Lumea Justitiei prezinta in premiera decizia nr. 1704/2023 din dosarul nr. 2537/117/2016, prin care judecatoarele Georgiana-Rodica Farcas-Hingan (foto 1) si Monica-Ioana Sortan (foto 2) de la Curtea de Apel Cluj l-au condamnat definitiv la 5 ani de inchisoare cu executare vineri, 24 noiembrie 2023, pe primarul municipiului Baia Mare, Catalin Chereches (foto 3), pentru luare de mita. O decizie vulnerabilizata total si necredibila, in conditiile in care ea a fost pronuntata de judecatoarea Georgiana Rodica Farcas-Hingan, desi aceasta formulase denunt impotriva soacrei lui Chereches, o situatie care o facea incompatibila, avand in vedere suspiciunile intemeiate privind afectarea impartialitatii. Farcas-Hingan a facut o cerere de abtinere, tocmai din cauza denuntului de la DNA, respinsa de colegii sai de instanta, insa cererea a fost catalogata de specialistii in Drept care s-au pronuntat ca fiind una de ochii lumii. In aceste conditii, exista sanse mari ca decizia de condamnare a lui Chereches sa fie desfiintata in caile extraordinare de atac, pe motiv de incompatibilitate a judecatoarei Farcas-Hingan. In plus, este foarte probabila o condamnare a statului la CEDO pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil, dupa ce primarul Chereches a fost condamnat de o judecatoare care facuse denunt impotriva soacrei sale, deci care se afla in relatie de dusmanie cu familia edilului.

Revenind la decizia de condamnare, cele doua magistrate de la CA Cluj confirma cele retinute la fond, la 24 februarie 2022, de catre judecatorul Mihai Stefan Ghica de la Tribunalul Cluj. De altfel, singura diferenta dintre cele doua hotarari judecatoresti este faptul ca instanta de apel a majorat de la 4 la 5 ani interdictia privind drepturile de a a fi ales in functii publice si de a ocupa functia de primar sau o functie care implica exercitiul autoritatii de stat (click aici pentru a citi).

Concret, completul Sortan-Hingan explica faptul ca luarea de mita a fost probata cu asupra de masura atat de inregistrarile efectuate de catre martorul-denuntator (omul de afaceri Cristian Span), cat mai ales de faptul ca banii au lasat urme: exista numeroase documente – inclusiv bancare – care atesta traseul sumelor. In plus, exista si multi oameni care au declarat in fata celor doua instante ca stiau despre manevrele primarului.

Foarte important de subliniat este ca toate inregistrarile cu edilul de Baia Mare au fost efectuate doar de catre denuntatorul Cristian Span, Serviciul Roman de Informatii neavand nicio implicare in acest dosar (nici macar una strict tehnica) – dupa cum SRI insusi a recunoscut, in raspunsurile oferite la adresele instantei.

La finalul motivarii, judecatoarele Monica Sortan si Georgiana Farcas-Hingan afirma ca primarul Catalin Chereches si-a negat mereu vinovatia si a pozat in victima, respingand constant probele acuzarii, chiar daca acestea erau de netagaduit.

Inainte de a va lasa sa cititi hotararea Curtii de Apel Cluj, mentionam ca rechizitoriul cauzei nr. 256/P/2015, emis la 19 mai 2016, a fost intocmit de catre procurorul Ionut Vasile de la DNA Cluj, fiind confirmat de catre sefa din acel moment al serviciului teritorial, procuroarea Anca Marincean (vezi facsimil).

Iata minuta deciziei CA Cluj:

„1. In baza art. 421 alin. 1 pct. 2 lit. a) Cod procedura penala, admite apelul declarat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Cluj impotriva Sentintei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronuntate de catre Tribunalul Cluj in dosar nr. 2537/117/2016, pe care o desfiinteaza in parte, sub aspectul temeiniciei acesteia, cu privire la duratei pedepsei complementare aplicate inculpatului Chereches Catalin si rejudecand cauza in aceste limite:

Majoreaza durata pedepsei complementare aplicate prin sentinta apelata fata de inculpatul CC, constand in interzicerea exercitarii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si g) Cod penal (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia de primar), de la 4 ani la 5 ani. Pedeapsa complementara se executa potrivit art. 68 alin. 1 lit. c) C.pen., respectiv dupa executarea pedepsei principale a inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

In temeiul art. 397 alin. (4) rap. la art. 2502 din C. proc. pen., dispune mentinerea sechestrului asigurator instituit prin ordonanta din data de 18.05.2016 emisa in dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj asupra:

- autoturismului marca Porsche Cayenne, proprietatea inculpatului Chereches Catalin;

- terenului intravilan in suprafata de 74 mp si a terenului intravilan in cota de 9/788 parte aferenta parcarii, proprietatea inculpatului Chereches Catalin, pana la concurenta sumei de 65.000 lei si 5.000 euro, cu privire la care s-a dispus confiscarea speciala.

Dispune ca sechestrul asigurator instituit prin ordonanta din data de 18.05.2016 emisa in dosarul nr. 256/P/2015 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Cluj sa garanteze si executarea cheltuielilor judiciare in cuantum de 57.000 lei (aferente fazelor de urmarire penala, judecata in prima instanta si judecata in apel).

Mentine in rest dispozitiile sentintei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

2.In temeiul art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b) Cod procedura penala, respinge ca nefondat apelul declarat de catre inculpatul CC impotriva Sentintei penale nr. 41/2022 din data de 24 februarie 2022, pronuntata de catre Tribunalul Cluj in dosar nr. 2537/117/2016. In baza art. 272 C.proc.pen., stabileste in favoarea Baroului de Avocati Cluj suma de 942 lei, reprezentand onorariul cuvenit d-lui av. Scurca Ovidiu, in calitate de aparator desemnat din oficiu pentru apelantul-inculpat, suma ce se avanseaza din Fondul Ministerului de Justitie.

In temeiul art. 275 alin. 2 C.proc.pen., obliga apelantul-inculpat la plata in favoarea Statului Roman a sumei de 17.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare in apel. In temeiul art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare ocazionate de solutionarea Ministerului Public in apel vor ramane in sarcina Satului Roman.

Definitiva. Pronuntata azi, data de 24 noiembrie 2023, prin punerea deciziei la dispozitia apelantului-inculpat si procurorului prin intermediul grefei Curtii”.

Redam fragmente din decizia Curtii de Apel Cluj (hotararea integrala fiind atasata la finalul articolului):

„Tinand seama ca in cuprinsul motivelor de apel inculpatul Chereches Catalin a criticat temeinicia solutiei de condamnare, sustinand inexistenta in materialitatea lor a acuzatiilor penale aduse impotriva sa, iar Ministerul Public a promovat apel impotriva solutiei primei instante de excludere a unei activitati ilicite din continutul infractiunii retinute, Curtea va raspunde unitar criticilor furnizate de apelanti, prin referire la starea de fapt ce se impune a fi retinuta in cauza si la materialul probator relevant pentru elucidarea existentei infractiunii si vinovatiei inculpatului.

In primul rand, Curtea retine ca, in prezenta cauza, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de judecata de la prima instanta, probele si mijloacele de proba au fost legal si loial administrate, astfel ca aprecierea probelor se realizeaza potrivit art. 103 din Codul de procedura penala, ce reglementeaza principiul liberei aprecieri a probelor. In conformitate cu prevederile alin. 1 al art. 103 C.proc.pen., probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.

Curtea constata ca prima instanta a pronuntat solutia de condamnare a inculpatului Chereches Catalin, stabilind existenta infractiunii si vinovatia inculpatului cu prezentarea rationamentului judiciar urmat, cu evocarea tuturor probelor si realizand o analiza coroborata a pieselor probatorii ale cauzei.

Prima instanta a stabilit in mod judicios ca, in speta, nu este cazul limitarii fortei probante a declaratiei martorului Span Cristian, acesta neavand niciuna dintre calitatile prevazute de art. 103 alin. 3 C.proc.pen., iar credibilitatea afirmatiilor acestui martor a fost determinata prin raportare la alte mijloace de proba ale cauzei, privite ca obiective. La fel, inregistrarile convorbirilor ambientale realizate de martorul denuntator Span Cristian reprezinta mijloace de proba, iar la acest moment autenticitatea acestora nu poate fi negata, motiv pentru care nici cu privire la acestea nu se impune a se reduce valoarea probatorie in sensul solicitat de aparare.

La fel ca prima instanta, avem in vedere ca aceste inregistrari se afla la dosarul cauzei, iar continutul acestora a fost evocat in cuprinsul sentintei apelate. De altfel, primul judecator si-a intemeiat in intregime concluziile prin raportare directa la continutul acestor inregistrari (audiate nemijlocit de acesta). Acest judecator nu a tinut seama de continutul proceselor-verbale de redare intocmite de organele de urmarire penala, desi, asa cum s-a aratat deja, acestea nu puteau fi ignorate, intrucat reprezinta mijloace de proba, nefiind afectate de vreun caz de nulitate.

Curtea, efectuand un examen propriu asupra acestor mijloace de proba, constata ca unele neconcordante dintre continutul proceselor-verbale de redare si continutul inregistrarilor propriu-zise pot fi rezonabil explicate de tehnica de tehnoredactare. Oricum, unele erori materiale din procesele-verbale de redare nu pot afecta valabilitatea mijloacelor de proba constand in inregistrarile convorbirilor ambientale, pe care, de altfel, asa cum s-a aratat deja, si-a intemeiat convingerea primul judecator. Contrar argumentatiei apararii, in sentinta apelata s-a facut referire expresa la unele pasaje din aceste conversatii, cu redarea acestora intocmai de judecatorul cauzei dupa ce acesta insusi a trecut la ascultarea nemijlocita a inregistrarilor ambientale realizate de martorul Span Cristian.

Faptul ca nu s-a mai procedat la audierea tuturor acestor inregistrari in sedinta publica nu poate pune sub semnul intrebarii constatarile personale ale judecatorului cauzei pe baza contactului nemijlocit al acestuia cu probele si mijloacele de proba ale cauzei. Lipsa redarii acestor inregistrari audio este consecinta manifestarii de vointa a inculpatului insusi, care a aratat in mod expres ca nu doreste ca aceste fisiere audio sa fie redate in sedinta publica. De altfel, o atare cerere nu a fost formulata nici in fata instantei de apel. Acelasi inculpat a aratat ca nu contesta identitatea vocii din aceste inregistrari si care i-a fost atribuita de organele de urmarire penala. De altfel, martorii audiati Span Cristian, Bala Liviu Ioan, Florescu Claudiu, Pop Carmen Ecaterina, Muresan Lia Augustina, Nicolae Mircea si Rusu Adriana Ioana au confirmat integral participarea la discutiile inregistrate, precum si continutul inregistrarilor audio prezentate.

Astfel fiind, Curtea retine ca, in imprejurile cauzei, este de neprimit sustinerea inculpatului Chereches Catalin, prin intermediul aparatorilor sai alesi, potrivit careia organele judiciare au procedat deliberat la inserarea in cuprinsul proceselor-verbale a unor pasaje nereale si atribuite discutiilor purtate de inculpat cu martorul denuntator Span Cristian sau ca hotararea s-a bazat pe unele unele discutii care nu au fost purtate in realitate. Asa cum s-a constatat deja, prima instanta a realizat analiza probelor furnizate de insusi continutul inregistrarilor conversatiilor ambientale care se afla pe suport optic la dosarul cauzei.

De asemenea, Curtea reaminteste ca utilizarea prezumtiilor judiciare simple nu este oprita magistratului, atat timp cat acestea au la baze probe obiective, care permit instantei formarea unui rationament deductiv / inductiv.

Curtea retine ca prima instanta a dat o corecta interpretare materialului probator administrat, fiind evaluata puterea probatorie a fiecarui mijloc de proba si realizata o temeinica, vasta si aprofundata coroborare a probelor care au puterea de a sustine dincolo de orice indoiala rezonabila existenta faptelor ilicite si care servesc ca temei al pronuntarii solutiei de condamnare.

Mai exact, prima instanta a efectuat o riguroasa evaluare si a dat o corecta interpretare materialului probator administrat in cauza, iar piesele probatorii ale cauzei confirma dincolo de orice indoiala rezonabila ca inculpatul este autorul infractiunii de coruptie retinute in sarcina sa. Se constata ca prima instanta a evaluat puterea probatorie a fiecarui mijloc de proba, cu evocarea pe larg a continutului probelor pe care si-a fundamentat solutia adoptata.

Curtea isi insuseste analiza probelor efectuata la instanta de fond, retinand suplimentar urmatoarele considerente:

Argumentele centrale ale apararii se subsumeaza ideii ca, in lipsa declaratiei de recunoastere integrala sau partiala a faptelor emanand de la inculpat, celelalte mijloace de proba administrate in cauza nu furnizeaza suficiente probe certe de vinovatie, motiv pentru care s-ar impune valorificarea principiului 'in dubio pro reo' (orice indoiala in formarea convingerii judecatorului trebuie sa profite inculpatului cu prilejul solutiei adoptate). In esenta, s-a sustinut ca, in speta, nu exista probe directe care sa ateste savarsirea de catre inculpat a infractiunii de luare de mita, invocandu-se ca probatoriul administrat in cauza nu poate conduce la rasturnarea prezumtiei de nevinovatie. Strans legat de aceasta chestiune, apararea a sustinut constant ca martorul Span Cristian nu este unul credibil, iar declaratiile sale sunt afectate de un grad ridicat de subiectivism si nu pot fi privite ca esentiale sau decisive pentru pronuntarea solutiei de condamnare in lipsa unor alte probe certe de vinovatie.

