Lumeajustitiei.ro a dezvaluit recent numele celor 10 judecatori care au tinut-o degeaba in puscarie pe Mariana Rarinca, pensionara trimisa in judecata la plangerea de santaj a presedintei ICCJ, Livia Stanciu (foto), si declarata nevinovata de Curtea de Apel Bucuresti. Printre magistratii care timp de 6 luni au dat decizii de mentinere in arest a Marianei Rarinca - solutii care s-au dovedit nelegale odata cu pronuntarea hotararii definitive de achitare - s-a numarat si Andi Malaliu, de la Tribunalul Bucuresti. Magistratul a apreciat ca Mariana Rarinca este pericol social, deci trebuie sa ramana dupa gratii, iar ulterior a judecat fondul dosarului condamnand-o pe femeie la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj, prin sentina din 18 decembrie 2014.

Interesant este insa altceva. Cu cateva luni inainte de a o condamna pe Rarinca, judecatorul Malaliu a preaslavit-o pe Livia Stanciu, declarand-o, intr-una dintre incheierile de arestare, „etalon al justitiei”. Se pune astfel intrebarea: cum mai putea pensionara Mariana Rarinca sa spere la o solutie de achitare in conditiile in care magistratul care i-a judecat dosarul isi formase deja opinia despre partea vatamata, sefa ICCJ Livia Stanciu?

Andi Malaliu s-a pronuntat de 5 ori in sensul arestarii preventive, atat in camera preliminara, cat si in timpul judecarii fondului, constatand „legalitatea si temeinicia” masurii si respingandu-i Marianei Rarinca toate cererile de plasare in arest la domiciliu. In aceste conditii, exista indicii temeinice care determina orice observator obiectiv sa considere ca numai o sentinta de condamnare ar fi putut confirma legalitatea masurilor privative de libertate dispuse abuziv si in mod repetat de judecatorul Malaliu impotriva Marianei Rarinca.

Judecatorul Malaliu a avut banuiala ca Rarinca a santajat-o pe Livia Stanciu, un „etalon al Justitiei”

La 1 iulie 2014, procurorii DNA Iulian Pancescu si Carmen Damian - inca in functie, in ciuda abuzului dovedit pe care l-au comis in acest dosar - au sesizat Tribunalul Bucuresti cu rechizitoriul cauzei. Dosarul i-a fost repartizat judecatorului Andi Malaliu, care a avut obligatia de a verifica din oficiu, in cel mult 3 zile, legalitatea si temeinicia masurii preventive. Astfel, prin incheierea din 3 iulie 2014, pe care o prezentam in continuare, judecatorul de camera preliminara Andi Malaliu a constatat legalitatea arestarii preventive dispuse impotriva Marianei Rarinca la 10 iunie 2014, considerand ca se mentin temeiurile care au determinat-o pe colega sa, judecatoarea Manuela Mladin Golea, sa ia masura.

Pentru a dispune aceasta solutie, Malaliu a apreciat ca exista o banuiala legitima ca Mariana Rarinca a comis infractiunea de santaj si ca a avut in mod cert aptitudinea de a prevedea si de a accepta rezultatul actiunilor sale. In lipsa probelor, decizia de mentinere a Marianei Rarinca in arest preventiv pare a fi fost determinata de calitatea partii vatamate, presedinta ICCJ Livia Stanciu, despre care Andi Malaliu a afirmat ca este un „membru-etalon al justitiei”.

Prezentam motivarea judecatorului Andi Malaliu:

„Verificand legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatei Rarinca Mariana conform art.207 alin.(4) Cpp, judecatorul constata ca masura arestarii preventive a fost luata cu respectarea dispozitiilor legale si se mentin temeiurile care au determinat luarea acesteia.

Potrivit art.224 alin.(2) Cpp, masura arestarii preventive a inculpatei poate fi luata si daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca aceasta a savarsit infractiunea pentru care a fost trimisa in judecata, pe baza evaluarii gravitatii acesteia, a modului si a circumstantelor de comitere a acesteia, constatandu-se in acest sens ca privarea sa de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.

Exista in continuare suspiciunea rezonabila in sensul art.224 alin.(2) Cpp cu privire la savarsirea de catre inculpata Rarinca Mariana a faptei care face obiectul dosarului, sens in care instanta are in vedere intreg materialul probator administrat in cauza pana la acest moment procesual.

In aprecierea mentinerii masurii arestarii preventive pentru a inlatura o stare de pericol pentru ordinea publica, judecatorul de camera preliminara are in vedere particularitatile faptei, anume: existenta banuielii legitime de comitere a infractiunii pentru care inculpata a fost trimisa in judecata, fapta care prezinta o gravitate sporita, inculpata avand in mod cert aptitudinea de a prevede si accepta rezultatul actiunilor sale.

Aceste elemente ce caracterizeaza natura infractiunilor comise, modul in care inculpata a actionat si urmarile care s-ar fi putut produce pe termen lung, mai ales asupra imaginii justitiei printr-unul dintre membrii sai etalon, sunt criterii de apreciere a starii de pericol social.

Judecatorul apreciaza ca elementele expuse conduc la concluzia ca lasarea in libertate a inculpatei prezinta o stare de pericol real pentru ordinea publica, sens in care, analizand si din oficiu posibilitatea luarii oricarei alte masuri preventive, apreciaza de asemenea ca nu se impune nici revocarea si nici inlocuirea masurii arestarii preventive cu vreo alta masura mai putin restrictiva de libertate. Astfel, la acest moment procesual de debut al fazei de judecata, se impune mentinerea masurii arestarii preventive fata de inculpata Rarinca Mariana, temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive fiind neschimbate, in sensul ca nu au aparut elemente de fapt care sa inlature suspiciunea rezonabila ca inculpata a savarsit fapta pentru care este cercetata, iar pe de alta parte, raportand la dispozitiile art.223 alin.(2) ultima teza Cpp, constatandu-se ca si la acest moment procesual masura arestarii preventive este necesara pentru inlaturarea pe mai departe a unei stari de pericol pentru ordinea publica.

Fata de aceste aspecte, in baza art.348 alin.(1) Cpp raportat la art.207 alin.(6) Cpp, va constata legalitatea si temeinicia luarii masurii arestarii preventive fata de inculpata Rarinca Mariana si va mentine arestarea preventiva a inculpatei pana la urmatoarea verificare”.

Aprecierile judecatorului Andi Malaliu au fost infirmate odata cu declararea nevinovatiei Marianei Rarinca. Prin decizia definitiva din 20 mai 2015 a judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti, masurile privative de libertate dispuse in mod repetat impotriva pensionarei nevinovate au devenit nelegale, faptele denuntate de „etalonul justitiei” s-au dovedit nereale, iar urmarirea penala si trimiterea in judecata au conturat un nou abuz savarsit de procurorii DNA.

*Cititi aici Incheierea din 03.07.2014 prin care judecatorul Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive luate impotriva Marianei Rarinca

*Cititi aici Sentinta nr.2973/18.12.2014 prin care judecatorul Andi Malaliu de la Tribunalul Bucuresti a condamnat-o la 3 ani inchisoare cu suspendare pe Mariana Rarinca