnalate nu se poate retine efectuarea cercetarii penale prealabile pentru a se putea dispune masura inceperii urmaririi penale. Nici nu era posibil atata vreme cat Parchetul s-a autosesizat in aceeasi zi cu declaratia presedintelui Traian Basescu, si a dispus inceperea urmaririi penale inaintea audierii celor pusi sub invinuire, faptele incadrate nefiind susceptibile de inceperea urmaririi penale ab initio.

Aspecte privind modului de interferare cu o cauza aflata pe rolul Instantei constitutionale aflata in pronuntare

Este fara precedent ca, in privinta unor documente administrate in fata unor instante ce efectueaza control jurisdictional de legalitate fara participarea procurorului, si asupra carora acestea au ramas in pronuntare, Parchetul sa se autosesizeze in vederea inlaturarii acestora din dosarul aflat in solutionare, fara ca aceasta inlaturare sa fie dispusa de catre instanta sau de catre o parte prin procedura inscrierii in fals.

Efectele actiunii parchetului au fost acelea ca un numar semnificativ de primari au declarat ca nu doresc sa se conformeze solicitarilor Curtii Constitutionale, de teama de a nu se afla in situatia de a fi urmariti penal pentru aceasta. Or, in acest sens este si declaratia publica a președintelui Traian Basescu din data de 7 august 2012.

De aceea,

Toate aceste aspecte au creat in opinia publica un sentiment de neincredere in justitie, de frustrare si de revolta impotriva modului cum votul dat la urne se reinterpreteaza ca o afacere judiciara, atata timp cat asupra procesului electoral neincheiat inca Parchetul se antepronunta prin inceperea urmaririlor penale indicand care adresa este corecta si care nu, care inscris al Curtii Constitutionale este legal si care nu, care este conduita culpabila pentru primari si care nu, care ministru este suspectat si care nu, emite din dosare probe care sprijina discursul politic al presedintelui Traian Basescu, etc.

Prin conduita sa, Parchetul general realizeaza presiuni asupra Curtii Constitutionale, atat direct cat si indirect, prin recalificarea probelor aflate in cursul judecatii.

Este obligatia Inspectiei Judiciare si a CSM sa intervina inainte ca prejudiciile increderii in justitie sa devina ireparabile, pentru ca aceasta va afecta independenta sistemului judiciar pe termen mediu si lung. Un sistem care anuleaza efectele votului popular, si care se plaseaza in mod evident partinitor din considerente politice, deschide un parcurs periculos in relatia justitie – politic – societate.

In fata evidentei, CSM si Inspectia judiciara au obligatia de a opri de indata manipularea votului popular prin intimidari judiciare impotriva celor chemati sa raspunda la intrebarea politica cu privire la rezultatul referendumului.

Fata de aceste elemente, va solicitam sa declansati de urgenta si sa solutionati cu celeritate aceasta sesizare; deasemeni, sa extindeti controlul si la alte elemente ce le veti constata in cursul anchetei, realizata in baza dreptului constitutional de petitionare, astfel incat concluziile sa poata fi facute publice in timp util pentru a se garanta obiectivitatea, independenta si mai ales legalitatea functionarii institutiilor judiciare ca fundament al statului de drept”.

* Cititi aici sesizarea celor 91 de intelectuali