Contrar sustinerilor apararii, Curtea constata ca, in realitate, prima instanta, desi a retinut ca fiind decisive declaratiile martorului denuntator, a avut in vedere ca acestea nu sunt singulare in ansamblul materialului probator, fiind sustinute de alte piese probatorii ale cauzei, obiective. Prima instanta nu a acordat o valoare probatorie absoluta acestor declaratii ale martorului Span Cristian. Din chiar cuprinsul sentintei apelate rezulta fara echivoc valoarea probanta pe care instanta de fond a atribuit-o acestor mijloace de proba, in deplin acord cu prevederile art. 103 alin. 1 C.proc.pen.

Existenta infractiunii si vinovatia inculpatului au fost extrase de primul judecator din analiza intregului material probator al cauzei, cu trimitere la toate probele evaluate, si a justificat de o maniera logica concluzia necesitatii excluderii din planul probatoriu a unor mijloace de proba (cu referire directa la declaratiile inculpatului si ale unor martori audiati), afectate de subiectivism si realizate pro causa. Judecatorul de la prima instanta a explicat de ce este necesara inlaturarea fortei probante sau limitarea acestei valori in cazul declaratiilor date de unii martori, facandu-se referire la calitatea acestor persoane si la legaturile de prietenie, colaborare, subordonare cu inculpatul Chereches Catalin (situatia martorilor Bodea Ioan, Deac Vasile, Bancos Alexandrina Sonia Nicoleta, Somay Anamaria, Velea Flaviu Vlad, Tocaciu Mircea Florin, Corui Vasile, Baban Vasile Catalin, Deac Vasile, Dancus Ioan Doru, Balta Ioan, Sabou-Hruban Antonela Meda, Tepei Alexandru, Bala Liviu Ioan). Mai mult, la evaluarea fortei probante a acestor mijloace de proba, instanta a mentionat in mod expres in cuprinsul sentintei apelate ca ele nu se coroboreaza cu celelalte probe ale cauzei, vazute ca obiective, fiind preferate in cadrul examenului efectuat legal de instanta potrivit art. 103 C.proc.pen.

Din aceasta perspectiva, este eronata sustinerea apararii potrivit careia instanta era datoare sa acorde o valoare probatorie sporita probelor si mijloacelor de proba indicate ca relevante de aparare. Asa cum s-a aratat deja, infaptuirea actului de justitie este de atributul exclusiv al instantelor judecatoresti, care sunt abilitate in virtutea legii sa delibereze si sa adopte actul final al judecatii pe baza liberei aprecieri a probelor, conform propriei convingeri, intr-un mod transparent, cu redarea silogismului logico-judiciar, care, in speta de fata, este unul coerent. Instanta fondului a raspuns argumentelor centrale ale apararii pe linia probelor relevante ale cauzei, pentru elucidarea si lamurirea sub toate aspectele a faptelor esentiale ce formeaza obiectul acuzelor penale aduse inculpatului prin actul de trimitere in judecata.

Prin prezenta, Curtea nu va efectua un examen scriptic distinct asupra probelor, decat in masura in care este necesar pentru a decela argumentele si apararile furnizate de inculpatul Chereches Catalin in fata instantei de control judiciar pentru sustinerea caii de atac promovate.

In urma devolutiunii integrale efectuate si pe baza analizei nemijlocite a tuturor probelor si mijloacelor de proba ale cauzei, Curtea retine sintetic urmatoarea stare de fapt, cu referire la probele esentiale ale cauzei care au puterea de a contura, dincolo de orice indoiala rezonabila, comiterea de catre inculpatul Chereches Catalin a infractiunii de luare de mita, cu continutul retinut si de prima instanta, astfel:

Incepand cu anul 2013, intre inculpatul Chereches Catalin, primar al Municipiului Baia Mare, si martorul Span Cristian s-au stabilit relatii de colaborare, de subordonare, cel din urma actionand ca un prepus al celui dintai, relatii in virtutea carora martorul a acceptat sa fie desemnat legal in conducerea unor entitati juridice (trust de presa – SC Emaramures Media SRL – si club de fotbal – Asociatia Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare) de pe raza mun. Baia Mare, controlate in fapt de inculpat, actionand sub indrumarea acestuia, in schimbul obtinerii unor avantaje financiare de catre martor. In ceea ce priveste persoana inculpatului, se retine ca, desi acesta avea calitatea de primar al mun. Baia Mare, s-a angrenat in activitatea unor persoane juridice (trust de presa si club de fotbal) pentru a obtine un capital de imagine politic si electoral, in scopul consolidarii functiei administrative ocupate. Relatia dintre inculpatul Chereches Catalin cu martorul Span Cristian a fost mediata de martorul Bala Liviu Ioan, nasul acestuia din urma, care i-a pus in legatura pe cei doi.

Mai exact, incepand cu anul 2013, inculpatul a negociat personal cu martorul Lung Mihai Anton preluarea de la acesta a celui mai important trust de presa din mun. Baia Mare, modalitatea fiind aceea a preluarii partilor sociale cu titlu oneros, prin interpunerea unor persoane agreate de inculpat.

Astfel, inculpatul a stabilit cu martorul Lung Mihai ca, in final, aceasta societate sa fie preluata de martorul Span Cristian si de numitul Span Ilie Vasile, tatal martorului, in schimbul sumei de 280.000 euro, achitate in numerar de inculpat, in 4-5 transe.

Prin declaratia data in fata Curtii, insusi inculpatul admite ca a achizitionat trustul de presa in modalitatea expusa, precizand ca a avansat suma de 400.000 euro necesara pentru preluarea societatii, urmand ca aceasta, prin concursul martorului Span Cristian, sa presteze in favoarea inculpatului servicii de publicitate – promovarea campaniei electorale. Se are in vedere sub acest aspect si continutul inscrisului sub semnatura privata, intitulat „antecontract de prestari servicii publicitare incheiat azi, 16 ianuarie 2013”, ridicat din biroul inculpatului cu ocazia perchezitiei domiciliare din data de 26.04.2016, inscris care, desi nu este opozabil prin prisma lipsei datei certe (fiind perfectat de inculpat cu martorul Span Cristian), atesta tipul de contributie a inculpatului in preluarea trustului de presa si interesul deosebit al acestuia pentru asigurarea publicitatii sale in scopuri electorale.

Cu ocazia preluarii trustului de presa pe numele celor doua persoane, societatea si-a schimbat denumirea in SC EMaramures Media SRL (initial, societatea de presa avea denumirea INSERV MEDIA SRL). Inculpatul a controlat activitatea acestei entitati, inclusiv din perspectiva editoriala, prin angajarea numitei Somay Anamaria, care insa nu a figurat in actele societatii ca fiind angajata in baza unui contract individual de munca. Aceasta martora este o persoana de incredere a inculpatului, care s-a ocupat de promovarea imaginii publice a inculpatului in campaniile electorale. Martorul Span Cristian a avut calitatea de administrator al societatii de presa in intervalul martie 2013 – decembrie 2015.

Inculpatul s-a implicat in organizarea si functionarea societatii, dispunand si cu privire la personalul care urma sa fie angajat pentru realizarea obiectului de activitate al entitatii, infuzand sume de bani in patrimoniul acesteia fara intocmirea unor acte doveditoare / justificative (pentru derularea activitatilor curente si pentru plata angajatilor). Conform probatiunii administrate, s-a retinut ca inculpatul a mai adus un aport de aproximativ 120.000 euro pana la momentul intrarii in insolventa a societatii. Insasi martora Somay Anamaria atesta, prin declaratiile sale date in cauza, ca inculpatul remitea constant bani martorului Span Cristian pentru plata angajatilor trustului de presa.

In cursul lunii octombrie 2015, pe fondul unor tensiuni intervenite intre martorul Span Cristian si Somay Anamaria, legate de modul de finantare a clubului cu banii proveniti de la inculpat, fara stirea si implicarea martorului, inculpatul a convins angajatii SC EMaramures SRL sa demisioneze si sa se angajeze la societatea nou-infiintata si condusa de martora Somay Anamaria, Asociatia Free Media, lucru care s-a si intamplat. Prima persoana care a plecat din societate este Czigler Erika, urmata de ceilalti angajati.

Constrans de aceste imprejurari, martorul Span Cristian a fost pus in situatia de a se retrage din societatea de presa si, de asemenea, i s-a solicitat de inculpat sa cedeze licentele radio si TV, care erau detinute de SC CENTRUL REGIONAL MEDIA SRL, societate infiintata in cursul anului 2015 tot la initiativa inculpatului, intrucat societatea EMaramures Media SRL, care a detinut initial aceste licente, figura cu datorii si a stabilit ca aceasta societate, Centrul Regional Media SRL, sa fie „partea curata” a trustului de presa controlat de inculpat. Aceste licente radio si TV acopereau municipiul Baia Mare.

Probele cauzei confirma existenta unei investitii de 60.000 euro realizate de martorul Span Cristian in cadrul EMaramures SRL, suma pe care inculpatul nu i-a restituit-o, aspect confirmat de inregistrarile conversatiilor realizate de martor. De altfel, aceste inregistrari atesta ca, spre finalul anului 2015 si in cursul anului 2016, pana la pierderea licentelor in discutie, inculpatul a reluat de nenumarate ori solicitarea adresata martorului privind cedarea acestor licente, conditionand finantarea pe viitor a clubului de realizarea acestei operatiuni. Relevante sub acest aspect sunt, partial, si declaratiile martorului Florescu Claudiu. De altfel, existenta acestei investitii este confirmata in plan probatoriu si de declaratiile martorului Bala Liviu Ioan care, audiat fiind la data de 16.01.2019 la prima instanta, a aratat ca, in cursul anului 2015, s-a intalnit cu inculpatul Chereches Catalin si cu martorul Span Cristian, iar cu prilejul discutiilor dintre acestia l-a auzit pe martor spunandu-i inculpatului ca daca ii da suma de 60.000 euro, este de acord sa ii cedeze SC EMaramuresul Media SRL in favoarea persoanei pe care o doreste inculpatul (f. 57-60, vol. IX, d.i.).

Toate licentele audiovizuale detinute de SC Centrul Regional Media SRL au fost retrase prin deciziile nr. 81/28.01.2016, nr. 187/08.03.2016 si nr. 80/28.01.2016 ale Consiliului National al Audiovizualului, astfel ca societatea a ramas doar cu o licenta radio. Cesiunea acestor licente nu s-a realizat pana la data demararii anchetei penale in prezenta cauza.

Toate sumele de bani remise de inculpat martorului Span Cristian in legatura cu SC EMaramures Media SRL nu au reprezentat imprumuturi sau plati ale unor servicii publicitare, ci sume investite in functionarea trustului de presa pe care inculpatul Chereches Catalin l-a achizitionat prin interpus, respectiv prin intermediul martorului Span Cristian.

In ceea ce priveste clubul de fotbal, acesta a fost infiintat de martorul Onciu Ioan Gheorghe in cursul anului 2012, la solicitarea inculpatului Chereches Catalin. Martorul s-a ocupat de partea tehnica a activitatii clubului, fiind antrenor pe o durata de aproximativ 2 ani (la debutul activitatii), iar ulterior, pana la desfiintarea clubului, a detinut calitatea de director tehnic. Initial, presedintele clubului a fost martorul Tolas Radu Ciprian, iar vicepresedinte era numitul Filip Cosmin. In luna iulie 2014, martorul Span Cristian a fost sustinut de inculpatul Chereches Catalin sa preia conducerea clubului de fotbal, martorul fiind numit in functia de presedinte executiv al acestuia in cursul lunii iulie 2014. In aceeasi perioada, presedinte a fost numit Span Ilie Vasile, tatal martorului Span Cristian, intrucat acesta din urma figura cu cazier fiscal. Martorul Span Cristian a fost desemnat in calitate de reprezentant al A.C.S. F.C.M. Baia Mare in relatia cu alte entitati juridice, inclusiv cu Primaria municipiului Baia Mare.

Cu privire la modalitatea de numire a martorului Span Cristian in calitate de presedinte al clubului de fotbal (A.C.S. F.C.M. Baia Mare), o relevanta probatorie ridicata o au declaratiile martorului Tolas Radu Ciprian, care se coroboreaza cu declaratiile martorului Span Cristian si cu alte mijloace de proba administrate in cauza – declaratiile martorului Onciu Ioan Gheorghe (antrenor al echipei de fotbal, director tehnic al clubului), inregistrarea convorbirilor ambientale din data de 23.11.2015, realizata de martorul Span Cristian cu propriul telefon mobil.

Martorul Tolas Radu Ciprian a aratat, in esenta, ca inculpatul i-a solicitat sa se retraga din functia de presedinte al clubului, comunicandu-i ca intentioneaza sa numeasca la conducerea clubului o persoana capabila sa gestioneze activitatea acestuia, prilej cu care inculpatul si-ar fi exprimat initial dezacordul cu privire la numirea martorului Span Cristian in functia de conducere.

Pana la desfiintarea clubului in anul 2016, principalul finantator al acestuia a fost Primaria mun. Baia Mare, la initiativa inculpatului Chereches Catalin, fiind adoptate in acest sens hotarari ale Consiliului Local al mun. Baia Mare. Curtea mai noteaza ca la momentul ocuparii functiei amintite de martorul Span Cristian, clubul de fotbal figura cu datorii catre bugetul de stat si fata de jucatorii echipei. In perioada 2014 – 2015, clubul a fost finantat in cea mai mare parte de la bugetul local, la initiativa inculpatului insusi. De altfel, inculpatul era cel care ii indica martorului ce sume sa solicite cu titlu de finantare.

La dosarul cauzei au fost atasate copii ale tuturor documentelor privitoare la finantarea clubului de fotbal din bugetul local al Municipiului Baia Mare prin hotararile Consiliului Local (vol. IV, V, VIII dosar urmarire penala).

La fel, in momentul in care relatiile dintre inculpat si martor au devenit tensionate, in toamna anului 2015, inculpatul a pus presiune pe martor pentru ca acesta sa se retraga din trustul de presa si din clubul de fotbal.

In august 2015, clubul avea o datorie nedecontata fata de unitatea administrativ-teritoriala in valoare de 317.000 lei, aspect pe care martorul Span Cristian l-a adus la cunostinta Primariei in luna august 2015, datorie care a fost restituita catre bugetul local in luna ianuarie 2016, in baza unui credit accesat de clubul de fotbal la RoCredit IFN SA Baia Mare, martorul Span Cristian fiind garant. Contractul de credit a fost achitat integral, o parte a sumei creditate fiind rambursata de clubul de fotbal din resurse proprii, iar o alta parte a acestei sume a fost acoperita prin contracte de cesiune incheiate cu doi sponsori, SC Construrom SA Baia Mare si SC Flangard SRL Baia Mare, ai caror administratori erau numitii Zoicas Marcel si Marchis Romeo.

In baza sesizarii martorului Span Cristian, Primaria mun. Baia Mare a efectuat un audit, in urma caruia s-a constatat realitatea informatiilor transmise de martorul Span Cristian.

Finantarea clubului din bugetul local a continuat pana in luna decembrie 2015, existand discutii la nivelul primariei cu privire la stoparea finantarii inca din cursul lunii noiembrie 2015. In luna februarie 2016, dupa o noua solicitare de finantare cu suma de 1.582.000 lei, pentru desfasurarea activitatii clubului in perioada februarie – iunie 2016, adresata de A.C.S. F.C.M. Baia Mare, prin presedinte executiv Span Cristian, adresata municipiului Baia Mare, Primaria unitatii teritoriale a solicitat, prin adresa nr. 5371/03.02.2016, s-a solicitat depunerea in completarea cererii a unui certifical de atestare fiscala emis de A.N.A.F., din care sa rezulte ca acest club de fotbal nu figura cu obligatii de plata exigibile privind taxele si impozitele catre stat si catre bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si o declaratie pe proprie raspundere ca sumele anterior alocate de la bugetul local pentru anul 2015 au fost justificate integral fata de municipiul Baia Mare.

Pana in cursul lunii mai 2016, clubul de fotbal nu depusese documente justificative pentru suma bugetata de aproximativ 200.000 lei din finantarea acordata in anul 2015.

Potrivit documentatiei existente la dosarul cauzei aferente contractelor de finantare in discutie, se observa ca, pentru anii 2014 si 2015, nu s-a solicitat clubului de fotbal un certificat de atestare fiscala, desi Ordinul nr. 130/2005 este in vigoare din anul 2005, act normativ care, de altfel, a fost invocat pentru a se refuza ultimul contract de finantare in anul 2016. Cu toate acestea, pana la finalul anului 2015 au fost aprobate contractele de sustinere financiara, desi clubul avea datorii catre bugetul local si catre bugetul de stat. Toate sumele aprobate cu titlu de finantare in anul 2015 au fost virate clubului de fotbal de catre Primaria Mun. Baia Mare.

In luna decembrie 2015, clubul de fotbal figura cu doua datorii: una catre bugetul local in valoare de 317.000 lei si alta catre bugetul statului in valoare de aproximativ 200.000 lei. La initiativa inculpatului, in data de 09.12.2015, s-a aprobat de Consiliul Local al Mun. Baia Mare finantarea clubului cu suma de 670.000 lei, suma care a fost virata clubului in intregime pana la inceputul anului 2016, asa cum s-a aratat deja mai-sus.

Inculpatul a incercat, conform probelor cauzei corect relevate la fond, sa „negocieze” cu aparatul de specialitate al Primariei, inclusiv cu departamentul juridic, posibilitatea unei forme de compensare cu datoriile clubului fata de clubul de fotbal, pentru a nu fi blocate finantarile ulterioare.

Toate aceste aceste imprejurari rezulta cu prisosinta din documentatia aferenta contractelor de sprijin financiar si din declaratiile martorilor Muresan Lia Augustina (secretar al Primariei Municipiului Baia Mare), Nicolae Mircea (director al Directiei Juridice a Administratiei Publice din cadrul Primariei Municipiului Baia Mare), Rusu Ioana Adriana (angajata in cadrul Primariei Mun. Baia Mare – Serviciul Finantari Locale in cursul anului 2016), inregistrarile convorbirilor ambientale din datele de 02.12.2015, 09.12.2015, 10.12.2015, 16.12.2015, realizate de martorul denuntator Span Cristian.

Conduita inculpatului este justificata prin raportare la necesitatea de a se asigura finantarea campaniei electorale din anul 2016, pentru un nou mandat de primar al mun. Baia Mare. Probele cauzei atesta in mod cert ca acest inculpat a solicitat martorului suma de 400.000 lei, obtinut de club dintr-un contract de finantare in anul 2016 (cu o valoare de 600.000 lei).

Mai mult, inculpatul avea reprezentarea faptului ca martorul Span Cristian intocmea unele documente fictive pentru a justifica deconturile catre Primaria mun. Baia Mare.

Inculpatul a solicitat in mod repetat diferite sume de bani de la martorul denuntator pentru ca acesta, in virtutea functiei ocupate (primar si ordonator de credite), sa sustina interesele clubului prin elaborarea de propuneri de finantare a clubului catre Consiliul Local (intocmirea de proiecte de hotarari si a contractelor de finantare) si sa aloce sumele de bani aprobate, in transe, inculpatul fiind cel care, in unele situatii, dispunea urgentarea efectuarii acestor plati. Din aceste sume de bani obtinute prin finantare, martorul a remis inculpatului diferite sume de bani, conform celor ce vor fi aratate in continuare, in stransa legatura cu solicitarile inculpatului si cu indeplinirea de catre acesta a atributiilor de serviciu.

Ultima cerere de finantare din data de 28.01.2016, in lipsa documentelor amintite mai sus, nu a mai fost aprobata de Consiliul Local Baia Mare. Cu toate acestea, potrivit pieselor probatorii ale cauzei, a fost elaborat un proiect de hotarare semnat doar de catre primarul mun. Baia Mare, initiat de catre acesta si intocmit in data de 28.03.2016, vizand aprobarea incheierii contractului de sustinere financiara intre mun. Baia Mare si Asociatia Club Sportiv Fotbal Municipal Baia Mare, in sensul alocarii sumei de 1.000.000 lei din bugetul local aferent anului 2016. Justificarea si decontarea cheltuielilor in ceea ce priveste suma alocata se realiza pe baza documentelor justificative, cu respectarea legislatiei si a H.C.L. nr. 298/2012, la fel ca in perioada 2014-2015. In schimb, raportul privind fundamentarea elaborarii proiectului de hotarare nu a fost semnat de persoanele a caror viza era necesara (Directia Economica, Directorul Executiv si secretarul municipiului). Proiectului de hotarare i-a fost fost atasat un proiect de contract de sustinere financiara din care rezulta ca municipiul se obliga sa vireze in contul clubului un avans de pana la 30% din valoarea contractului, in baza cererii clubului, iar diferenta urma a fi virata in termen de 120 de zile de la data prezentarii documentelor justificative. Acest proiect de hotarare cu inscrisurile aferente nu a mai fost inaintat Consiliului Local Baia Mare, pe fondul anchetei penale demarate in cauza.

In intervalul ianuarie – februarie 2016, Primaria Mun. Baia Mare a facut plati catre clubul de fotbal pentru sume care au fost bugetate in cursul anului 2015. La momentul incheierii tuturor contractelor de sprijin financiar pentru clubul de fotbal, acesta figura cu datorii la bugetul de stat si la bugetul local, aspect care nu a impiedicat administratia locala, prin primar, sa finanteze clubul si sa deconteze sumele de bani solicitate de club. La fel, inculpatul era constient de modalitatea de lucru a martorului, respectiv ca acesta ar fi prezentat documente contabile nereale Primariei pentru a justifica cheltuirea banilor primiti cu titlu de sprijin financiar.

In perioada noiembrie – decembrie 2015, primaria a refuzat esalonarea platii datoriei clubului de fotbal si compensarea dintre datoria clubului cu suma de bani care trebuia finantata in continuare.

Initiatorul proiectelor de hotarari care au stat la baza contractelor de sustinere financiara incheiate de clubul de fotbal cu Municipiul Baia Mare a fost insusi inculpatul Chereches Catalin, in calitatea sa de primar al unitatii administrativ-teritoriale. Cu toate acestea, se constata ca probele cauzei nu sustin exercitarea vreunor presiuni din partea inculpatului asupra membrilor Consiliului Local Baia Mare pentru adoptarea hotararilor de aprobare a contractelor de finantare a clubului de fotbal.

In lunile ianuarie – februarie 2016, Primaria Municipiului Baia Mare a facut plati catre club pentru sume care au fost bugetate in anul 2015, relevanta fiind sub acest nu doar probatiunea scriptica a cauzei (inscrisurile obtinute de la Primaria mun. Baia Mare si clubul de fotbal), ci si declaratia martorei Pop Carmen Ecaterina, angajata a Primariei din anul 1995, care, la momentul audierii in cauza (intervalul 2017-2020), ocupa postul de director economic executiv si coordonator al Directiei Economice din anul 2016, aratand ca, in anul 2016, nu a mai fost aprobata o noua finantare a clubului, din cauza faptului ca nu au fost depuse documentele justificative solicitate privitoare la folosirea sumelor cu care a fost finantat clubul de catre Primarie in anul 2015. Martora a admis faptul ca martorul Span Cristian a fost cel care a sesizat Primaria cu privire la existenta unor erori in contabilitatea clubului si din care ar fi rezultat o datorie a clubului fata de Primarie in valoare de 317.000 lei. Ca urmare a auditului dispus de autoritatea locala, s-a constatat realitatea informatiilor furnizate de martorul Span Cristian.

In cursul lunii martie 2015, dupa ce i-a aratat lui Span Cristian un biletel pe care era scrisa suma de 50.000 lei, ocazie cu care i-a transmis ca in ziua respectiva „ii plateste” (in contul A.C.S. F.C.M. Baia Mare, unde Span Cristian era presedinte executiv) avansul de 150.000 lei din suma aprobata prin H.C.L. doar daca din avansul respectiv ii remite suma de bani scrisa pe biletel, iar apoi a primit de la Span Cristian suma 50.000 lei in anexa biroului sau din primarie, iar in cursul lunii septembrie 2015, in baza intelegerii si conditionarii initiale din luna martie 2015, dupa ce in baza H.C.L. nr. 369/18.08.2015 s-a incheiat la data de 24.08.2015 intre Municipiul Baia Mare si A.C.S. F.C.M. Baia Mare contractul de sustinere financiara inregistrat la Primaria Municipiului Baia Mare sub nr. 23011 / 24.08.2015, privind alocarea sumei de 600.000 lei, iar in cursul lunilor august si septembrie, dupa ce primaria a virat in contul clubului de fotbal o parte din suma aprobata, Span Cristian a remis inculpatului o noua suma de bani, 10.000 lei, in aceeasi modalitate, in anexa biroului primarului, banii fiind asezati pe un raft.

Aceasta activitate ilicita a inculpatului rezulta din declaratiile constante si consecvente ale martorului Span Cristian, date in cursul procesului penal, si din cele ale martorilor Bala Liviu, Lung Mihai Anton, Tolas Radu Ciprian, documentatia obtinuta de la Primaria mun. Baia Mare privitoare la contractele de sustinere financiara perfectate de clubul de fotbal cu Mun. Baia Mare in intervalul 2014-

2015, hotarari ale Consiliului Local al mun. Baia Mare, ordonantari de plata, inscrisurile bancare – ordine de plata, extrase de cont – privind perioada 01.02.2015 – 30.09.2015, actele contabile ale clubului de fotbal (facturi fiscale, chitante de plata), procesul-verbal de realizare a flagrantului din data de 26.04.2016, inregistrarile audio (ambientale) realizate de martorul Span Cristian, imaginile video cuprinzand activitatea de prindere in flagrant a inculpatului.

Astfel, pe baza acestor probe, se retine, in esenta, ca martorul a solicitat, in data de 13.02.2015, acordarea unui avans de 150.000 lei dintr-un contract de sprijin financiar perfectat anterior de clubul de fotbal cu unitatea administrativ-teritoriala, avans care a fost platit in trei transe de cate 50.000 lei fiecare, la datele de 23.02.2015, 27.02.2015 si 03.03.2015, care au fost ridicate de la banca in ziua intrarii sumelor in contul bancar al clubului, folosindu-se justificarea „plata salarii”.

De asemenea, dupa aprobarea contractului de sustinere financiara nr. 23011-24.08.2015, in baza HCL nr. 369/18.08.2015, privind alocarea sumei de 600.000 lei, in cursul lunilor august si septembrie, primaria a virat in contul clubului de fotbal parte din suma aprobata.

Se retine ca, la data remiterii sumelor de 50.000 lei si 10.000 lei, clubul de fotbal figura astfel cu fonduri banesti disponibile, martorul retragand sumele de bani din contul bancar al clubului cu aceleasi explicatii – „plata salarii”, „plata servicii”.

Declaratiile martorului Span Cristian sunt esentiale pentru aceasta acuzatie, intrucat acest martor a dat explicatii consecvente in cursul procesului penal si a descris un mod de operare a inculpatului care a fost confirmat intocmai de unele mijloace de proba administrate ulterior, cu referire directa la inregistrarile convorbirilor ambientale (realizate de martor sau cu ocazia activitatilor de supraveghere autorizate), care joaca, in imprejurarile spetei, un rol fundamental pentru deslusirea, elucidarea naturii si scopului conversatiilor inculpatului purtate cu martor si a sensului notiunilor utilizate de cel dintai cu prilejul pretinderii de la martor a avantajelor materiale.

Curtea retine ca, de fiecare data, inculpatul Chereches avea initiativa intalnirilor cu martorul Span Cristian, pe care il convoca in unele situatii chiar la sediul Primariei, unde, in incinta unei anexe a biroului primarului, martorul aseza pe un raft sumele solicitate in prealabil, de regula, in scris (pe foaie) de catre inculpat. Extrem de sugestiv este episodul din data de 26.04.2016, cand martorul Span Cristian a fost contactat telefonic de mai multe ori (10 ori) de catre secretara inculpatului, numita Colaric Anca, care i-a comunicat martorului ca ii este solicitata insistent prezenta la sediul Primariei, la initiativa inculpatului. Cu acelasi prilej, martora Colaric Anca i-a expediat si un mesaj SMS prin care l-a informat pe martor ca trebuie sa se prezinte in regim de urgenta in biroul primarului.

La fel, declaratiile initiale ale martorului Bala Liviu Ioan, persoana initiala de legatura dintre inculpat si martorul denuntator, a aratat ca acesta din urma i-a relatat ca inculpatul i-a solicitat diferite sume de bani din sumele obtinute de club cu titlu de finantare de la primarie. Acelasi martor Bala Liviu Ioan a relatat si ca martorul Span Cristian era nemultumit de atitudinea inculpatului, confirmand ca, in final, martorul Span era decis sa sesizeze organele judiciare cu privire la comiterea unor infractiuni de coruptie de catre inculpat.

Cu prilejul discutiei purtate in data de 22.04.2016, inregistrate de martorul Span Cristian, cand inculpatul a solicitat martorului suma de 400.000 lei obtinuta de clubul de fotbal dintr-un contract de finantare, inculpatul nu a negat afirmatiile martorului potrivit carora acesta a remis anterior inculpatului mai multe sume de bani. Inregistrarile convorbirilor ambientale realizate de martor confirma si imprejurarea afirmata in acuzare, ca inculpatul prefera sa „se lucreze” cu bani in numerar, cu sume mici, pentru a nu ridica suspiciuni organelor statului cu privire la natura tranzactiilor realizate. Relevanta sub acest aspect este discutia inregistrata in 19.04.2016, cand inculpatul i-a transmis martorului sa nu scoata mai mult de 20.000 – 30.000 lei intr-o zi, ca sa nu fie „batator la ochi”.

In acest sens, facem trimitere la continutul inregistrarii convorbirilor ambientale din data de 22.04.2016, realizate de martorul Span Cristian, din care rezulta urmatorul continut (printre altele):

„Span Cristian – „No, iti faci treaba, no si cum ai facut, da, cu rabdare”; Span Cristian – „No, ok... Pai treaba mi-o fac. Dar trebuie sa...”; Chereches Catalin – „Tu nu, nu te grabi acolo”. (...) Chereches Catalin – „Asa sa fie sume. Vezi care la banca. Care is normele la banca”; Span Cristian – „Numai 100.000 pot sa scot cash intr-o zi”; Chereches Catalin – „Nu facem de-astea. Facem in mai multe. 20-30”.

Pe baza tuturor probelor amintite mai-sus, se retine, in mod cert, ca solicitarea si primirea sumelor de 50.000 lei si 10.000 lei de catre inculpat are caracter ilicit, nu reprezinta imprumuturi contractate de martorul Span de la inculpat, iar aceste conduite ale acestuia din urma sunt in stransa legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului pe linia finantarii clubului de fotbal de la bugetul local.

Incepand cu luna noiembrie 2015, in contextul in care Span Cristian, presedintele executiv al A.C.S. F.C.M. Baia Mare, a solicitat finantarea clubului de fotbal, inculpatul a conditionat propunerea Consiliului local al Municipiului Baia Mare vizand alocarea sumei de 1.000.000 lei / 1.200.000 lei, de cesionarea pe numele unei persoane ce urma sa fie indicata de el (initial fiind indicat numele Florescu Claudiu) a S.C. Centrul Regional Media S.R.L., care detinea doua licente (de radio si TV), precum si a site-ului eMaramures (detinut de Span Cristian).

Numele de Florescu a fost trecut in scris de inculpat pe hartie, iar ulterior, pe baza inregistrarilor convorbirilor ambientale realizate in cauza, se constata ca inculpatul s-a razgandit cu privire la persoana cesionarului. Licentele TV si radio nu puteau fi instrainate, putand fi cedate partile sociale ale societatii care le detinea – Centru Regional Media SRL.

Pe baza analizei coroborate a probelor cauzei, se retine realitatea acuzatiei referitoare la solicitarea de catre inculpat a cesiunii partilor sociale ale SC Centrul Regional Media SRL, detinute de drept de numitul Span Ilie Vasile (tatal martorului Span Cristian), care detinea doua licente, una de radio si alta de televiziune, si a site-ului eMaramures (detinut de Span Cristian), in schimbul sustinerii financiare a A.C.S. F.C.M. Baia Mare de la bugetul local al mun. Baia Mare cu suma de 1.000.000 – 1.200.000 lei.

Probele care fundamenteaza aceasta concluzie sunt extrase din urmatoarele mijloace de proba privite ca esentiale: extras ORC cu privire la SC Centrul Regional Media SRL, declaratiile martorului Span Cristian, informatiile furnizate de Consiliul National al Autovizualului, declaratiile martorilor Somay Anamaria, Florescu Claudiu Dan, inregistrarile audio (ambientale) realizate de martorul Span Cristian (datele de 23.11.2015, 25.11.2015, 02.12.2015, 04.12.2015, 10.12.2015, 31.12.2015, 15.01.2016, 22.01.2016, 26.01.2016, 29.01.2016, 02.02.2016, 25.02.2016, 17.03.2016, 18.03.2016), declaratiile martorilor Somay Anamaria, Bala Liviu, Deac Vasile, ce se coroboreaza partial si cu declaratiile inculpatului Chereches Catalin.

Intrucat societatea a pierdut finalmente licentele amintite, interesul inculpatului Chereches Catalin pentru trustul de presa a scazut considerabil, astfel ca inca se punea problema incheierii unui nou contract de sprijin financiar in cursul anului 2016, motiv pentru care, la data de 14.04.2016, inculpatul a solicitat martorului Span Cristian suma de 400.000 lei, care provenea dintr-o sponsorizare de 600.000 lei pe care clubul de fotbal a obtinut-o de la S.C. Fluid Group Hagen SA., continuand sa conditioneze alocarea sumei de bani si finantarea clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei / 1.200.000 lei de remiterea de catre Span Cristian a sumei de 400.000 lei.

In baza solicitarii inculpatului, in prima faza, la data de 25.04.2016, Span Cristian a remis martorului Bala Liviu Ioan suma de 5.000 euro in contul unei datorii pe care inculpatul o avea fata de o persoana de la care Bala Liviu imprumutate in interesul inculpatului suma de 20.000 Euro. Acest imprumut era o datorie personala a inculpatului. In a doua faza, martorul Span Cristian a predat inculpatului suma de 30.000 lei, procedand in aceeasi maniera, prin asezarea banilor pe un raft din anexa biroului primarului. Aceasta ultima activitate a facut si obiectul unei proceduri de flagrant, ce a furnizat probe esentiale in acuzare.

Inculpatul Chereches Catalin a discutat in datele de 14.04.2016 si 25.04.2016 despre necesitatea ca martorul sa ii remita o parte din suma de 400.000 lei, in urmatoarea modalitate: 5.000 euro pe care martorul Span Cristian trebuia sa ii predea numitului Bala Liviu Ioan in contul unui imprumut pe care acesta din urma il luase de la o terta persoana – Satmari Ioan (in valoare totala de 20.000 euro, din care inculpatul restituise anterior o suma de aprox. 10.000 euro) –, iar diferenta pana la concurenta sumei de 400.000 lei sa fie predata inculpatului in transe de cate maxim 30.000 lei, in limita posibilitatilor martorului de a retrage zilnic banii din contul clubului de fotbal. Discutiile ambientale purtate de inculpat cu martor sunt si de aceasta data inregistrate de martor si se afla la dosarul cauzei, iar din continutul acestora rezulta referirea inculpatului la necesitatea rambursarii imprumutului („Fa-mi rost (...) rambursam (...) 5”). Martorul Bala Liviu Ioan, pe baza inregistrarilor discutiilor purtate cu martorul Span Cristian, inregistrate de acesta din urma, a admis ca, la data de 25.05.2016, a primit de la martorul Span Cristian suma de 5.000 euro in contul datoriei inculpatului, fiind surprins ca acesta din urma a apelat la martor pentru stingerea imprumutului in aceasta modalitate.

Cu prilejul discutiilor purtate in data de 14.04.2016, inculpatul face referire la necesitatea ca 400.000 lei sa ajunga la el, facand urmatoarea precizare: „Bun. Aicea, patru vin la mine”. Curtea are in vedere ca la acel moment clubul de fotbal achitase datoria de 317.000 lei catre bugetul local prin intermediul contractului de credit accesat in numele clubului de fotbal si garantat de martorul Span Cristian. Cu toate acestea, clubul figura si cu o datorie in valoare de aproximativ 250.000 lei catre bugetul de stat, neachitata.

Avand in vedere ca valoarea contractului de sponsorizare (publicitate) era de doar 600.000 lei, martorul il intreaba pe inculpat, cu prilejul aceleiasi discutii, despre modalitatea in care va reusi sa acopere datoria catre bugetul de stat, iar inculpatul ii raspunde: „Da, dau un milion de lei. (...) Lasa, ca stiu eu ce am de facut”. In aceste conditii, este evident ca suma solicitata, aceea de 400.000 lei, urma sa fie remisa inculpatului personal, neavand legaturi cu datoriile fiscale ale clubului. Discutia amintita este revelatoare si sub aspectul destinatiei pe care inculpatul a dat-o acestei sume de bani, facand precizarea: „Da, astia neaparat trebuie dusi, is bani de campanie” (min. 9:13), dar si cu privire la modalitatea in care clubul acoperea datoria catre bugetul de stat, respectiv din finantarea de la bugetul local.

Legat de modalitatea in care inculpatul a solicitat suma de 400.000 lei, Curtea are in vedere ca, fidel modalitatii sale de lucru, a trecut initial in scris suma solicitata, dupa care a reluat oral solicitarea, ce este reflectata de continutul inregistrarii ambientale din 14.04.2016.

Referitor la modul conspirat de a comunica al inculpatului, Curtea are in vedere ca inculpatul, constient fiind de posibilitatea ca sa fie supravegheat tehnic de organele de urmarire penala, obisnuia sa mentioneze in scris solicitarile sale cu caracter posibil ilicit. Facem trimitere aici si la alte inregistrari ale

convorbirilor ambientale realizate de acelasi martor denuntator in 04.12.2015 si 25.11.2015, cand inculpatul comunica in scris martorului, pe suport de hartie, interesele sale reale, facand precizarea orala ca nu ii este indiferenta situatia trustului de presa EMaramuresul. Aceste discutii au vizat si situatia persoanelor care figurau in forul de conducere al clubului sportiv si modalitatea de luare a deciziilor in cadrul acestor for (relevanta sub acest aspect este si inregistrarea ambientala realizata de martor in data de 23.11.2015).

Este incontestabil ca, la data de 26.04.2016, martorul Span a remis inculpatului suma de 30.000 lei, din care inculpatul a remis personal martorului Cret Florin suma de 5.000 lei, reprezentand contravaloarea unor servicii de publicitate prestate de ziarul Glasul Maramuresului (S.C. GLOBAL MEDIA TRUST SRL), martorul aratand cu prilejul audierii sale ca acesti bani i-au fost remisi de inculpat in anexa biroului acestuia unde se afla o suma mai mare de bani (declaratia din data de 26.04.2016 – f. 262-265, vol. I, d.u.p.). Cu ocazia realizarii flagrantului din 26.04.2016, organele de ancheta au gasit in anexa biroului inculpatului Chereches Catalin doar suma de 25.000 lei, prilej cu care a sustinut ca suma in discutie reprezinta restituirea unui imprumut acordat anterior martorului, sustinand ca martorul a retinut nejustificat suma de 5.000 lei si i-a predat doar suma de 25.000 lei.

Activitatea ilicita a inculpatului din cursul lunii aprilie 2016, legata de primirea sumelor de 5.000 euro si 30.000 lei, in modalitatea retinuta de prima instanta, rezulta din declaratiile martorilor Lung Mihai Anton, Bala Liviu Ioan, Anca Colaric, Orha Claudiu, Onciu Ioan Gheorghe, Pop Carmen Ecaterina, Muresan Lia Augustina, Niculae Mircea, Rusu Adriana Ioana, Lese Liviu Teofil, Viman Vasile, Darida Gheorghe Florin, Popovici Georgiana Daiana, Leonte Radu Traian, Toma Dorin, Iglea Alin Liviu, Codoban Claudiu, Durus Ciprian Andrei, Bota Vasile Alin, Bogdan Vasile Cristian, Cret Florin Nicolae, contractele de sustinere financiara perfectate de clubul de fotbal cu Mun. Baia Mare in intervalul 2014-2015, hotararile Consiliului Local al mun. Baia Mare, ordonantari de plata, inscrisurile bancare – ordine de plata, extrase de cont – privind perioada 01.02.2015 – 30.09.2015, actele contabile ale clubului de fotbal (facturi fiscale, chitante de plata), procesul-verbal de realizare a flagrantului din data de 26.04.2016, inregistrarile audio ambientale realizate autorizate de judecatorul de drepturi si libertati, inregistrarile audio (ambientale) realizate de martorul Span Cristian (cu precadere fiind vorba de inregistrarile din 23.11.2015, 25.11.2015, 02.12.2015, 10.12.2015, 16.12.2015, 31.12.2015, 04.04.2016, 14.04.2016, 18.04.2016, 22.04.2016, 25.04.2016), proces-verbal de perchezitie domiciliara din 26.04.2016 si inscrisurile anexate, proces-verbal din 27.04.2016 de redare a continutului a 19 comunicari telefonice tip SMS – intre inculpat si martora Somay Anamaria –, factura nr. 005821 / 26.04.2016 si chitanta seria GMT nr. 0005821 / 26.04.2016, emise de SC Global Media Trust SA, ce se coroboreaza partial cu declaratiile martorului Tolas Radu Ciprian si ale inculpatului Chereches Catalin.

Modalitatea concreta de remitere a sumei de 30.000 lei in data de 26.04.2016 este sustinuta atat de inregistrarea ambientala realizata la data de 26.04.2016 in baza mandatului de supraveghere tehnica emis de judecatorul de drepturi si libertati, cat si de procesul-verbal intocmit in data de 26.04.2016 de ridicare de la martorul Span Cristian a 4 banderole de hartie purtand sigla UniCredit Bank.

Potrivit sustinerilor sale, martorul Span Cristian nu avea vreo datorie personala catre inculpat, iar de-a lungul timpului s-a imprumutat cu sume modice de la inculpat. Sustinerile martorului nu au fost invalidate de celelalte mijloace de proba administrate in cauza.

Martorul Span Cristian a sustinut ca a remis inculpatului de 5 ori sume de bani din contul clubului de fotbal, toate cu titlu de mita, respectiv: 50.000 lei in luna martie 2015, 10.000 lei in luna iulie 2015, 10.000 lei in luna septembrie 2015, suma de 40.000 lei in aprilie 2016, predata martorului Bala Liviu Ioan in contul inculpatului, 30.000 lei in aprilie 2016, toate pentru a castiga bunavointa inculpatului, care a conditionat acordarea / continuarea finantarilor de la bugetul local de achitare unor sume de bani astfel obtinute de clubul de fotbal.

Inculpatul Chereches Catalin a discutat personal cu judecatorii clubului de fotbal, carora le-a promis ca din resurse proprii le va plati acestora prime de calificare in play off, respectiv alte prime de joc. Martorul Span Cristian nu a luat vreo suma de bani de la inculpat pentru a-i plati pe jucatorii echipei de fotbal. Inculpatul a platit jucatorilor echipei suma de 30.000 lei, apeland la terte persoane, de interes pentru prezenta cauza si care au fost audiati in calitate de martori. Nu s-a pus problema restituirii acestor sume de catre martorul Span Cristian, pentru care, de altfel, nu s-au intocmit inscrisuri. Inculpatul Chereches Catalin, prin intermediul martorilor Tolas Radu si Viman Vasile, a impartit suma de 30.000 lei jucatorilor de fotbal, cu titlu de prime pentru rezultatele sportive bune obtinute in campionatul de fotbal. Relevanta sub acest aspect este declaratia martorilor Tolas Radu Cristian, Viman Vasile, Leonte Radu Traian, Toma Dorin, Iglea Alin Liviu, Codoban Claudiu, care au aratat cu totii si ca, in afara de remiterea celor 30.000 lei de catre inculpat, prin intermediul martorilor Tolas Radu si Viman Vasile, nu au mai fost remise de catre inculpat alte sume de bani catre echipa de fotbal cu titlu de premiere a jucatorilor.

Piesele probatorii relevante ale cauzei sustin modul de operare a inculpatului descris in acuzare, respectiv ca acesta, pe langa faptul ca obisnuia sa controleze activitatea unor entitati private prin persoane interpuse, in scopul obtinerii unor foloase patrimoniale si/sau nepatrimoniale, cointeresand numerosi apropiati si cunoscuti in activitatile concepute si derulate de acesta, nu a realizat operatiuni financiare la vedere (operatiuni bancare) pentru activitatile incriminate, ci a facut plati in numerar (licite sau ilicite). Mai exact, acesta obisnuia sa remita si sa primeasca sumele de bani in numerar, pentru a evita descoperirea implicarii sale in activitatile descrise. Extrem de relevante sunt episoadele la care s-a facut referire anterior cu privire la achizitia trustului de presa, premierea jucatorilor, contractarea unor imprumuturi, primirea banilor de la martorul denuntator Span Cristian, toate vizand sume de bani in numerar (280.000 euro, 30.000 lei, 20.000 euro, 30.000 lei).

Cu ocazia flagrantului realizat in data de 26.04.2016, inculpatul s-a aratat indignat de remiterea celor 30.000 lei, cu titlu de mita, in teancuri legate cu banderole de hartie aplicate de unitatea bancara de unde aceasta suma a fost ridicata, momentul fiind surprins de inregistrarile realizate cu prilejul activitatilor operative. La fel, infuzia de bani, reprezentand aport de capital in societatea de presa (aproximativ 200.000 euro), s-a realizat tot in numerar. De altfel, toti martorii relevanti ai cauzei au relatat ca platile erau facute in numerar de catre inculpat. La aceeasi data, de 26.04.2016, inculpatul achita suma de 5.000 lei in numerar martorului Cret Florin Nicolae.

Contrar tezei Ministerului Public, piesele probatorii ale cauzei evocate in acuzare, analizate de prima instanta in mod judicios, nu confirma, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca, in cursul lunii iulie 2015, inculpatul Chereches Catalin, in timp ce se afla in strainatate si in baza intelegerii anterioare cu martorul Span Cristian, l-ar fi sunat pe acesta din urma ca sa ii remita martorei Somay Anamaria suma de 10.000 lei, prin intermediul martorei Czigler Erika.

Relativ la aceasta conduita presupus ilicita a inculpatului, Curtea retine ca nici macar pe baza declaratiilor martorului denuntator Span Cristian nu poate fi pusa in evidenta natura presupusei solicitari a inculpatului. Insusi martorul a admis ca, sunat fiind de inculpat, a dedus ca ar fi vorba de remiterea inca a unei transe de mita, insa nu poate preciza cu certitudine acest lucru. In acea perioada a anului, inculpatul avansa diferite sume de bani prin intermediul celor doi martori in trustul de presa pentru sustinerea activitatii acestuia, fara ca, in prezenta cauza, sa fie formulate acuzatii cu privire la caracterul ilicit al fondurilor banesti detinute de inculpat. De altfel, acestuia nu i-au fost aduse acuze cu privire la modalitatea in care a inteles sa sprijine financiar activitatea trustului de presa.

Or, cei doi martori au admis ca in acea perioada exista o oarecare colaborare intre ei pe linia realizarii obiectului de activitate a trustului. Mai mult, martorul Span Cristian a aratat ca a sunat-o pe Czigler Erika sa se prezinte la domiciliul sau pentru a ridica suma de 10.000 lei pe care sa o remita martorei Somay Anamaria.

Audiate fiind in cauza, martorele Somay Anamaria si Czigler Erika au negat ridicarea, respectiv primirea unei sume de 10.000 lei de la martorul Span Cristian. De altfel, martora Czigler Erika a aratat ca i-a fost predata de martor suma de aproximativ 7.000-8.000 lei ambalata, care a fost depusa la o unitate bancara la care erau efectuate in mod curent operatiuni bancare, la solicitarea expresa a martorului Span Cristian. Martora nu avea acces la stampila societatii, nu avea drept de semnatura in banca si nici nu detinea vreo atributie legata de depunerea banilor in banca. Cu toate acestea, a sustinut ca era o practica curenta in cadrul bancii sa i se permita depunerea unor sume de bani in contul SC EMaramures SRL, intrucat angajata bancii „Monica” purta discutii telefonice cu martorul Span Cristian cu prilejul fiecarei operatiuni bancare, martora actionand ca un simplu curier (f. 172-173, vol. II, d.i., f. 185-186, vol. VIII, d.i., f. 272-275, vol. I, d.u.p.). Martora a sustinut ca nu a predat banii martorei Somay Anamaria, ci i-a depus la banca, fiindu-i eliberat un ordin de plata de angajata bancii, care, de altfel, a completat acest document. Mai apoi, martora a predat ordinul de plata la contabilitatea societatii, iar martora Somay Anamaria a avut cunostinta de existenta acestui ordin de plata. Aceasta sustinere a martorei nu a fost confirmata prin acte justificative, dar nici nu a putut fi combatuta prin celelalte probe ale cauzei.

Martora Somay Anamaria a negat ca ar fi primit suma de 10.000 lei de la martorul Span Cristian (f. 175-176, vol. II, d.i., f. 191-193, vol. VIII, d.i.).

Conform inscrisurilor relevante ale cauzei, este cert ca in conturile clubului de fotbal existau lichiditati si ca in perioada de referinta au fost retrase diferite sume de bani cu diferite justificari de catre martorul Span Cristian, unele dintre ele fictive, conform precizarilor martorului.

Martorii Orha Claudiu si Darida Gheorghe Florin, fiind audiati si ei in cauza, au aratat ca, desi au fost prezenti la domiciliul martorului Span Cristian in momentul in care si-a facut aparitia martora Czigler Erika, nu au observat ce suma de bani i-a fost remisa de martor, intrucat era ambalata intr-o punga sau intr-un plic. Martorul Orha Claudiu l-a auzit pe numitul Span Cristian spunandu-i martorei Czigler Erika sa duca plicul cu bani numitei Somay Anamaria. Martorul Darida Gheorghe, in aceleasi imprejurari, i-a surprins vorbind pe martorii Span si Orhan despre ceva legat de banca (f. 134, vol. II, d.u.p.; f. 160-161, vol. VIII, d.i., f. 169-170, vol. III, d.i., f. 116, vol. IX, d.i.).

In aceste conditii, Curtea retine ca este discutabila insasi remiterea sumei de 10.000 lei catre martora Czigler Erika si, in deplin acord cu cele statuate la prima instanta, piesele probatorii ale cauzei nu confirma legatura dintre remiterea pretinsei sume de 10.000 lei, la solicitarea inculpatului Chereches Catalin catre Somay Anamaria, prin intermediul martorei Czigler Erika, si atributiile de serviciu ale inculpatului, in calitatea sa de ordonator de credite.

Ca atare, solicitarea Parchetului de a se retine existenta acestui act de pretindere si remitere a sumei de 10.000 lei nu poate fi primita, intrucat aceasta activitate pretins ilicita nu este tipica infractiunii de luare de mita, nefiind prevazuta de legea penala.

In ceea ce priveste raporturile dintre inculpatul Chereches Catalin si martorul Span Cristian, Curtea retine ca acestea au fost unele de subordonare, de autoritate a inculpatului asupra martorului, dirijand si coordonand activitatea acestuia in cadrul trustului de presa si al clubului de fotbal, impunand natura si continutul deciziilor administrative la nivelul celor doua entitati juridice, martorul avand rolul unui simplu executant. Ca este asa rezulta cel mai pregnant din declaratiile martorului Span Cristian, ce se coroboreaza si cu declaratiile altor martori priviti ca esentiali de aparare – Bala Liviu Ioan, Somay Anamaria, Tolas Radu, Lung Mihai, Florescu Claudiu –, care au aratat cu totii ca inculpatul a fost cel care s-a implicat in mod direct in activitatea clubului de fotbal si in trustul de presa, dand indicatii in privinta modalitatii de derulare a acesteia, inclusiv din perspectiva economica (ce tip de datorii la bugetul local / de stat sa fie achitate cu prioritate, realizand infuzii de capital din resurse proprii in patrimoniul societatilor).

Martorii amintiti au aratat, in mod explicit sau voalat, ca inculpatul stabilea identitatea persoanelor aflate la conducerea societatilor, precum si componenta echipelor de conducere ale acestora. Pe baza declaratiilor acestor martori ai cauzei (ce se coroboreaza, de altfel, cu celelalte piese probatorii relevate de mijloacele de proba constand in documente administrative, bancare, contabile, inregistrarile convorbirilor ambientale s.a.m.d.), se retine ca martorul Span Cristian avea posibilitati financiare reduse, fiind desemnat in posturile de conducere ale celor doua entitati de catre inculpat, care il remunera pe acesta pentru activitatile realizate.

In final, inculpatul a decis retragerea martorului din posturile ocupate si a conditionat alocarea de sprijin financiar (indiferent de sursa de provenienta – aport inculpat sau buget local) de realizarea cerintelor formulate in legatura retragerea martorului din activitatea societatilor ori de atingerea obiectivelor de activitate fixate de inculpatul insusi.

Corect s-a stabilit la fond ca aceste relatii stabilite intre inculpatul Chereches Catalin si martorul Span Cristian erau unele tipice raporturilor de prepusenie, in virtutea carora inculpatul era comitentul, iar martorul Span supusul. Aceste relatii au functionat pana la momentul in care interesele celor doua persoane nu s-au mai armonizat, respectiv pana la data la care inculpatul a sesizat o activitate ineficienta a trustului de presa si a clubului de fotbal, fata de care martorul realizase investitii proprii (60.000 euro) nerecuperate la momentul intervenirii disensiunilor si al debutului anchetei penale in prezenta cauza.

Curtea are in vedere si declaratiile inculpatului Chereches Catalin, din care rezulta pozitia sa procesuala oscilanta. Curtea constata ca prima instanta a realizat in cuprinsul sentintei apelate o analiza ampla si distincta a declaratiilor inculpatului, date in fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati si in fata instantei de judecata. Judecatorul fondului a alocat o atentie sporita tuturor aspectelor relatate de inculpat, demontand, pe baza de probe obiective, acele sustineri ale inculpatului care nu au corespondent in realitatea obiectiva si care au fost realizate de acesta in cauza in unicul scop de a se pune la adapost de o eventuala raspundere penala.

Au fost avute in vedere declaratiile inculpatului aflate la dosarul cauzei, astfel: f. 18-25, ds. 1606/117/2016, f. 20-27, ds. CA 1606/117/2016, f. 71-72, vol. I, d.u.p., f. 34, ds. 1055/100/2016, f. 139-149, vol. XII, d.i.

Astfel, in cursul urmaririi penale si al judecatii, inculpatul a negat toate acuzatiile penale care i-au fost aduse, argumentand ca, in realitate, nu a primit de la martorul Span Cristian nicio suma de bani cu titlu de mita. Inculpatul a sustinut constant ca, in perioada 2013 – aprilie 2016, i-a remis martorului diferite sume de bani (in valoare de aproximativ 700.000 lei) din resurse proprii, pentru a sprijini clubul de fotbal. Inculpatul a admis ca avea un interes privitor la desfasurarea in bune conditii a activitatii trustului de presa, sens in care a imprumutat societatea de presa la momentul prelurarii ei cu suma de bani necesara efectuarii acestei tranzactii, reprezentand, in realitate, plata in avans a serviciilor de publicitate pe care trebuia sa i le presteze trustul, prin martorul Span.

Inculpatul a admis ca nu au fost intocmite documente scrise care sa ateste aceste imprumuturi si ca sumele imprumutate nu au fost trecute in declaratiile sale de avere aferente anilor 2012-2016. Inculpatul a incercat sa acrediteze ideea ca martorul Span s-a impus la conducerea clubului de fotbal fara concursul inculpatului si in ciuda opozitiei acestuia. Legat de sumele de bani pretins remise de martorul Span, inculpatul a negat ca ar fi primit in martie si septembrie sumele de 50.000 lei si 10.000 lei, iar sumele de 30.000 lei si 5.000 euro, avansate de martorul Span catre inculpat sau pe seama sa, reprezinta datorii personale ale martorului catre inculpat sau catre alte persoane.

Inculpatul a sustinut in mod constant ca nu a conditionat niciodata finantarea clubului de fotbal de obtinerea unor foloase materiale sau nepatrimoniale de la martorul Span Cristian, ci, mai degraba, inculpatul a fost cel care a fost supus unor intimidari, presiuni si acte de santajare, toate provenind de la martorul Span Cristian, o persoana cu o moralitate indoielnica.

Inculpatul a sustinut, in egala masura, ca finantarea clubului de fotbal a fost stopata in anul 2016, ca urmare a demersurilor intreprinse chiar de el si a constatarilor realizate de lucratorii din primarie, in urma auditului dispus de inculpat la clubul de fotbal.

Desi era interesat de activitatea trustului de presa, nu a conditionat acordarea finantarii de cedarea licentelor radio si TV sau de cesiunea partilor sociale ale societatii si, de altfel, inculpatul nu a avut cunostinta de anularea licentelor in discutie de catre CNA, intrucat martorul Span Cristian nu i-a comunicat acest lucru. Activitatea neconforma a martorului Span in cadrul trustului de presa a fost cea care a condus in final la pierderea licentelor de radio si TV.

Inculpatul a aratat ca a remis, din resurse proprii, suma de 70.000 lei pentru a fi platita de martor catre jucatorii echipei de fotbal cu titlu de premiere. Suma de 30.000 lei a fost luata imprumut de la numitul Tocaciu Mircea pentru a fi platiti jucatorii echipei, urmand ca martorul Span Cristian sa ii restituie acest imprumut.

Legat de datoriile clubului de fotbal si de solicitarea de i se remite suma de 400.000 lei obtinuta de clubul de fotbal dintr-un contract de sponsorizare / finantare, inculpatul a incercat sa acrediteze ideea, pe de-o parte, ca toate inregistrarile convorbirilor ambientale sunt false (intrucat s-a intervenit asupra continutului acestora), fiind prezentate trunchiat, iar declaratiile sale au fost scoase din context ori li s-a atribuit un alt sens / o alta nuanta, iar pe de alta parte, ca referirea sa la cifra „4” viza o datorie in suma de 317.000 lei a clubului de fotbal catre bugetul local, care, la momentul discutiei inregistrate in aprilie 2016, atinsese valoarea de aproximativ 400.000 lei, intrucat debitul principal restant a generat si accesorii (penalitati de intarziere, dobanzi). Ca atare, i-a solicitat martorului Span sa achite datoria catre unitatea administrativ-teritoriala, iar referirea la persoana sa (utilizarea expresiei „4 la mine, 2 la tine”) ca destinatar al sumei de 400.000 lei reflecta gradul de implicare a sa pe linia colectarii datoriilor contribuabililor la bugetul local, primarul identificandu-se cu primaria condusa. Tot legat de aceasta solicitare de bani, inculpatul a aratat ca, la momentul purtarii discutiei, clubul de fotbal datora catre bugetul de stat o suma de aproximativ 200.000 lei, care urma sa fie achitata de clubul de fotbal pentru a se putea continua finantarea clubului din bugetul local.

Suma de 5.000 euro care a fost remisa numitului Bala Liviu Ioan de catre martorul Span Cristian in cursul lunii aprilie reprezinta restituirea unui imprumut contractat anterior de la o terta persoana si care a fost destinat exclusiv acoperirii unor nevoi personale ale martorului Span, care era tinut de obligatia de restituire a imprumutului.

La momentul realizarii flagrantului in 26.04.2016, inculpatul a achitat suma de 5.000 lei catre martorul Cret Florin, prin intermediul secretarei sale.

Cu prilejul audierii sale de catre Curtea de Apel Cluj la termenul de judecata din data de 19.10.2023, inculpatul Chereches Catalin a reluat, in esenta si sintetic, aceleasi declaratii, facand precizarea ca, in realitate, a fost direct interesat de activitatea trustului de presa, a carui preluare a sustinut-o financiar si ca a procedat in aceasta modalitate pentru a nu-si atrage un capital negativ de imagine, cu toate ca nu exista la acel moment nicio interdictie legala pentru achizitia pe numele sau a trustului de presa (f. 52-53, vol. IX, ds. Curte). Declaratia data nemijlocit in fata instantei de apel nu aduce lamuriri suplimentare pentru elucidarea acuzatiilor penale formulate impotriva sa. Toate elementele de fapt la care a facut referire inculpatul cu prilejul acestei audieri sunt avute in vedere de instanta de apel, nu au caracter de noutate raportat la declaratiile anterioare ale inculpatului, fiind analizate in paragrafele ce preced.

In deplin consens cu cele statuate la instanta de fond, Curtea retine caracterul vadit nesincer al declaratiilor inculpatului, care, desi confruntat cu probe certe de vinovatie, neaga comiterea faptelor, preferand sa adopte pozitia unei victime a strategiei de discreditare realizate de martorul denuntator Span Cristian in colaborare cu organele judiciare, dupa imixtiunea factorului politic. Inculpatul s-a recomandat a fi o persoana preocupata de buna administrare a unitatii administrativ-teritoriale, ghidata de valori sociale, de viata de familie si de castigarea resurselor de trai pe cai lucrative licite. Inculpatul a mai aratat ca detinea resurse financiare considerabile, astfel incat nu este credibila sustinerea ca ar fi luat mita de la martor cu o valoare redusa, de genul celei expuse in cuprinsul rechizitoriului.

Curtea retine ca sunt neverosimile apararile inculpatului privitoare la imprejurarile de fapt esentiale pentru cauza si retinute in acuzare.

Astfel, in deplin acord cu cele statuate in cuprinsul sentintei apelate, Curtea retine ca, in realitate, inculpatul a achizitionat trustul de presa pentru suma de 280.000 euro, prin interpusul Span Cristian, a controlat sub toate aspectele activitatea societatii, dar si a martorului, a stabilit limitele colaborarii dintre acestia. Pe baza probelor la care s-a facut referire mai-sus, s-a stabilit ca inculpatul a fost cel care a orchestrat preluarea societatii de presa (care la acel moment inregistra datorii) si modificarea componentei echipei de conducere a clubului de fotbal, in cadrul careia a desemnat persoane de incredere, una dintre acestea fiind chiar numitul Span Cristian. Relatiile dintre inculpat si martor au fost, in realitate, unele de subordonare ierarhica, asa cum s-a aratat deja. Inculpatul a fost cel care a initiat majoritatea intalnirilor dintre el si martorul Span Cristian si i-a trasat acestuia liniile si directia de actiune in cadrul ambelor entitati juridice. Conduita inculpatului, extrasa pe baza de probe, a fost una intimidanta la adresa martorului Span Cristian, inculpatul prevalandu-se de pozitia publica ocupata si de influentele exercitate asupra unor persoane de interes.

Contrar sustinerilor inculpatului, sumele de bani avansate de acesta catre Span Cristian si Somay Anamaria pentru plata salariilor angajatilor trustului de presa si derularea activitatii acesteia reprezentau in fapt o infuzie de capital in societate, asumata de inculpat la momentul preluarii trustului de la martorul Lung.

La fel, inculpatul a avansat sume (30.000 lei) pentru premierea unor jucatori de fotbal din cadrul clubului pentru performantele sportive ale acestora, nefiind vorba de un imprumut acordat martorului Span Cristian. Inculpatul si-a asumat fata de toti acesti jucatori obligatia de a-i recompensa din resurse proprii, tocmai pentru a-i motiva in cadrul competitiilor sportive. Sumele vehicule de inculpat (70.000 lei) sunt mai mari decat cele care au fost remise in realitate acestor jucatori de fotbal.

Curtea retine caracterul vadit nesincer al declaratiei inculpatului referitoare la faptul ca avea nu avea cunostinta de situatia licentelor de radio si TV detinute de trustul de presa, in contextul in care, pe de-o parte, martora Somay Anamaria a fost plasata strategic in trustul de presa pentru a supravegherea si controla activitatea, martora fiind o persoana de incredere a inculpatului si a fost sefa de campanie electorala a acestuia. Martora a infiintat doua persoane juridice noi, toate in domeniul presei, la sugestia inculpatului, pentru a evita pierderea licentelor TV si radio si pentru a putea fi continuata campania de promovare publicitara a inculpatului. Pe de alta parte, inculpatul a purtat nenumarate discutii cu martorul Span despre evolutia activitatii trustului de presa, inculpatul fiind pe deplin constient de existenta datoriilor, de iminenta pierderii licentelor si de intrarea societatii EMaramures Media SRL in insolventa.

Relevante sunt acest aspect sunt si inscrisurile descoperite in incinta biroului primarului cu ocazia perchezitiei domiciliare din data de 26.04.2016, activitatile realizate fiind consemnate in cuprinsul procesului-verbal de perchezitie domiciliara din 26.04.2016 si al inscrisurilor anexate (f. 177-233, vol. I d.u.p.). Astfel, rezulta ca, la data de 26.04.016, orele 16:50-19:05, s-a efectuat perchezitia domiciliara in biroul primarului Municipiului Baia Mare. Dupa ce s-a solicitat predarea de buna voie a sumei de 5.000 lei nerestituite din suma de 30.000 lei primita de la Span Cristian, inculpatul Chereches Catalin, prezent la perchezitie, a afirmat ca nu detine suma solicitata. Au fost ridicate mai multe inscrisuri.

Printre inscrisurile ridicate din biroul primarului, se regaseste un inscris sub semnatura privata, intitulat 'antecontract de prestari servicii publicitare incheiat azi, 16 ianuarie 2013' (f. 181, vol. I d.u.p.). Tot in biroul primarului au fost descoperite, printre altele: stat de plata avans salarii luna aprilie 2014 pentru EMaramures Media SRL, extrase de cont EMaramures Media SRL de la BRD Agentia Millenium din Baia Mare, chitante de plata efectuata de EMaramures Media SRL, ordine de plata privind plati efectuate de EMaramures Media SRL, situatia clientilor EMaramures Media SRL in sold la data de 28.04.2014, inscrisuri vizand raportul dintre inculpat si SC EMaramures Media SRL prin Span Cristian, ca director general, inscrisuri privind Asociatia Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare, statutul Asociatiei Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare, din care reiese ca membrii fondatori au fost Tolas Radu Ciprian, Filip Cosmin si Muresan Viorel Florin, incheierea nr. 3030/20.03.2013 pronuntata de Judecatoria Baia Mare de infiintare a asociatiei, consiliul director fiind condus, in calitate de presedinte, de Tolas Radu Ciprian.

Toate aceste documente detinute la sediul Primariei vin inca o data sa confirme teza acuzarii potrivit careia inculpatul era direct interesat de toata activitatea derulata in cadrul trustului de presa, fiind pe deplin implicat in aceasta.

In ceea ce priveste stoparea finantarii clubului de fotbal de catre mun. Baia Mare, aceasta a avut la baza opozitia aparatului de specialitate din cadrul Primariei Mun. Baia Mare, care a constatat la nivelul anului 2016 neindeplinirea conditiilor de finantare (lipsa certificatului fiscal care sa ateste inexistenta datoriilor clubului catre bugetul local si cel de stat, depunerea tuturor deconturilor justificative pentru sumele primite de club cu titlu de finantare in anul 2015). Existenta unei datorii in suma de 317.000 lei a clubului fata de bugetul local a fost semnalata de martorul Span Cristian in cursul lunii august 2015, in baza careia s-a realizat mai apoi un audit la club, care a confirmat realitatea informatiilor transmise in scris de martor. La inceputul anului 2016, aceasta datorie a clubului a fost achitata de club ca urmare a accesarii unui credit, la care garant a fost martorul Span Cristian. Clubul de fotbal figura cu o datorie catre bugetul de stat in valoare de aproximativ 250.000 lei.

Inculpatul cunostea existenta datoriilor clubului si in intervalul septembrie 2015- aprilie 2016 s-a preocupat de gasirea unor modalitati de stingere a datoriilor clubului pentru a se putea continua finantarea clubului de la bugetul local, acesta cunoscand si opozitia unor persoane si compartimente din Primarie la acordarea pe viitor a unor astfel de finantari.

Este cert ca, in data de 14.04.2016, cand inculpatul i-a solicitat martorului Span Cristian suma de 400.000 lei, datoria invocata de 317.000 lei a clubului era deja achitata.

Sumele de 50.000 lei, 10.000 lei, 30.000 lei si 5.000 euro reprezinta toate o componenta a folosului ilicit al inculpatului, solicitat pentru indeplinirea atributiilor sale de servicu, in calitatea sa de primar al Municipiului Baia Mare si de ordonator de credite al unitatii administrativ-teritoriale. Toate aceste sume de bani provin din resursele financiare ale clubului de fotbal provenite, in cea mai mare parte, din bugetul local cu titlu de finantare sau din contracte de sponsorizare incheiate de club.

Probele cauzei nu confirma existenta vreunui imprumut semnificativ ca valoare acordat de inculpat in beneficiul martorului Span Cristian, iar suma de 5.000 euro, independent de discutia daca este sau nu o datorie proprie a martorului, reprezentand un imprumut obtinut prin intermediul inculpatului de la o terta persoana, este un avantaj material ilicit, intrucat inculpatul a solicitat martorului sa achite suma de 5.000 euro, conditionand realizarea atributiilor sale de serviciu (alocarea pe viitor a unui nou sprijin financiar, formularea propunerii de proiect de hotarare catre Consiliul Local) de realizarea acestei operatiuni de stingere a datoriei.

Suma de 30.000 lei predata inculpatului de catre martorul Span Cristian in data de 26.04.2016, in anexa biroului sau de la primarie, a fost solicitata in prealabil in mod ilicit de inculpat si provine din suma de 600.000 lei obtinuti de club dintr-un contract de sponsorizare. Suma totala vizata de inculpat era de 400.000 lei, ce urma sa fie remisa integral de martor in luna aprilie 2016, fiind destinata aproape in intregime sustinerii campaniei electorale a inculpatului din perioada imediat urmatoare.

In data de 26.04.2016, dupa remiterea sumei de 30.000 lei de catre martorul Span, in modalitatea expusa anterior, inculpatul a fost cel care a predat personal martorului Cret Florin suma de 5.000 lei in numerar (parte a sumei de 30.000 lei), reprezentand plata unor servicii de publicitate prestate de o alta societate de presa in beneficiul inculpatului. Initial, cu ocazia prinderii in flagrant, inculpatul a aratat ca, de fapt, secretara sa a fost cea care a predat suma de bani martorului Cret, iar suma de 25.000 lei identificata de organele de ancheta pe un raft din anexa biroului sau este o restituire incompleta a imprumutului pe care l-a acordat anterior martorului Span. Ulterior, inculpatul a revenit asupra unora dintre aceste aspecte relatate si a sustinut ca, de fapt, cel mai probabil suma de 5.000 lei a fost luata de secretara din suma de 30.000 lei care a fost plasata de martorul Span Cristian pe etajera din anexa biroului inculpatului.

Toate aceste sustineri ale inculpatului sunt partial nereale, fiind contrazise de probele la care am facut referire deja, fiind cert ca inculpatul a primit sumele de 50.000 lei, 10.000 lei, 30.000 lei si 5.000 euro cu titlu de mita.

Curtea retine ca inculpatul a dat declaratii contradictorii in cauza, care, in cea mai mare parte, sunt infirmate de celelalte probe administrate in cauza, corect analizate de prima instanta.

Intreaga activitate ilicita a inculpatului, dincolo de faptul ca se sprijina pe probe certe de vinovatie, este tipica infractiunii de coruptie analizate, iar incadrarea juridica retinuta de prima instanta este una justa.

Astfel, in drept, faptele inculpatului Chereches Catalin constand in aceea ca:

Inculpatul Chereches Catalin, in calitate de primar al Municipiului Baia Mare, in legatura cu indeplinirea actelor care intrau in indatoririle sale de serviciu in baza Legii nr. 215/2001, cu privire la propunerea de proiecte de hotarari Consiliului local al Municipiului Baia Mare, punerea in aplicare a hotararilor Consiliului local si exercitarea functiei de ordonator principal de credite, in baza aceleiasi rezolutii infractionale:

1) In cursul lunii martie 2015, dupa ce i-a aratat lui Span Cristian un biletel pe care era scrisa suma de 50.000 lei, ocazie cu care i-a transmis ca in ziua respectiva 'ii plateste' (in contul A.C.S. F.C.M. Baia Mare, unde Span Cristian era presedinte executiv) avansul de 150.000 lei din suma aprobata prin H.C.L. doar daca din avansul respectiv ii remite suma de bani scrisa pe biletel, iar apoi a primit de la Span Cristian suma 50.000 lei in anexa biroului sau din primarie, iar in cursul lunii septembrie 2015, in baza intelegerii si conditionarii initiale din luna martie 2015, dupa ce in baza H.C.L. nr. 369/18.08.2015 s-a incheiat la data de 24.08.2015 intre Municipiul Baia Mare si A.C.S. F.C.M. Baia Mare contractul de sustinere financiara inregistrat la Primaria Municipiului Baia Mare sub nr. 23011/24.08.2015, privind alocarea sumei de 600.000 lei, iar in cursul lunilor august si septembrie primaria a virat in contul clubului de fotbal o parte din suma aprobata, Span Cristian a remis inculpatului o noua suma de bani, 10.000 lei, in aceeasi modalitate, in anexa biroului primarului, banii fiind asezati pe un raft;

2) Incepand cu luna noiembrie 2015, in contextul in care Span Cristian, presedintele executiv al A.C.S. F.C.M. Baia Mare, a solicitat finantarea clubului de fotbal, inculpatul a conditionat propunerea Consiliului local al Municipiului Baia Mare, vizand alocarea sumei de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, de cesionarea pe numele unei persoane ce urma sa fie indicata de el (indicandu-l initial pe Florescu Claudiu) a S.C. Centrul Regional Media S.R.L., care detinea doua licente (de radio si TV), precum si a site-ului eMaramures (detinut de Span Cristian); iar apoi, ulterior pierderii licentelor mentionate, intrucat interesul inculpatului Chereches Catalin a scazut pentru trustul de presa, in contextul in care alocarea sumei promise lui Span Cristian pentru clubul de fotbal nu a avut loc, la data de 14.04.2016 a continuat sa conditioneze alocarea sumei de bani si finantarea clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, de remiterea de catre Span Cristian a sumei de 400.000 lei, care provenea dintr-o sponsorizare de

600.000 lei pe care clubul de fotbal a obtinut-o de la S.C. Fluid Group Hagen SA., ulterior:

- la data de 25.04.2016, din suma pretinsa de 400.000 lei cu titlu de mita, la solicitarea lui Chereches Catalin, Span Cristian remitand martorului Bala Liviu Ioan suma de 5.000 euro in contul unei datorii pe care inculpatul o avea fata de o persoana de la care Bala Liviu imprumutate in interesul inculpatului suma de 20.000 Euro;

- la data de 26.04.2016, din suma de 400.000 lei pretinsa de inculpatul Chereches Catalin acesta primind de la Span Cristian suma de 30.000 lei

realizeaza tipicitatea obiectiva si subiectiva a infractiunii de luare de mita, in forma continuata, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (doua acte materiale).

Relativ la incadrarea juridica a faptelor, Curtea retine, in deplin consens cu cele stabilite la prima instanta, ca toate aceste activitati ilicite formeaza o unitate legala de infractiune – forma continuata –, ce inglobeaza in continutul sau doua acte materiale:

- pretinderea unor sume de bani martorului Span Cristian in baza intelegerii initiale din martie 2015, fiind ulterior remise inculpatului in doua momente distincte sumele de 50.000 lei si 10.000 lei (date diferite, conform anchetei);

- pretinderea si primirea ulterioara a sumei de 400.000 lei, din care se remite, la fel, inculpatului, la doua momente diferite, in baza solicitarii initiale, suma de 30.000 lei (personal) si 5.000 euro (prin intermediul martorului Bala Liviu Ioan, in contul unei datorii proprii a inculpatului angajate fata de o alta persoana de interes cauzei).

Intreaga activitate infractionala, documentata si retinuta de prima instanta, a fost conceputa si executata de inculpat in stransa legatura cu indeplinirea atributiilor sale de serviciu, inculpatul solicitand banii si foloasele pentru a-si indeplini atributiile sale legate de finantarea clubului de fotbal A.C.S. F.C.M. Baia Mare, reprezentat de martorul Span Cristian, si de alocarea fondurilor bugetare necesare finantarii acestui club de fotbal.

Infractiunea de luare de mita este una de pericol abstract, cu consumare anticipata, fiind realizat elementul material din structura laturii obiective a infractiunii prin comiterea oricareia dintre actiunile ilicite si alternative descrise de art. 289 alin. 1 C.pen. – pretinderea, primirea de bani sau alte foloase, acceptarea promisiunii unor astfel de foloase, realizate de functionarul public, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, in legatura cu indeplinirea, neindeplinirea, urgentarea ori intarzierea indeplinirii unui act de intra in atributiile de serviciu sau in legatura cu indeplinirea unui act contrar acestor indatoriri. La elementul material este atasat un scop special, ca pretinderea, primirea sau acceptarea de bani sau alte foloase sa aiba legatura cu indatoririle de serviciu ale faptuitorului, scop care face parte din sfera obiectiva a infractiunii. La fel, in materia infractiunii cercetate, intentia este si ea calificata prin scop, comitandu-se cu intentie directa, faptuitorul avand reprezentarea conduitei sale si a implicatiilor sale, a urmarilor produse, pe care nu doar le accepta, ci si urmareste ca ele sa se produca.

La fel, nu exista niciun impediment legal (substantial sau procedural) la tragerea la raspundere penala a inculpatului pentru comiterea infractiunii de luare de mita, in forma continuata.

In urma evaluarii materialului probator al cauzei, Curtea retine ca argumentatia apararii cu privire la netemeinicia acuzatiilor penale retinute de prima instanta nu poate fi primita pentru a fi adoptata fata de inculpat o solutie de achitare prevazuta de art. 16 alin. 1 lit. a)-c) din Codul de procedura penala, iar acuzatiile penale formulate impotriva inculpatului exista, sunt imputabile acestuia si constituie infractiune, impunandu-se antrenarea raspunderii penale a inculpatului.

Referitor la modul de individualizare a raspunderii penale a inculpatului Chereches Catalin pentru infractiunea comisa, aceea de luare de mita in forma continuata, prev. de art. 289 alin. 1 C.pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. (doua acte materiale), Curtea retine urmatoarele:

Acuzatiile penale formulate impotriva inculpatului Chereches Catalin au caracter cert, fiind sustinute de probele cauzei, iar acestea sunt imputabile inculpatului (care a avut discernamantul necesar la data comiterii lor), fiind temeinica angajarea raspunderii penale a acestuia pentru savarsirea infractiunii analizate si retinute in sarcina sa.

Curtea noteaza ca aplicabilitatea prevederilor 74 C.pen. a fost corect realizata la fond, durata pedepsei principale aplicate si modalitatea de executarea a acesteia sunt adecvate in raport de datele care caracterizeaza persoana inculpatului, gravitatea faptelor comise si necesitatea de a se atinge scopul pedepsei – preventiunea generala si cea speciala.

Astfel, in deplin acord cu cele statuate la prima instanta, Curtea retine ca inculpatul a comis o infractiune de o gravitate ridicata prin raportare la natura si continutul sau concret, la calitatea speciala a inculpatului (primar al mun. Baia Mare) si la scopul comiterii infractiunii (controlarea celui mai important

trust de presa din mun. Baia Mare si a activitatii clubului de fotbal, in vederea consolidarii pozitiei publice ocupate). Mobilul comiterii infractiunii este strans legat de considerente de ordin politic si electoral. Desi are caracter grav ultima activitate ilicita documentata in cauza, aceea de pretindere a sumei de 400.000 lei pentru finantarea campaniei electorale derulate de acesta pentru un nou mandat de primar, Curtea retine ca, in realitate, intreaga conduita ilicita a inculpatului si care este avuta in vedere la pronuntarea solutiei de condamnare are in sine un grad de pericol social sporit prin raportare la mobilul comiterii acesteia, asa cum a fost evocat deja. In sine, unele acte de luare de mita vizeaza sume relativ reduse de bani (10.000 lei, 50.000 lei) daca este sa ne raportam la posibilitatile financiare ale inculpatului Chereches Catalin, afirmate chiar de catre acesta cu prilejul audierilor sale in cauza.

Asa fiind, infractiunea comisa de inculpat este de o gravitate ridicata tocmai prin raportare la scopul si mobilul comiterii infractiunii, amintite deja, si la calitatea speciala de demnitar ales. Din modul in care inculpatul a inteles sa se implice in aceste activitati ilicite si sa execute activitatea infractionala, se deduce ca acesta este strain de principiile, reperele de onoare, corectitudine, responsabilitate, de valorile sociale si morale, toate validate de legea penala care este aplicabila tuturor cetatenilor Statului Roman si de comunitatea din care face parte si care i-a acordat mandatul in exercitiul caruia a savarsit faptele ilicite.

Curtea are in vedere ca intreaga conduita a inculpatului pe durata procedurilor judiciare derulate impotriva sa in prezenta cauza denota un profund dispret fata de autoritatile judiciare, inculpatul erijandu-se in postura de victima a sistemului judiciar si a serviciilor romane de informatii, apeland la simpatia publicului si a comunitatii din care face parte, scop pentru care a si exploatat presa locala si notorietatea sa la nivelul unitatii administrativ-teritoriale pe care o administra. Inculpatul a ocupat functia de primar ales al mun. Baia Mare pe durata intregului proces penal, avand aceasta calitate si in perioada in care se afla sub puterea unui mandat de arestare preventiva emis in cauza.

Desi a participat la majoritatea termenelor de judecata acordate in cauza, acesta a formulat nenumarate cereri, petitii si memorii (personal sau prin intermediul numerosilor aparatori alesi), adoptand o strategie de aparare care, in final, a pus in evidenta o exercitare cu rea-credinta a drepturilor procesuale recunoscute si garantate in procesul penal in favoarea inculpatului. In esenta, conduita procesuala a inculpatului este cea care a generat durata indelungata a procedurilor in fata instantei de fond si a instantei de apel.

In mod corect s-a retinut de prima instanta ca inculpatul, in stadiul initial al anchetei, a incercat sa induca in eroare organele de ancheta cu privire la existenta si provenienta suma de 5.000 lei (parte din suma de 30.000 lei ce a facut obiectul flagrantului in data de 26.04.2016), sustinand ca aceasta nu ar fi ajuns in posesia sa si ca ar fi fost pastrata de martorul Span Cristian.

Aceasta conduita procesuala a inculpatului s-a materializat in: lipsa nejustificata de la termenele de judecata stabilite pentru audierea sa ori pentru realizarea unor acte de procedura esentiale in cauza; schimbarea succesiva a aparatorilor alesi si formularea unor repetate cereri de amanare, recuzare si stramutare a cauzei; reiterarea unor cereri in probatiune asupra carora judecatorii s-au pronuntat la termenele de judecata acordate anterior in cauza. Toate aceste manifestari ale exercitarii plenare a dreptului la aparare au condus finalmente la acordarea a 17 termene de judecata in fata instantei de apel si la necesitatea schimbarii ordinii efectuarii cercetarii judecatoresti, la reluarea cercetarii judecatoresti in vederea audierii inculpatului dupa ce cauza a trecut in etapa dezbaterilor in apel.

Avand in vedere necesitatea de a solutiona cauza cu celeritate, data fiind durata totala a procesului penal, Curtea a apreciat ca, in speta, este necesara luarea masurii preventive a controlului judiciar fata de inculpatul Chereches Catalin la termenul de judecata din 29.09.2023 (consacrat dezbaterilor orale in apel, cand s-a constatat din nou cauza in stare de amanare pentru lipsa unei aparari efective), masura fiind privita ca necesara in scopul prev. de art. 202 alin. 1 C.proc.pen., respectiv pentru a asigura prezenta inculpatului la judecarea cauzei in apel si pentru a garanta buna desfasurare a procesului penal. S-a avut in vedere ca in fata primei instante prezumtia de nevinovatie a inculpatului a fost rasturnata prin pronuntarea unei solutii de condamnare a acestuia la o pedeapsa de 5 ani inchisoare cu executare in regim de detentie.

Ca atare, este justa optiunea primei instante de a aplica inculpatului pedeapsa de 5 ani inchisoare, prin orientare la mediul limitelor de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea comisa (de la 3 la 10 ani). La stabilirea duratei pedepsei, trebuie sa se tina seama de intervalul de timp scurs de la data comiterii infractiunii si pana la data solutionarii definitive a cauzei.

Curtea observa ca instanta de fond a avut in vedere, la dozarea pedepsei principale, datele care caracterizeaza persoana inculpatului, inclusiv cele referitoare la viata privata si situatia sa familiala (studiile superioare, lipsa antecedentelor penale), concluzionandu-se judicios ca este necesara aplicarea unei pedepse cu inchisoarea a carei durata sa fie orientata inspre valoarea medie a limitelor speciale prevazute de lege pentru infractiunea savarsita, cu executarea pedepsei in regim de detentie. Aplicarea unei pedepse cu inchisoarea pe durata stabilita de prima instanta este justificata in raport toate criteriile de individualizare a raspunderii penale, prev. de art. 74 C.pen., corect surprinse de instanta de fond.

In cauza, pe baza de probe, nu pot fi retinute cauze (stari, circumstante) de atenuare a raspunderii penale.

Ca atare, in raport de durata pedepsei principale a inchisorii, detentia efectiva devine unica modalitate de executare a pedepsei.

Curtea retine ca atat natura, cat si durata / cuantumul concret al pedepsei pe care instanta o stabileste si aplica in sarcina inculpatului trebuie privite si din perspectiva art. 3 din Legea nr. 254/2013, referitor la pedeapsa si scopul acesteia. Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni. Prevenirea savarsirii de noi infractiuni trebuie sa se realizeze nu doar pentru cel caruia i se aplica o pedeapsa care este menita sa asigure constrangerea si reeducarea inculpatului (asa-numita 'preventie speciala'), ci si pentru ceilalti destinatari ai legii penale – care, sub amenintarea cu pedeapsa prevazuta in norma penala, isi conformeaza conduita sociala la exigentele acesteia (asa-numita 'preventie generala').

Scopul imediat al pedepsei se realizeaza prin functia de constrangere a pedepsei (care implica o privatiune de drepturi la adresa inculpatului), functia de reeducare (care implica inlaturarea deprinderilor antisociale ale inculpatului), dar si prin functia de exemplaritate a pedepsei, care are ca scop determinarea altor posibili subiecti de drept penal sa evite savarsirea de noi infractiuni, datorita consecintelor la care se expun. Or, pentru ca pedeapsa sa-si realizeze functiile si scopul definit de legiuitor, aceasta trebuie sa corespunda, sub aspectul duratei si naturii sale, gravitatii faptei comise, potentialului de pericol social pe care in mod real il prezinta persoana inculpatului, dar si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii.

Prin urmare, este stabilit cu valoare de principiu ca atingerea dublului scop educativ si preventiv al pedepsei este esential conditionata de caracterul adecvat al acesteia, revenind instantei de judecata datoria asigurarii unui echilibru real intre gravitatea faptei si periculozitatea infractorului, precum si durata si modalitatea de executare a sanctiunii pe de alta parte.

Prima instanta a avut in vedere circumstantele reale de comitere a activitatii infractionale, dar si datele care caracterizeaza persoana inculpatului, conduita acestuia anterior si ulterior comiterii infractiunii, concluzionand in sensul ca este adecvata o pedeapsa cu inchisoarea al carei cuantum a fost determinat prin orientare la mijlocul limitelor de pedeapsa, iar durata pedepsei principale, aceea de 5 ani inchisoare, nu se impune a fi micsorata in aceasta faza procesuala. Majorarea duratei acestei pedepse nu se impune a fi realizata in apelul Parchetului (declarat in defavoarea inculpatului), avandu-se in vedere durata totala a procedurilor judiciare si obligatia pozitiva a organelor judiciare de a lua toate masurile procedurale si administrative pentru solutionarea unei cauze cu celeritate.

In cauza, Curtea constata ca prima instanta a realizat o analiza judicioasa a tuturor criteriilor de individualizare a raspunderii penale, cu punerea in evidenta a tuturor circumstantelor reale si personale ce influenteaza gravitatea activitatii infractionale comise si periculozitatea faptuitorului.

Astfel, in acord cu prima instanta, Curtea retine ca la adoptarea uneia dintre solutiile prev. de art. 396 C.proc.pen. trebuie avute in vedere toate criteriile de individualizare a raspunderii penale, limitele speciale ale pedepsei principale, starile si circumstantele reale si personale care atenueaza / agraveaza raspunderea penala si, finalmente, modalitatile concrete de individualizare a raspunderii penale, aplicare a pedepsei si executare a acesteia.

In consecinta, este corecta asertiunea instantei de fond privitoare la limitele speciale ale pedepselor principale, la gravitatea concreta a faptelor si periculozitatea inculpatului, iar solutia pronuntata tine seama de toate imprejurarile legate de persoana acestuia si care au relevanta in procesul de individualizare si evaluare prev. de art. 74 si urm. C.pen. corob. cu art. 396 C.proc.pen.

Astfel fiind, pornindu-se de la examenul cerut de art. 74 C.pen. si art. 396 C.proc.pen., respectiv de la procesul de individualizare a raspunderii penale (ce cuprinde trei faze: individualizarea judiciara a pedepsei in sens restrans; individualizarea judiciara a aplicarii pedepsei; individualizarea judiciara a executarii pedepsei), in raport de criteriile si elementele reale si personale, reflectate in mod judicios in hotararea apelata, Curtea retine ca, in speta, pedeapsa principala aplicata inculpatului, aceea de 5 ani inchisoare, corespunde in intregime scopului sanctiunii penale si nu se impune a fi modificata sub aspectul duratei acesteia.

Deopotriva, la individualizarea pedepsei si a executarii acesteia, in mod corect s-a tinut seama de modalitatea efectiva de savarsire a infractiunii si de imprejurarile concrete in care inculpatul a actionat (abuzand de pozitia sa de autoritate, influenta si control la nivelul comunitatii din care face parte si in cadrul careia inculpatului a comis faptele), precum si de pozitia constanta de nerecunoastere (integrala) a faptelor de catre inculpat, care, asa cum s-a aratat deja, desi a fost confruntat cu probe certe de vinovatie, a negat vehement comiterea infractiunii, nu a manifestat nicio urma de regret si de asumare a responsabilitatii pentru faptele savarsite. Strans legat de aceste aspecte, Curtea, in consens cu prima instanta, retine ca inculpatul a adoptat in repetate randuri o pozitie intimidanta fata de martorul Span Cristian, aspecte consemnate in cuprinsul incheierilor de sedinta pronuntate de Tribunalul Cluj in aceasta cauza.

Prin urmare, sunt nefondate criticile de netemeinicie furnizate de apelantul inculpat Chereches Catalin referitoare la natura si durata pedepsei principale aplicate si la modalitatea de executare a acesteia.

In ceea ce priveste pedeapsa complementara aplicata de prima instanta, constand in interzicerea exercitarii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a), b) si g) Cod penal (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia de primar), pe o durata de 4 ani, Curtea retine, in consens deplin cu cele statuate la fond, ca inculpatul a devenit nedemn sa ocupe atat functia de primar in virtutea careia a comis infractiunea din cauza, cat si orice alta functie publica care implica exercitiul autoritatii de stat.

La stabilirea duratei complementare, prima instanta era datoare sa tina seama nu doar de gravitatea infractiunii comise, dar si de imprejurarea ca procedurile judiciare au ajuns la o durata totala de aproximativ 7 ani, iar conduita procesuala a inculpatului este cea care a contribuit decisiv la prelungirea procesului penal. Pe durata intregului proces penal, inculpatul a ocupat functia de primar al Mun. Baia Mare, nefiind privat de prerogativele acestei functii de demnitate publica. Asa cum s-a aratat deja, tocmai in calitatea sa dubla de subiect al unor proceduri judiciare si de primar in exercitiu, acesta a incercat sa se prezinte ca o victima a statului roman, a organelor judiciare si a altor institutii ale Statului Roman, scop in care a exploatat notorietatea si simpatia publicului electoral din mun. Baia Mare, apeland si la instrumentele de presa din localitate si la care acesta a avut acces.

Confiscarea speciala de la inculpatul Chereches Catalin a sumelor bani – 65.000 lei si 5.000 euro – este obligatorie din perspectiva prevederilor art. 289 alin. 3 C.pen. si art. 112 alin. 1 lit. e) C.pen., intrucat acestea au fost obtinute in mod ilegal de catre inculpat prin comiterea infractiunii de luare de mita, iar sumele de bani in discutie nu pot fi restituite martorului Span Cristian, intrucat acesta nu are calitatea de persoana vatamata in proces si nu servesc la despagubirea acestuia.

Instanta de apel are in vedere ca aceste sume de bani provin din patrimoniul clubului de fotbal. O parte a sumelor amintite (60.000 lei) a fost remisa inculpatului anterior sesizarii organelor judiciare. O alta parte a banilor remisi inculpatului cu titlu de mita reprezinta restituirea unui imprumut acordat inculpatului prin intermediul martorului Bala Liviu Ioan. In situatia in care sumele de bani amintite nu se mai gasesc in materialitatea lor, se impune executarea masurii de siguranta a confiscarii speciale prin echivalent.

In raport de aceste elemente de individualizare, Curtea retine ca, in apelul Parchetului declarat in defavoarea inculpatului, este imperios necesara majorarea duratei pedepsei complementare amintite pana la limita maxima a acesteia, aceea de 5 ani, prev. de art. 66 alin. 1 C.pen.

Apelul inculpatului Chereches Catalin este nefondat sub toate motivele si argumentele prezentate de apararea acestuia, urmand a fi respins in consecinta”.

* Cititi aici intreaga hotarare a Curtii de Apel Cluj